1,376 matches
-
în rândul clasei politice conducătoare românești. Tinerii s-au declarat nemulțumiți și au început să-i acuze pe membrii Dietei și ai Comitetului Țării de faptul că nu foloseau limba română în aceste foruri, preferând germana și că nu serveau românismul în măsura dictată de imperativele epocii. În anul 1897, gruparea "tinerilor", nemulțumiți de politica promovată de elita tradițională, de absența unor acțiuni ferme și de accentuarea disensiunilor între membrii conducerii societății "Concordia" și unii deputați ai Dietei și Parlamentului imperial
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
chip. [...] Pe de altă parte, Romania nu ar putea admite să ia armele într-un război a cărui cauză este tocmai nimicirea unei națiuni mici. Sentimentul public este aproape în unanimitate împotriva războiului. [...] Soarta Românilor de peste munți, idealul național al românismului, sunt chestiuni pe care nici un guvern român nu le poate nesocoti”". Regele Carol I a fost profund afectat de această decizie, pe care a considerat-o ca un gest de nerecunoștință din partea țării față de tot ce el făcuse de-a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
gest. În viața națiunilor sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sunt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o astfel de situație este astăzi românismul ... și dacă nu azi, atunci mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi... "” Consiliul s-a încheiat fără a se da vreun comunicat, dar în după amiaza zilei s-a anunțat instaurarea stării de asediu și decretarea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
gest. În viața națiunilor sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sunt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o astfel de situație este astăzi românismul ... și dacă nu azi, atunci mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi... aduceți-vă aminte ...: Tudor Vladimirescu a fost zdrobit și stăpânitorii zilei l-au măcelărit. Dar el ridicase steagul renașterii noastre naționale și pe temeiul
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
de către lingvistul Sorin Olteanu și alții, prezența în scrierile din aceste tăblițe a două semne care există și în alfabetul chirilic (semnele pentru sunetele palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două semne în alfabetul chirilic este „necunoscută"", așadar, "câtă vreme nu știm de unde au luat slavii aceste semne, acuzația de anacronism
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
lui Dimitrie Bolintineanu, "“Reforma”" și “Naționalul”. Tot aici erau redacțiile ziarelor umoristice: "“Sarsăilă”", urmat de "“Nichipercea”" publicate de N.T. Orășanu, "“Tânțarul”" lui C.A. Rosetti, "“Claponul”" lui Ion Luca Caragiale, "“Ghimpele”" și "“Satyrul”". În 1869 are loc aici înființarea societății Românismul al lui C.H. Grandea, care avea sediul în același pasaj. La etajele superioare ale clădirilor adiacente existau locuințe. Aici stătea Villemot, un profesor de dans francez. Deasupra lui locuia Bonifaciu Florescu, profesor de limba franceză și de istorie, fiul lui
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
dus și la o dezrădăcinare cultural-lingvistică, împiedicând evoluția firească alături de poporul care în 1859 s-a unit cu Valahia prin dubla alegere a domnitorului român Alexandru Ioan Cuza. Moldovenismul, care în condițiile separatismului statal medieval era o versiune geografică a românismului întins și în alte provincii, dobândea în Gubernia Basarabia valențe deosebitoare. Datorită acestei concepții special menită să provoace dezorientare, populația românească dintre Prut și Nistru este obligată să-și caute rădăcinile exclusiv în moștenirea strict provincială de până la 1812 și
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
procesului istoric de apropiere și reintegrare a românilor de dincoace și dincolo de Prut". Anii 1945-1950 sunt considerați de istoriografia națională ca o etapă aparte a istoriei contemporane: reinstaurarea regimului totalitar-comunist. În această perioadă au avut loc evenimente care au zguduit românismul din Basarabia: seceta, foametea organizată de ruși, colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești din dreapta Nistrului, lichidarea chiaburimii (țărani înstăriți) ca clasă, deportarea a mii de oameni. Genocidul fizic a fost completat de cel cultural și spiritual: acești ani reprezintă momentul de ruptură
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
este cea care frânează acest proces. Rusificată și ea, clasa politică utilizează mijloace democratice pentru apărarea conceptului și acțiunii politice a moldovenismului adus de ruși, întreținând artificial o situație confuză în rândul populației. Cantonarea în moldovenism ca hotar despărțitor de românism este o manevră politică pentru a asigura pârghiile puterii noilor conducători ai Moldovei, unii fiind dispuși chiar să vasalizeze Moldova de Rusia. Moldovenismul ca viziune politică a fost un concept etno-cultural menit a netezi calea rusificării populației române dintre Prut
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
Supliment literar”, care oferea cititorilor fragmente reprezentative din literatura română populară și cultă, fără a-și propune însă să alcătuiască o antologie de texte literare românești. Colaboratorii erau călăuziți de trei idei: Dumnezeu - Nația - Regele. Ei vor scrie în slujba românismului. Intenția redactorilor era de a nu aparține niciunui grup politic sau orientări ideologice. Demersul lor a fost pus sub semnul credinței în Dumnezeu, a figurii monarhului și pentru sprijinirea activă și morală a românilor care au suferit de pe urma regimului comunist
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
adeziune a fost publicată în ziarul „Îndreptarea”, organul de presă al Partidului Poporului, la 18 febr. 1933), în același timp fiind și membru al Asociației „Cultul Patriei”. Nefiind adept al ideilor legionare, generalul Rădescu a activat și în mișcarea „Cruciada Românismului”, inițiată de Mihail Stelescu, disident legionar, fapt care a atras nemulțumirea „Gărzii de Fier”. Datorită implicării politice, dar, mai ales, opiniilor împotriva camarilei regale, Nicolae Rădescu începe să fie supravegheat de Siguranța Statului, care va deschide un dosar de urmărire
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
sau pur și simplu omagii aduse unor personalități ori prieteni ai scriitorului. Considerate piese antologice într-o posibilă istorie a portretului, T. Vianu l-a dedicat un semnificativ capitol în "Arta prozatorilor români". Goga și-a axat publicistica pe problemle „românismului” (originea românilor, continuitatea neîntreruptă în vatra de formare a poporului român, ideea unităților tuturor românilor, idealul unirii într-un stat național, lupta împotriva asupririi austro-ungare). Prin revista "Luceafărul" a reușit să-și întărească legăturile culturale cu România, spre unirea politică
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
semnat Senez, 29 august 1897. "Pui de gogomani", semnat Erics, III, 12 septembrie 1897. "Alt scandal în strada Doamnei", semnat Erics, III, 13 septembrie 1897. "Halul drepturilor", semnat Erics, III, 14 septembrie 1897. "Moderație liberală", III, 16 septembrie 1897. "Trădarea Românismului", semnat Erics, III, 17 septembrie 1897. "Geniul României", semnat Erics, III, 18 septembrie 1897. "Nenorocosul D. Sturza", semnat Erics, III, 19 septembrie 1897. "Opinia la Botoșani", semnat Erics, III, 20 septembrie 1897. "Vitejia unui Arap", semnat Erics, III, 21 septembrie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pierdut de Imperiul Rus, între 1856 și 1878 județele Cahul, Bolgrad și Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României. După 1850, sentimentul național începe să se manifeste în Basarabia, atât ca "românism" cât și ca "moldovenism", cele două revendicări fiind atunci sinonime. Dar ele nu se puteau manifesta fățiș, pe planul politic, atâta vreme cât Imperiul Țarist le considera ca fiind manifestări de trădare. Îndată, însă, ce prelungirea primului război mondial a condus la
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
bună parte din aceste acțiuni ținteau și « "stârpirea urmelor imperialismului român burghezo-moșieresc" », adică eliminarea sentimentului românesc printre basarabeni și înlocuirea lui, pentru cei de limba română, prin identitatea « moldovenească sovietică », o ideologie etno-politică nouă, care nu mai era compatibilă cu românismul, cum fusese până în 28 februarie 1938 (inclusiv în RASSM din URSS). După 1944, organizarea teritorială a rămas cea făcută de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Sovietizarea din nou a Basarabiei, Bucovinei și
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
și lucrează în fiecare din aceste două țări latine. Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. „Moldovenismul” este o concepție apărută în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
Lebed. Guvernul din Chișinău al Moldovei, nou stat independant, a considerat declarația ca neconstituțională. În acel moment, Găgăuzii, care în marea lor majoritate nu cunoșteau situația reală și nu călătoriseră decât în URSS, erau speriați de propaganda politică potrivit căreia „românismul” din noua Republică era o mișcare „fascistă” iar eventuala unire a acesteia cu România (unire care în acel moment părea iminentă) ar însemna să fie dați afară din țară. În aceste condiții, grupul pro-sovietic a preluat total conducerea „Poporului găgăuz
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
sunt oficial recunoscuți ca etnici « "Români" », denumirea de « "Moldoveni" » fiindu-le aplicată în mod discriminatoriu atât față de minoritățile conlocuitoare din Republica Moldova, cât și față de ceilalți vorbitori ai limbii lor, de peste hotare. Această poziție ideologică este denumită „"moldovenism"” prin contrast cu „"românismul"” potrivit căruia „limba moldovenească” este o simplă denumire făcută la comandă politică, pentru a desemna în Republica Moldova limba dacoromână vorbită aidoma și în România : este poziția majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
unelte verificate și necesare alături de uneltele calificate ale politicienilor (dacă există de acestea pe aci). A acceptat să fie și consilier în Consiliul municipal Chișinău în ultimii ani, când frontiștii ridicau - deja - mânuțele odată cu fracțiunea comunistă (în probleme importante pentru românism). Mi-a plăcut în mai multe feluri că poarta spre recetirea Eugeniei Bulat mi-a întredeschis-o Aurelia Borzin, poetă siderală, pe care Eugenia a pregătit-o pentru preluarea celor două proiecte, să le ducă împreună cu profesoara Iulia Iordăchescu, dar
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « moldovenismul » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
mai prost plătite și îndepărtate, pînă la condamnarea la închisoare sau lagăr de muncă silnică. După 1975 în România socialistă (odată cu apariția liniei « național-comuniste » din perioada Ceaușescu) și după 1988 în URSS (odată cu linia « glasnost » și « perestroika » din perioada Gorbaciov), « românismul » a reapărut, devenind în anii 1990-1992 oficial în ambele țări, în legătură cu prăbușirea « taberei comuniste ». În acei trei ani, controversa s-a stins din nou, de data aceasta în profitul « românismului ». Republica Moldova era atunci considerată oficial ca un stat multinațional adăpostind
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
în URSS (odată cu linia « glasnost » și « perestroika » din perioada Gorbaciov), « românismul » a reapărut, devenind în anii 1990-1992 oficial în ambele țări, în legătură cu prăbușirea « taberei comuniste ». În acei trei ani, controversa s-a stins din nou, de data aceasta în profitul « românismului ». Republica Moldova era atunci considerată oficial ca un stat multinațional adăpostind Bulgari, Găgăuzi, Români, Ruși, Ucraineni ș. a., toți putîndu-se deopotrivă defini ca membri ai unor popoare și culturi depășind granițele Republicii, printre care poporul român. Odată cu renașterea mișcărilor comuniste și recunoașterea
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
Republica Moldova și România au avut o relație extrem de complicată de la declararea independenței Moldovei în 1991. Pan-românismul a fost o parte coerentă a politicii din Moldova, și a fost adoptată de Frontul Popular al Moldovei în platforma sa din 1992. Relațiile României cu Republica Moldova au fost încordate începând cu 1994. Majoritatea teritoriului care astăzi formează Republica Moldova a
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
bazele Liceului român-englez “Mircea Eliade” din Chișinău, fiind primul său director. A fost căsătorită cu Nicolae Costin, fost primar general al municipiului Chișinău (1990-1994). A publicat, între anii 1990-1996, zeci de articole și interviuri pe teme legate de promovarea cauzei românismului și spiritului moralei creștine în Basarabia în ziarele Literatura și arta, Mesagerul, Femeia Moldovei, Glasul Națiunii, Țara, Astra, Luminătorul, Pro Vatra, Generația ș.a. A participat activ la grevele și manifestările studenților și pedagogilor pentru apărarea dreptului de a studia limba
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
Ghimpu a lăsat în urma sa o comoara, și anume dragostea față de tot ce e romanesc. Nu în zădar, când am ridicat piatra comemorativă la Colonița, am scris pe ea cuvintele lăsate de Gheorghe Ghimpu: Ne vom salva doar revenind la românism și realizând reîntregirea neamului românesc". A fost greu până acum, dar sperăm că ne va fi mai ușor, deoarece sânge din sângele lui, pentru prima dată de la 40' încoace, de când am fost conduși doar de cei cu școală sovietică, deține
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]