17,708 matches
-
la condiția exprimării cifrate sub dictatură: "Robul neputând, pe vremuri, să crâcnească, frânt în jug,/ Fără ca să fie-n târguri spânzurat ori pus pe rug,/ Totuși, fiindcă trebuința de-a cârti e omenească,/ Cuteza, ascuns în pilde, ticluit să se rostească./ Strecurată-ntre durere, lege și fărădelege,/ Pilda fiecare după mintea lui o înțelege,/ Încât, mai întortocheată în urzeala ei oleacă,/ Nu mai ațâța stăpânul și-ncepea și lui să-i placă" (Arghezi, Opere I, 2000, p. 657). Întregul poem arghezian
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
cerea succesiv lui Esop, pus în postura de bucătar, să-i aducă, întâi cea mai dulce, apoi cea mai amară mâncare. Esop aduce de fiecare dată din piață și prepară limbi, dând de înțeles că limba (graiul) poate deopotrivă să rostească elogiul ("Ea mângâie,/ Farmec dă și mulțumire, proslăvește și tămâie") sau să formuleze cel mai amar blestem ("și suavă,/ Nu se pomenește-n lume mai a dracului otravă"). Adevărul fabulei, adică al limbajului esopic, e întotdeauna cu două tăișuri: "E
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
Cronicar Laudatio în APOSTROF nr. 4, "Dosarul" cuprinde discursurile rostite la solemnitatea ce a avut loc la 6 martie, în aula Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa profesorilor Matei Călinescu și Marco Cugno. Două personalități nu doar unanim apreciate pentru opera și activitatea lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
lor intelectuale - confesiuni și opinii ce ar merita să fie transcrise în documentele sau analele Colocviului. A fost o atmosferă dintre cele mai plăcute, un prilej de comunicare care s-a transformat într-unul de comuniune intelectuală. Nu s-au rostit elogii convenționale sau gratuite. Spiritul critic a fost la el acasă. Au fost impresionați de consistența acestui dialog nu numai studenții, ci și profesorii invitați. Colocviul Național Universitar de Literatură Română Contemporană, desfășurat la Brașov în 17-18 aprilie 2008, a
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
Ionescu, nu face decît să indice complexitatea fenomenului. Să fi fost toți aceștia niște primejdioși fanatici, niște incurabili obsedați, niște penibili rătăciți? Empatia lor de dreapta să fi anulat meritele lor, să-i fi compromis pentru totdeauna? E suficient să rostim sentințe prefabricate, să azvîrlim anateme pe urmele propagandei comuniste care mixa în furoarea sa negativă adevărul și minciuna, binele și răul, valoarea și nonvaloarea, pentru a da naștere la un produs de întrebuințare obligatorie? Spre deosebire de fascism și de nazism, legionarismul
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
mai ales cu "boules de neige", pe care scriitorul le-a imortalizat atunci când a descris în roman salonul Odettei. Respectându-și metoda confruntării, Cornelia Ștefănescu îl aduce în prim plan și pe George Enescu, al cărui nume apare în Prizoniera, rostit de personajul Charlus. Romancierul îl ascultase pe celebrul muzician executând sonata lui Franck, de unde s-a inspirat în pasajul de toți știut al sonatei lui Vinteiul. Marea prietenie care l-a atașat foarte strâns pe Marcel Proust de români a
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
maeștri ai conversațiilor spirituale și de-un desăvârșit bun gust în îmbrăcăminte. Adică, niște oameni prea buni ca să fie adevărați. Solemnitatea calpă, goma excesivă și rigiditatea cvasi-cadaverică sunt, în contraba-lans, mai mult decât obligatorii. Când deschide gura, ministrul de externe rostește cuvintele ca și cum s-ar adresa direct istoriei. Tot ce spune are forța unei lovituri cu mănușa de box și sunetul sec al plăcii comemorative. Această imagine s-a perpetuat de-a lungul timpului. Chiar dacă, în vremea noastră, portretul-robot schițat mai
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
poate oferi o carte de strictă și aridă alură lexicală - cum este cea a lui Jean-Luc Marion - încît să existe un public cultivat care s-o guste? Orice tentă malițioasă trebuie lăsată la o parte. Nu e vorba de a rosti verdicte sarcastice pe seama disciplinelor speculative, ci de a intui ce se petrece în mintea unui om care le îndrăgește. Oricît de desprins de realitate ar fi un amator de filozofie, el rămîne o ființă profund egoistă: își urmărește interesul cu
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
constă tocmai în faptul că gîndirea nu reușește să-l gîndească. Gîndirea se întărește prin neputința ei în fața celui de negîndit. Această neputință îi devine un prim refugiu și o nouă incitare. - Prin urmare, afirmăm: nu numai că trebuie să rostim distanța, dar imposibilitatea de a o rosti ca pe un enunț oarecare o atestă, și chiar o împlinește. Ceea ce noi numim, puțin pripit, o aporie, ascunde de fapt singura adecvare a discursului la acel ceva despre care este vorba." (p.
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
reușește să-l gîndească. Gîndirea se întărește prin neputința ei în fața celui de negîndit. Această neputință îi devine un prim refugiu și o nouă incitare. - Prin urmare, afirmăm: nu numai că trebuie să rostim distanța, dar imposibilitatea de a o rosti ca pe un enunț oarecare o atestă, și chiar o împlinește. Ceea ce noi numim, puțin pripit, o aporie, ascunde de fapt singura adecvare a discursului la acel ceva despre care este vorba." (p. 204) Citatul e patognomonic. Pentru un ochi
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
scurtul roman al iubirii lui Titu Maiorescu pentru prima lui soție, Clara Kremnitz, de o nebănuită poezie și exuberanță. Pasiunea îl invadează și-l auzim pe proaspătul doctor în filosofie pronunțând cuvintele cele mai fierbinți pe care le va fi rostit vreodată: "...nu-mi mai aflu liniștea alături de dumneata, aș vrea să te am mereu în brațele mele, și să te țin strâns, fericit, lipsit de orice gând". Clara devine o "donna angelicata", un fel de "axis mundi". Tânărul ce se
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
existat și perioade, și indivizi pentru care demnitatea personală și justiția erau acte normale, ce țineau de-o retorică existențială suptă o dată cu laptele matern. Departe de-a încerca să ascundă adevărul, astfel de personaje ieșeau, pline de demnitate, în față, rostindu-l, cu tot riscul. Lașitatea de tip Adrian Năstase, care vedea peste tot "comploturi ale dușmanilor" și "răzbunări politice" nu e chiar rară printre români. Dar acestei atitudini rușinoase i se pot opune și cazuri de extremă demnitate și curaj
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
premierilor în cerc închis. Cu ostentație, România Mare îi premiază pe cei aflați la loc de cinste pe lista slujitorilor fideli ai ceaușismului. Lui Edgar Papu, părintele orientării protocroniste, i se acordă un Premiu Național, în 1991, pentru, după cum se rostește ditirambic tribunul, "întreaga activitate depusă în slujba culturii române" și mai cu seamă pentru că, "la ora la care atîția slujitori ai culturii române și atîția intelectuali, pretinși de elită, au întors către noi o față hidoasă și au ilustrat ceea ce
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
din Valea Rea și cea mai longevivă dintre colportoarele de zvonuri, nu mai avea dinți deloc, "de-i stăteau obrajii numai ca prin minune". Câinele misteriosului străbunic, crescut cât un vițel și mai aprig decât un lup, "nu avea nume rostit", fiind chemat, mai degrabă după cântecul pe care i-l fluiera, la răstimpuri, stăpânul. Formația de matematician deprins cu intuiții de topologie a lui Suceavă răzbate clar într-o nefirească formulă a belșugului. Un cioban oarecare păscuse în tinerețe "turme
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
Din păcate, Gabrea creează adesea impresia de indecizie, spre exemplu, în scena finală cînd toți se regăsesc în buncărul improvizat de bunicul lui Felix și cînd Gisela se desparte cu un cîntecel de un Felix amorțit, lipsit de instinct, care rostește o rugăciune, în loc de bun rămas și în loc de orice reacție; o scenă moale, a cărui dramatism s-a pierdut fără a cîștiga ceva în plus măcar într-un registru absurdist. Filmul lui Gabrea pare realizat pentru televiziune, un film marca BBC
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
au habar ce joacă. Cine sînt în poveste și care sînt relațiile unora cu ceilalți pe scenă, în desenul confuz, exagerat construit, demonstrativ, în lipsă de soluții. Se joacă exterior, nu se înțelege aproape deloc care e povestea, "ce" se rostește, despre "cum" nici nu poate să fie vorba, este o agitație permanentă, ineficientă și mult zgomot pentru mai nimic care alungă emoția, vibrația de care textul este încărcat. Există un avantaj: joacă mare parte din trupa teatrului. Probabil că acesta
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
ia masa, nu putem sta de vorbă. A doua zi dimineață, mă sună pentru a-mi rememora doleanța d-sale, conținută într-o unică frază: "vorbește cu editura X, ca să-mi publice o carte". Se vede că dacă ar fi rostit-o cu o zi înainte, i-ar fi stricat pofta de mîncare... Și de cîte ori interlocutorii mei telefonici se lungesc într-un discurs autoadmirativ, relatîndu-mi cu lux de detalii ce texte remarcabile au produs, cu ce personaje simandicoase s-
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
un escadron de cavaleriști din Garda Republicană; în curtea Palatului o companie a dat onorul, intonându-se imnurile. Președintele Republicei, înconjurat de Dl. Salazar și de casa civilă și militară, ne-a primit în Sala Louis XV, unde s-au rostit discursurile, al căror text îl alătur în anexă. După aceea am fost poftit într-o sală alături, unde ne-am întreținut cu Dl. Președinte Generalul Carmona, cu Dl. Salazar și cu Dl. Ambasador Sampayo, Secretarul General în Ministerul Afacerilor Străine
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
vreme de patruzeci de ani, sub cerul sumbru al Dumnezeului răzbunării - "modelul mitic al rupturii ce trebuie să preceadă orice regenerare și reașezare"iv. Mîntuirea colectivă prin revoluție nu se poate împlini decît prin generalizarea violenței, prin masacru purificator. Degeaba rostea Robespierre, în 1791, la Constituantă, într-un elan căznit de umanitate: "Trebuie să credem că fericirea societății nu e legată de pedeapsa cu moartea (...). Trebuie să credem că poporul blînd, sensibil, generos (...) și ale cărui virtuți se vor dezvolta în
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
prin internet începe să fie una demnă de luat în seamă - de zece până la cincisprezece la sută din totalul cărților vândute. Rămâne, însă, o problemă majoră. Deocamdată, singurul actor capabil să asigure o distribuție la nivel național e Poșta Română. Rostind acest nume, invoc tot ce înseamnă scleroză, lentoare, incapacitate de a te ridica la solicitările unei societăți dinamice. Cât privește prețurile prohibitive, nu mai trebuie să adaug nimic. Acest impediment obiectiv ar putea fi măcar diminuat, dacă nu înlăturat, prin
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
pe dinlăuntru. Nu ca să-i distreze pe oameni, ci ca să-i încarce cu o stare de spirit. Nu ca să-i binedispună, ca pînă acum, ci ca să-i indispună, strecurîndu-le în suflet neliniștea și declanșîndu-le înfiorarea creștină. Vigoarea cu care își rostea vorbele nu lăsa loc de îndoieli: omul avea o convingere al cărei grad de sedimentare interioară atinsese treapta credinței. Actorul credea, iar credința ieșea din el ca mirosul: prin piele și prin gură. Încetul cu încetul, vigoarea aceasta de mistuit
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de diaconul Iulian Dumitru, care a cuprins lucrări de referință din patrimoniul muzicii religioase, dar și a celei laice, semnate de renumiții compozitori Ion D. Chirescu, Nicolae Lungu ș.a. În cadrul întâlnirii finale, pe lângă cuvântul de învățătură rostit de I.P.S. Teodosie, soliști de excepție ai Corului Catedralei, Iulian Coman, Bartolomeu Trofin și Alexandru C. au interpretat o seamă de bijuterii din creația noastră populară, adevărată comoară pe care, după cum afirma în perioada interbelică, cel mai mare muzician român
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri. Pentru mine însă, Thedy a rostit o frază care a intrat în istorie: „Dacă Viorel Cosma nu ar fi existat, trebuia inventat” (introducere la lexiconul Muzicienii români, 1970). Prin dispariția sa, am pierdut cel mai devotat și adevărat prieten din viața mea. Iar muzica românească a
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
Poate să fie, la fel de bine, un început sau un sfîrșit de spectacol, un început sau un sfîrșit de lume. Ca în Hamlet. Ca în viață. Nu îți dai seama dacă textul a fost spus sau dacă tocmai urmează să fie rostit. La urma urmelor, nu mai are nici o importanță. Din realitate spre ficțiune sau invers, drumul este la fel de istovitor pentru artiști. La fel de năucitor. Fotografia Mihaelei Marin speculează fantastic contrastele. Ca și tăcerile. Ca și țipătul. Cred că este va-loroasă și foarte
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
posibilitatea de a se întâlni cu Eric de Rus. Acesta este specialist în filozofie și teologie și printre altele este asociat al grupului de Etică și personalism, din cadrul Facultății de Filozofie a Insitutului Catolic din Toulouse. Eric de Rus a rostit un scurt dar foarte dens expozeu sub sigla Poezia ca verb muzical, și în lectura proprie 7 dintre poeziile sale , poezii care au fost recitate în limba română de domnul Cosmin Olinici, traducerea fiind semnată de C.Z. Zeletin. Am
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]