95,658 matches
-
să aibă legătură cu Occidentul "decadent și reacționar". Chiar și Academia Română a fost naționalizată după modelul sovietic." Conchizîndu-se că revoluția din România este practic desăvîrșită, "o mare parte a programului comunist mai urmează să fie implementată, mai ales în zonele rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român. În consecință, sub îndrumarea și controlul permanent al URSS, România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
acum și aici intervine Ion Bogdan Lefter cu cîteva precizări pe care el preferă să le numească "modificări de accent". Nuvelele lui Liviu Rebreanu sînt grupate în 5 categorii (proză confesivă - la persoana I - , texte "caragialiene" sau "cehoviene", apoi "gorkiene", "rurale" și "de război"), în funcție de tipul narativ sau tematic pe care Rebreanu pare a-l explora în cadrul lor. La capătul analizei, concluziile sînt neașteptate: Rebreanu nu prea scrie bine proză scurtă rurală (Răfuiala și Proștii sînt singurele reușite între numeroasele eșecuri
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
la persoana I - , texte "caragialiene" sau "cehoviene", apoi "gorkiene", "rurale" și "de război"), în funcție de tipul narativ sau tematic pe care Rebreanu pare a-l explora în cadrul lor. La capătul analizei, concluziile sînt neașteptate: Rebreanu nu prea scrie bine proză scurtă rurală (Răfuiala și Proștii sînt singurele reușite între numeroasele eșecuri), în schimb textele "caragialiene" (sau "cehoviene"), excelînd în umor sarcastic, la limita satirei, sînt în general piese de valoare (Strănutarea, Cearta, Soacra Sfîntului Petru, Ghinionul etc.). Cît despre prozele de început
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
pînă acum, e amuzat-contrariat. Povestirea e admirabilă, are ceva din comicul lui Marin Sorescu cel din La lilieci și nu e deci de mirare că a avut succes peste hotare pentru că se știe că străinii se delectează cu exotismul nostru rural. Dar fapt e că proza are miez, subiectul seamănă cu acela din Cercul lui Sorescu, un țăran a văzut ceva și unii îl cred, alții nu. Și biruie bineînțeles cei care nu îl cred, dar biruie cumva mai puțin spectaculos
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
bursier în Rhodos (Grecia). Locuiește în gazdă la Leonora, o femeie echilibrată, marcată, totuși, de regimul abuziv. În carte, îi mai întâlnim pe Elena, iubita lui Ștefi, Gheorghe ș tatăl Elenei, Gogu ș bunicul înțelept și protector, provenit din mediul rural, activiștii Bolboroș, Tropăneață, Bircă, Marțafoi, dar și pe nepoții Leonorei, vicioși, prefăcuți. Cu toții se învârt în acest «acvariu», ca niște «fâțe». «Este un roman-metaforă, titlul său sugerează ideea determinismului ca și concept, că noi toți ne mișcăm ca într-un
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
Bernea acest obiectiv cade în plan secund, căci trilogia sa încearcă în primul rând să descrie o perspectivă etnic definitorie, specific românească, de a gândi lumea, în datele ei fundamentale. Demers romantic, vizibil încă din titlul ce identifică civilizația românească rurală cu întreg poporul român. Din această perspectivă, titlul inițial al studiului, Cadre ale gândirii populare românești, era poate mai potrivit cu conținutul cărții. Fiind însă vorba despre ideea de sacralitate, ediția ce purta acest titlu, apărută în 1985, la Cartea Românească
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Gheorghe Grigurcu Matrice a unei psihii colective, satul e o temă majoră a poeziei românești. Date fiind numeroasele-i abordări, lumea rurală n-ar mai putea fi tratată eficient estetic de către poeții contemporani decît în circumstanțele unei diferențieri nu tocmai lesne de atins. Altminteri nu se obțin decît pastișe, ecouri mai mult ori mai puțin sonore a ceea ce s-a mai spus
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
fond de materialitate frustă, zgrunțuroasă, precum o subiacentă compensație a conștiinței subiective care suferă. A unei conștiințe ce se alină identificîndu-se cu materiile nostalgiei sale. Desigur, acest patetism sumbru, acest revers îndoliat al vitalității ni-i reamintește pe liricii noștri rurali ai generației '60. La fel ca-n baletul lor expresionist, informul confesiunii primitive se rafinează, abisalitatea prinde chipul unui ceremonial: "O nouă cădere nervoasă: de ce, de ce să ni se ia vederea/ și carnea de pe oase pentru a fi schimbată, după
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
acum doi ani, Bruno Mazzoni căuta și el explicații pentru unele mentalități, de data aceasta din Maramureș. A făcut-o pe urma investigațiilor unor cercetători români, privind considerentele istorice care au dus la formarea unei difuze conștiințe colective, cînd păturile rurale, urmîndu-și 'domnii', își făcuseră scut din valorile identitare. Efectul acestui proces istorico-social - citim într-una din primele pagini - este mîndria cu care și astăzi populația din satele maramureșene, revendicîndu-și propriul "autohtonism", tinde să-și salveze valorile cele mai autentice ale
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
felul de teorii și măsuri avînd ca finalitate explicită îndepărtarea de limba română (literară), declarată creație "burgheză" și "instrument al capitalismului". Ca urmare uzul limbii române s-a redus substanțial. Ea a continuat să fie utilizată - mai ales în mediul rural, deci acolo unde precumpănește (în toate regiunile) graiul local - aproape exclusiv la nevoile comunicării cotidiene, familiare, pe cînd comunicarea în domeniile superioare, culturale și științifice, asociate firesc variantei literare, a recurs tot mai sistematic la limba rusă. Marginalizată și supusă
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
de ce marxismul și stînga n-au "prins" în Polonia de imediat după primul război. "Polonia nu este o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești", avînd ca ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen nou". Socialiștii polonezi de la 1900 aveau succes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești", avînd ca ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen nou". Socialiștii polonezi de la 1900 aveau succes doar la muncitorii bine plătiți și înalt calificați. "Toți ceilalți erau legați de pătura muncitorească rurală", conchide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen nou". Socialiștii polonezi de la 1900 aveau succes doar la muncitorii bine plătiți și înalt calificați. "Toți ceilalți erau legați de pătura muncitorească rurală", conchide Watt. Nu mai puțin șocante, pentru similitudinile eventuale, sînt remarcile lui Kolakowski despre biserica catolică poloneză, "rigidă, sarmatizantă (?), nepreocupată de nici o îndoială religioasă, pe scurt, o biserică cu totul simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă". Și noi care credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui Hayek sau Friedman
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea de institutor în Austria rurală; apolitic emigrat în Uniunea Sovietică la vîrsta de patruzeci de ani, declarîndu-se un "comunist în adîncul inimii"; un om care a dus un trai auster și modest, dar în intimitate semănă mai curînd cu un Dorian Gray. Din asemenea contraste
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
de pe coperta IV) și că locuiește în Slobozia. Discreția autobiografică se explică în parte prin ipoteza că povestirile, în acest caz, îl recomandă cel mai bine pe scriitor, pe dotatul povestitor Ioan Neșu. Ce nu pregetă să scrie despre universul rural românesc cartografiat într-un sud de sate și mici așezări urbane de Bărăgan, lunci, ape și păduri, epicentrul povestirilor fiind sufletul scindat al locuitorilor, cu bucuriile și "suferințele înăbușite", cu resemnarea, violența și iubirile lor pătimașe. Din cele " Doar câteva
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
Pavel Șușară Există în aceste lucrări un rousseau-ism tardiv și provincial, un mod, cam naiv, de a afirma inocentă originară a lumii rurale, bucuriile ei autarhice, nepervertite încă de impactul cu mecanismele socialului și cu sistemul său discutabil de norme. Că tip de reprezentare, personajele feminine din aceste lucrări sînt mai degrabă butaforice și ornamentale decît fixate ferm, așa cum da de înțeles intenția
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
A fost găsită o trăsura. Și i s-a spus că șase căi sînt prea puțini, închiriindu-se șaisprezece. Iată o schiță de portret a Giurgiului: "Potrivit cu ideile apusene, orașul nu este, desigur, deosebit de frumos. Casele șunt în parte foarte rurale, chiar cele din piață mare, pavajul lipsește pe majoritatea străzilor iar acolo unde este ai prefera să nu fie, cafenelele arată cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
semnificațiile cele mai "rustice" (suferind și o devalorizare previzibilă) pentru că e, între celelalte amintite, singurul care a fost dublat cu succes de o formă percepută de mulți ca elegantă, cultă, citadină - George. S-a format astfel cuplul Gheorghe (asociat mediului rural) / George ("înnobilat"), în vreme ce Ion a rămas o alegere pentru toate registrele, iar Vasile sau Ilie au fost simțite ca predominant populare. Evident, modele lingvistice sau opțiunile personale pot răsturna oricînd situațiile descrise, modificînd în plan social sau individual conotațiile culturale
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
lui Sandor Tar: Avem o singură viață. Pe un ton sarcastic sînt relatate pasiuni stupide, înecate în alcool și prostie, tot atîtea drame ale neputinței sexuale sau emoționale, configurînd o jalnică dezumanizare într-un mediu sordid, undeva într-o localitate rurală. Destrămarea unei familii sfîșiate de neîncredere, dezamăgire și ură atinge culmi deopotrivă tragice și derizorii, eroii călcînd în șanțuri ori ridicîndu-se la ceruri... Într-o aparent secundară apariție grea de semnificații pentru lupta mocnită dintre generații, reputata actriță a Teatrului
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest volum conformist, în care, rămas la "cartografierea suprafeței", poetul construiește stereotip portrete alegorice ale lumii rurale, îndatorat unei viziuni sămănătoriste retardate. Tot așa, în cazul ciclului Bătrânii, în care se observă pe drept cuvânt că "doctrina e adevăratul protagonist al poemelor" și că poetul "a transformat reveriile într-un lirism de pledoarie". În schimb, universul imaginar
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
de exemplu, lectura jurnalului lui Mihail Sebastian: o carte plină de atrocități morale, sociale, politice, în spatele cărora rezidă însă o noblețe și o europenitate de fond imposibil de găsit în mărturiile de după fatidicul 1947. Waldeck nu se înșală în privința sărăcimii rurale, vede foarte bine breșele societății românești prin care se insinuează extremismele, și cu toate astea echilibrul fundamental nu pare să fie în primejdie. înaintea tragicului Tratat de la Viena, oficialitățile române organizează o călătorie pentru corespondenții străini în Transilvania. Acolo contesa
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
definitivă din izolare, pe toate planurile, a României; 2. Orientarea decisă spre Vest și spre toate structurile euro-atlantice; 3. Integrarea europeană progesivă și ieșirea bine calculată din sfera de influență rusă, profund negativă; 4. Formarea unei pături mijlocii urbane și rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe." Dat fiind recenta prăbușire a comunismului, Adrian Marino mai avea de combătut două
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
și ieșirea bine calculată din sfera de influență rusă, profund negativă; 4. Formarea unei pături mijlocii urbane și rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe." Dat fiind recenta prăbușire a comunismului, Adrian Marino mai avea de combătut două, să le zicem, inerții pentru a-și susține manifestul. Prima era tentația revenirii la ideologia de dreapta izolaționistă prin recuperarea operei unor
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
care nu apa străbate/ Ci lacrimi ce lasă pâraie umflate." (Lacrimile, p. 128). Exemple cu astfel de lamentații, când individuale, sfârșind într-o poezie de album sentimental, când colective, rezolvate într-o poezie politică, sunt cu duiumul. Poezia solară, ceremoniile rurale exuberante nu se pot întrezări. Clasicul Coșbuc e aproape de nerecunoscut în juvenilul Coșbuc.
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]