2,974 matches
-
de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
O zi din viața lui Ivan Denisovici" se adresează adulatului poet Tvardovski, șeful revistei "Novîi Mir". Ceea ce la început părea doar un parteneriat pragmatic, se va converti într-una din "cele mai sublime fraternizări din istoria literaturii universale". Realismul evocării, sâmburele rustic al confesiunii, dar mai ales critica malformațiilor sociale de sorginte stalinistă, l-au făcut să închidă ochii până și pe impetuosul reformator Hrușciov. Fapt e că numele ereticului Soljenițîn se va impune, spre indignarea răsfățaților și premianților regimului, Fedin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
crearea lumii prin mișcarea unui punct central, inspirat de teoria mișcării atomilor în vid. În explicarea genezei se fac trimiteri la un mit popular, după care la început totul era acoperit de ape și întuneric, din care s-a născut "sâmburele creator". Viața a apărut după ce s-au ivit luna, Soarele, fenomenele stihiale. Pe un ton ironic, poetul se referă la condiția efemeră a oamenilor "mușuroaie de furnici", microscopice popoare"; lumea este doar o aparență, din moment ce toate trec în neființă: "Căci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
realului. La tribunalul "frunzelor, umbrelor, merelor, păsărilor", "inculpatul" acuzat de "ignoranță", "plictiseală", "nemișcare" așteaptă sentința. În timpul procesului, acesta face eforturi să înțeleagă motivele pentru care a fost condamnat. Sentințele "sunt parafate cu măruntaie de pasăre" sau sunt "scrise în limba sâmburilor". Acuzatul este convins că este învinuit pe nedrept, dar nu se poate apăra și se resemnează. În mod absurd a fost condamnat: "indescifrabil,/ la o perpetuă așteptare,/ la o încordare a înțelesurilor în ele însele/ până iau forma merelor, frunzelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și algele. Materiile organice bogate în carbon Materii organice bogate în carbon sunt frunzele uscate, paiele, fânul, rumegușul, vreascurile, zațul de cafea de filtru (inclusiv săculețulă, ceaiul și plicurile de ceai, șervețelele din hârtie, pastele, pâinea, orezul, cojile de nuci, sâmburii, țesăturile naturale (in, lână, piele tăbăcită, bumbac etc.Ă, găinațul, penele, plantele uscate (doar dacă acestea nu au fost bolnaveă, florile uscate și pământul. Printre materiile organice bogate în carbon se numără și părul. Rugați un frizer pe care îl
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
sexual. Atunci încep frământările, acuzațiile și vinovățiile. Ele pot atinge cote atât de alarmante, încât apare riscul de a face prostii. Spălătura cu oțet Cele mai mari prostii sunt acelea preluate din auzite. E adevărat că toate au câte un sâmbure de adevăr, rezultat din experiențele altora. Dar când preiei o soluție din auzite, preiei doar rezultatul, fără să afli prea multe detalii tehnice sau informații despre posibilitățile de eșec. De exemplu, babele știu că, imediat după ce a făcut sex, o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Însă, ca și cum s-ar fi "entuziasmat" nepermis de mult, Cioran se întreabă imediat, retoric: "Dar cine poate avea o iubire atât de mare?"65. Cioran spune că iubirea are atâtea fete, devieri și forme, că e greu să găsești un sâmbure central sau o formă tipică a iubirii. Vorbind de iubirea dintre sexe, de iubirea pentru Divinitate, de iubirea pentru natură sau artă, vorbim de entuziasm că o formă de iubire. Chiar dacă teologii susțin că forma primordială de iubire este iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
footnote Idem, Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 273 CD. footnote>. Mila este un sentiment ce-l scoate pe om din egoism, este primul pas spre iubirea și comuniunea dintre oameni. Însă, grijile lumești înrobitoare, lăcomia fără de margini și egoismul, acest sâmbure al răului în om sunt adevărate poveri greu de purtat pe umeri de către cel nemilostiv, care nu-și adună prin virtuți lumină spirituală în suflet, închizându-și astfel ușa fericirii și comuniunii veșnice. Pentru a nu se întâmpla acest lucru
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
deosebit în același timp și superior mediului; a doua însușire singură nu-l constituie ca atare. Acuma, această fire deosebită, care se cheamă artist, formează o societate nouă prin acțiunea sa, o societate asemănătoare cu dânsul singur. El e un sâmbure în jurul căruia individualități răzlețe din acele corpuri sociale ca și din al său se adună pentru a face un corp nou." ăsubl. aut.). În același articol, redactat concomitent cu acela despre Creangă, teoria hennéquiană îi pare înrudită, dacă nu cumva
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a căutat-o „cu sete" mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor articulat. Noțiunea nu umple întregul înțeles al unui cuvânt, ci ea este numai "sâmburele" înțelesului. În înțelesul cuvântului, „sâmburele noțional" este învelit în "carnea sensului afectiv"27. 23 Idem, op.citata, p.235. 24 Constantin Noica, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii românești", Editura Capricorn, 1989* p.43. 25 Cf. Ms.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor articulat. Noțiunea nu umple întregul înțeles al unui cuvânt, ci ea este numai "sâmburele" înțelesului. În înțelesul cuvântului, „sâmburele noțional" este învelit în "carnea sensului afectiv"27. 23 Idem, op.citata, p.235. 24 Constantin Noica, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii românești", Editura Capricorn, 1989* p.43. 25 Cf. Ms. 2291, f. 55, apud George
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
a căutat-o „cu sete" mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor articulat. Noțiunea nu umple întregul înțeles al unui cuvânt, ci ea este numai "sâmburele" înțelesului. În înțelesul cuvântului, „sâmburele noțional" este învelit în "carnea sensului afectiv"27. 23 Idem, op.citata, p.235. 24 Constantin Noica, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii românești", Editura Capricorn, 1989* p.43. 25 Cf. Ms.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor articulat. Noțiunea nu umple întregul înțeles al unui cuvânt, ci ea este numai "sâmburele" înțelesului. În înțelesul cuvântului, „sâmburele noțional" este învelit în "carnea sensului afectiv"27. 23 Idem, op.citata, p.235. 24 Constantin Noica, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii românești", Editura Capricorn, 1989* p.43. 25 Cf. Ms. 2291, f. 55, apud George
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
stabilit un raport între cer, care ascunde ochilor noștri o realitate superuranică, și, eventual, peșterile care acoperă lucrurile ascunse sub pământ (ceea ce ascunde, în cazul peșterilor, nu e cavitatea lor, ci bolta, care-i convexă). Luz mai înseamnă și "migdală", "sâmbure": sâmburele e ceea ce fructul ascunde. Astfel, se stabilește o relaționare directă cu cavernele. Vorbind despre Luz, Umberto Eco îl valorizează ca pe un oraș subteran. Luz mai definește, afirmă Guénon, și "numele care e dat unei părticele indestructibile a corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un raport între cer, care ascunde ochilor noștri o realitate superuranică, și, eventual, peșterile care acoperă lucrurile ascunse sub pământ (ceea ce ascunde, în cazul peșterilor, nu e cavitatea lor, ci bolta, care-i convexă). Luz mai înseamnă și "migdală", "sâmbure": sâmburele e ceea ce fructul ascunde. Astfel, se stabilește o relaționare directă cu cavernele. Vorbind despre Luz, Umberto Eco îl valorizează ca pe un oraș subteran. Luz mai definește, afirmă Guénon, și "numele care e dat unei părticele indestructibile a corpului, reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în comuna natală, Liceul "Ion Neculce" din Târgu Frumos (1964-1969) și Institutul de Biblioteconomie din București (1970-1973). Bibliotecar și redactor la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Debutează cu versuri în revista "Familia" (1974) și editorial cu Nunta în sâmbure (1975). Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la "Opinia studențească". Colaborează la "Ateneu", "Argeș", "Cronica", Convorbiri literare", "Luceafărul", "România literară" etc. Cărți de poezie: Nunta în sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revista "Familia" (1974) și editorial cu Nunta în sâmbure (1975). Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la "Opinia studențească". Colaborează la "Ateneu", "Argeș", "Cronica", Convorbiri literare", "Luceafărul", "România literară" etc. Cărți de poezie: Nunta în sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Editura Junimea, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Editura Junimea, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Editura Junimea, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Editura Junimea, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comând/ S-aștearnă umbra fără s-o înlumine.// Tăcuta rază-n giulgiu și-n potir/ Luminii-nalță-n taină patrafir" (Aura florii-nchise...). Dar în special tematica, imagistica și simbolurile pe care le cultivă Emilian Marcu, începând cu Nunta în sâmbure (Editura Junimea, Iași, 1975) și terminând cu Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) sau Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) îi fixează lirica, fără drept de apel, în siajul poeziei noastre tradiționale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeme intitulat Nopțile Șeherazadei, în volumul colectiv Intonații (1989). Colaborează la revistele "Alma Mater", "Ateneu", "Antiteze", "Cronica", "Convorbiri literare", "Luceafărul", "Dacia literară", "Dialog", "Oglinda literară", "Porto-Franco", "Poezia" etc. Volume de versuri: Întoarcerea menestrelului, Centrul de Creație Botoșani, 1979; Ghemuit într-un sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1998; Nopți cu chirie, Editura Cronica, Iași, 2004; Liniștea vânatului, Editura Junimea, Iași, 2005; Acordorul de semne, Editura Junimea, Iași, 2006; Ultimul vorbitor de umbră, Editura Opera Magna, Iași, 2009; Poemele Deltei. Rodion, Editura Opera Magna, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Poarta Învierii bate la "ușile tainei,/ În număr de șapte"; mirele morții poartă, în Nunta, "semnul cel alb, pirostrii de argint/ Și sub pirostrii cele șapte stigmate"; îndrăgostitul nostalgic poate reînvia, într-un grațios Poem în memoria celor trei sâmburi de piersică, "miracolul/ dragostei de trei ori ascunse" etc.). S-ar putea spune, prin urmare, că "toate parabolele lirice ale lui Mihai Ursachi au ceva din fantastica și pasionanta îndeletnicire alchimistă", așadar că autorul lor "se face sacerdot al lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aprofundată a altor științe, minimalizare pe care eminescologii și cercetătorii operei eminesciene au infirmat-o ulterior). Pe Schopenhauer îl citise încă de acum, căci în chiar Sărmanul Dionis se amintește de "ipocrizia vecinică, care ține cât istoria omenirii", de "acel sâmbure negru și rău, care-i rădăcina adevărată a vieții și a faptelor sale egoismul său". După stilul însemnărilor de atunci 7, după nuanța lor eclectică, după aprinderea patriotică și multitudinea proiec telor literare, putem să afirmăm atât: că poetul se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vocabula care marchează declicul nu apare (vezi supra), motiv pentru care vom considera intratext ideatic implicit. Două nuvele publicate și una rămasă în manuscris ilustrează intratextul ideatic explicit. (H2a) Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un bob de rouă. Dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri (s.n.) care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aplica fără ea. Dar nu orice repetare intertextuală proiectează lectorul în mit. 3. Ruptură a duratei profane. Nu există nici timp, nici spațiu ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă" (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 34). Atingerea hipertextului de hipotext degajă o tensiune aparte, tama eliadiană. Intertextualitatea proiectează operele / fragmentele în care acțio nează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
plecarea din camera în care a rămas umbra, personajul-narator nu mai stinge lampa, în hipotext. Studiul prozei eminesciene care utilizează ca punct de plecare hipertextul (textul știut) și ajunge (prin descoperire) la hipotextul din varianta Umbra mea (în drumul către sâmburi de semnificare) percepe simplificarea din avantext (vs. text) aproape lacunară. Călătoria în sine are farmecul ei, nu doar atingerea destinației, acesta este motivul pentru care opera epică în discuție fascinează și teza filosofică dezvoltată narativ convinge cititorul. Varianta pare expeditivă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în text, ca să fie ignorată într-un studiu axat pe intertextualitate. Intuirea tabloului în care timpul avea să coloreze (in)finitul după teoria relativității sau chiar a copierii la scară microcosmică a evoluției înregistrate la scară macrocosmică ("pădurea într-un sâmbure de ghindă"), pentru a da numai două exemple, intuirea, spuneam, nu a fost rezultatul unei revelații sau o întâmplare. În fond, nici teoria relativității nu s-a scris din senin. Și în fizică există intertextualitate. Bazele pregătirii lui A. Einstein
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]