1,481 matches
-
din prețiosul său timp ? Aceleași întrebări și propuneri ? Stupid, dar nu imposibil. O înscenare, o farsă, Excelența să nu se dovedească mai subtil sau mai lucid decât siniștrii săi subalterni ? Un spor de politețe ? Încă mai greu de suportat decât sălbăticia. Un fel de întrevedere formală ? Să-și facă, și ăla, datoria ! Să raporteze, și el, șefilor că a luat contact personal, s-a deplasat personal, a cercetat personal, a încercat, cunoaște personal etc. etc., nu mai e nimic de făcut
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și Întunecate: tărîmul acesta Întins și singuratic sălășluia pentru mine În creierul nopții. I-am văzut cîmpiile, rîurile și munții Întinzîndu-se sub ochii mei În toată splendoarea lor veșnică și Întunecată, În toată Întinderea și bucuria imensității lor, În toată sălbăticia, singurătatea și spaima lor, În toată rodnicia lor uriașă și delicată. Și inima mea s-a contopit cu inimile tuturor celor care auzeau muzica lor sălbatică și ciudată, Încărcată de armonii necunoscute și de cîntecul a mii de glasuri sălbatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
am auzit ciripitul dulce, umezit de rouă, al păsărilor! Tu, cîmpie, atît de cunoscută și, tu, pămînt, vai, atît de primitor, pămînt mîndru al acestei țări uriașe, de nedescris, pămînt nobil, mîndru și vrednic, În delicatețea și pustiul tău, În sălbăticia și groaza ta... pămînt măreț În singurătatea, frumusețea și bucuria ta sălbatică, pămînt Înspăimîntător În fecunditatea ta nesfîrșită, rodind veșnic nenumărate văi și Înălțimi În Întinderile apusului... pămîntul american... pod, tufiș și pîrÎu și drum prăfuit... tu, poem banal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
repezeau dincolo de frontieră conduși de nenumărații lor Bruce. Nu. Catawbianul de astăzi nu este așa și nici nu-și dorește să fie așa. Nu este un simplu colonist stabilit aici, un european transplantat; pe parcursul celor trei secole petrecute acolo, În. sălbăticie, a devenit locuitorul pămîntului Întins și pustiu pe care trăiește, pe parcursul celor trei secole a absorbit structura și culoarea acestui pămînt, și-a construit un caracter, o tradiție și o istorie proprie: este o istorie obscură, necunoscută lumii, ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
luminată feeric de milioane de becuri. Parcul Izvor rămâne în întuneric, umilit la picioarele celei mai nesăbuite capodopere comuniste. Sper să nu fim violați chiar în centrul Bucureștiului. Poate că mai sigure sunt pădurile de la Olănești - puțin probabil să cutreiere sălbăticia vreun conferențiar de la Sorbona. Mă gândesc la puritatea mea pierdută, la Sabina și fidelitatea ei, la bunicii mei care pendulează între două lumi, la tanti Cucu, mama chiftelelor, căreia îi spurcasem iremediabil casa... Vreau să fiu mereu tânără, să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ale artei literare: Electron erogenic/Capriccio pe orbite/Orb sub degete/ Scriere de mână /A golului de aripă /Reminiscență / Telepatică a / Treimii de zeu / Acest ceva cineva / Care prin poem / Te resoarbe / Pulsatorie / Mușcătură / Sublimă-n / Sărut / Din sâmbure / De sălbăticie - / Din rut, / Orb, divin anacolut (Orgasmul), aducând, pe alocuri, a barbianism: Levitează somn în veghe / De memorie clătinată / Sub nirvanica lor zeghe / Toate au mai fost odată. La fel: Latentul viu, inseminat cum Oul / Și-n vegetal de-asemenea prin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dar nu una obișnuită pentru care nu mai are timp (sunt prea bătrân să mai fac o revoluție), ci o revoluție de atitudine, a reconsiderării mentalităților, a renunțării la clișee sau la tabuuri: să nu credem / în existența bunului sălbatic / sălbăticia rămâne și se opune evoluției / să ieșim de sub imperiul stejarului / adică să sfârșim odată cu ghinda. Și, pentru că totdeauna majoritatea preferă aurea mediocritas, poetul propune un erou, Iș, care caută sa-i dea obișnuitului altă înfățișare, sfârșind prin a regreta șansa
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ca să-mi înșele vigilența, coborâse într-o văioagă. Strigasem din adâncul plămânilor, să mă audă Mali, iar răcnetul meu fioros reușise să sperie întreg internatul. Dimineața, la micul dejun, eram arătat cu degetul și am auzit multe comentarii răutăcioase pe seama "sălbăticiei" mele. Nu-mi plăcea deloc că devenisem "vedetă", dar ce puteam face? Am înghițit cu noduri ceaiul și felia de pâine cu magiun, strîngîndu-mă în carapacea mea, după care am pornit spre liceu. Nu cunoșteam orașul și cred că barbarii
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
uitat, i-a spus ea înainte să-i zboare capul cu paloșul, că odată ce l-am trădat pe cel pe care l-am iubit, pe tine îmi va fi nespus de ușor să te trădez. Ochii îi scăpărau cu o sălbăticie rar întâlnită la oameni și mai ales la femei. E greu de spus ce o înverșunase așa, la urma urmei. Cu siguranță nu mai nădăjduia să recapete iubirea sculptorului, care între timp își văzuse de rostul lui, se însurase, făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
el și vinovată era firea aspră a ministrului lui. Astfel, într-o bună zi, folosind un pretext oarecare, porunci ca acesta să fie spintecat în două, în mijlocul pieței din Cesena, punîndu-i-se un butuc de lemn și un cuțit însîngerat alături. Sălbăticia acestui spectacol a provocat satisfacția poporului și în același timp uimirea lui. Dar să revenim de unde am plecat. Așadar, socotindu-se destul de puternic și asigurat în parte împotriva primejdiilor prezente, deoarece își întărise armatele și distrusese în bună parte forțele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deosebite care îl făceau admirat de popor și iubit de soldați, căci era războinic priceput și îndura ușor orice oboseală, disprețuia orice mîncare aleasă și orice fel de plăceri moleșitoare, ceea ce îl făcea iubit de întreaga armată. Cu toate acestea, sălbăticia și cruzimea lui au fost atît de mari și de nemaiauzite încît, după ce prin nenumărate omoruri ucisese o mare parte din populația Romei și întreaga populație a Alexandriei, ajunsese să fie omul cel mai urît din toată lumea, începu să fie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Însă-n scurt timp am renunțat la ea, deoarece pe de-o parte ciocăneau În ușă pînă cădea tencuiala, iar pe de alta Își făcuseră dubluri după cheia mea. Așa că se ivesc În continuare unul după altul, mă bat cu sălbăticie la table, mă Îmbată cu coniac, mă bagă sub duș ca să mă trezesc, uitîndu-mă acolo, eu adorm și ei Îmi mută mobila la loc, În tăcere. Cu rictusuri de reproș. Scrinului i s-au descleiat piciorușele, fotoliul pat nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai face o mărturisire Înfiorătoare: biata femeie a fost „supravegheată sîngeros”. Închizi ochii și vezi aievea foarfece care clămpăne, microfoane cu forme exotice de unică folosință, țepi, lame, pietre, sînge-n baie. Nici un opozant n-a mai fost tratat cu atîta sălbăticie. Care era totuși binevenită, pentru că se trece-n revistă „talentul organizatoric de excepție al tinerei femei”, asupra căreia deodată „s-au intensificat presiunile” din toate părțile În vreme ce sîngera supravegheată, cînd a-nceput calvarul și „n-a mai putut rezista șantajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de largă respirație, cu un ritm debordant, atacînd teme esențiale, sînt splendide bijuterii. Unul dintre cele mai frumoase eseuri se numește Trei floci S.A. Ținuta grafică deosebită face ca reproducerile să se prezinte ochiului Înlăcrimat Într-o naturală stare de sălbăticie. Încercînd să relanseze interesul pentru literatura de calitate, revista transcrie scenariul de la baza răsunătorului film de succes Emmanuelle, ce continuă să ruleze prin capitală spre salivarea generațiilor de toate vîrstele. Un binevenit act reparator. Mă Îmbrac și mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cele din urmă repezindu-și papucii, cu o aruncătură de gleznă, tocmai în celălalt capăt al zidului. Nu mă săturam privind-o, iar acele câteva minute mi s-au părut nesfârșite. Nu știu ce spectacol sacru îmi apărea mie râsul ei și sălbăticia acelui trup aprins. Aveam sentimentul că săvârșesc un sacrilegiu privind-o, dar nu găseam puterea să mă despart de fereastră. Plecând, îi auzeam râsul prin toate sălile prin care am trecut. II Eram o dată la Tamluk și pornisem să mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să dau viață acestor locuri înecate în feregi și liane, cu oamenii lor atât de crunți și inocenți. Vroiam să le descopăr estetica și morala, și culegeam zilnic anecdote, luam fotografii, schițam genealogii. Cu cât mă afundam mai mult în sălbăticie, cu atât creștea în mine o neștiută demnitate și un nebănuit orgoliu. Eram bun și drept în junglă, mai corect și mai calm ca în orașe. Dar ploile... Ce nopți de luptă cu neurastenia, ascultând ritmul acela neuitat al apei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
neapărat să vorbești. Spui multe fără să te chinui să-ți alegi cuvintele. Vorbitul fără vorbe sau „comunicarea nonverbală”, cum îi zice PAM, e mai grozavă și decât mieunatul. Noi, pisicile, știm asta de la strămoși. Străstră-moșul nostru tigru, trăia în sălbăticie, dar când spunea el ceva - nu vorbea, nici nu mieuna, avea o privire, un mers și niște salturi care spuneau tot - imediat se transmitea în toată jungla mesajul tigrului. Toți erau de părere că el e puternic, frumos, inteligent și
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
care nu-s jidani, dar îi exploatează la fel, dacă nu și mai rău. Să nu-ți închipui că astea-s vorbe de clacă, puiule! Urmărește toată presa! Pretutindeni, mai în surdină, mai pe față, sunt justificate, aprobate, chiar blagoslovite sălbăticiile țăranilor răzvrătiți, cu scuza subînțeleasă bineînțeles , jos jidanii". Se spune că e o cauză sfântă la mijloc și, desigur, așa este, căci cauza țăranilor e sfântă și dreaptă. Cu toate astea, în loc să i se caute soluții cinstite, care să aline
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
i l-a luat la început, când o trata ca pe o clientă distinsă. Nu-și va ierta niciodată mai ales greșeala de a nu fi refuzat barem în ultimul moment să plece, când toate ziarele anunțau că dezordinile și sălbăticiile au cuprins toată țara. Sau să se fi oprit în Pitești, unde e armată, după ce a văzut prin toate satele din calea lor țăranii cu mutrele fioroase, în pâlcuri șoptind cine știe ce și complotând la lumina zilei și sub ochii lumii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atunci se vor căi amarnic. Până atunci el trebuie să joace cu lupii, ca să nu-l sfâșie. Secretarul Chiriță Dumitrescu, plictisindu-se singur în toată cancelaria, a chemat înlăuntru cele două străji și dezbătea cu ele întîmplările. Dezaproba și disprețuia sălbăticiile țăranilor, și lua partea boierilor cu entuziasm, considerîndu-se făcând parte din boierime. Avea oglinjoara pe birou și, vorbind, își arunca deseori ochii să se admire sau să-și mai aranjeze gulerul și cravata... De la curtea Iuga până la jandarmerie, după întoarcerea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Barbariile pe care le-au săvârșit, dacă ar fi numai pe jumătate adevărate, justifică toate aprehensiunile, dragul meu. Și fii sigur că eu, care, cum știi, iubesc pe țăran, nu voi șovăi să pedepsesc cu cea mai mare severitate orice sălbăticie. A iubi pe țărani nu înseamnă să le tolerezi nebuniile și nici să le accepți tâlhăriile. Țăranul trebuie să fie supus și respectuos de lege și de avutul altuia, ca toată lumea. Altfel unde ajungem? Grigore Iuga surâse ironic: ― Eu mă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asupra situației din comunele răsculate. Nu erau deloc îmbucurătoare, mai ales că prevedeau o rezistență dârză din partea țăranilor. Știrile veneau negreșit de la oamenii care au fugit sau au fost fugăriți din sate, răspândind spaimă și groază de puterea, îndărătnicia și sălbăticia răzvrătiților. Totuși Baloleanu, oricât îi tremura sufletul, își păstra aparența de liniște și hotărîre: ― În orice caz, noi vom proceda fără pripire și fără ură! Noi aducem pacea pentru cei pașnici. Față de ceilalți avem constrângerea. Nu dorim vărsare de sânge
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și de autoritate, domnule prefect. Nu știu cum și de ce, fiindcă nu intră în atribuțiile mele asemenea cercetări, dar parcă în ultimul timp a slăbit disciplina socială cam pretutindeni. La țăran, ca la toți primitivii, reacțiunea se manifestă fatal în explozii de sălbăticie... Maiorul Tănăsescu, încălecînd un roib impozant, plecase în trap leneș înaintea grosului coloanei și chiar a avangardei, pe urmele patrulei de recunoaștere. Baloleanu îl văzu venind înapoi într-un galop furtunos. Se cutremură. În aceeași direcție se zărea conturul unui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
chipul prelung, bizantin. Era întâia oară când, urcând cărăruia, Petrache avea impresia că la capătul ei îl așteaptă cineva. Se gândi, o clipă, că poate a înflorit vreun copac. Dar nu era asta. Primăvara avea să vină pe neașteptate, cu sălbăticie. Ceea ce percepea acum părea viu într-un sens omenesc. Nu mai era un zvâcnet, era o respirație. Un fel însă neobișnuit de a respira, doar pe jumă tate, cineva trăgea aerul către sine, la intervale regulate, fără a-l expira
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Io zic că e mai mare decât orașul întreg... — Mocnește, zise Pârnaie. Așa că, deși soarele trecuse de vârf, înțeleseră de unde venea căldura. Vârfurile zimțate sclipeau, fiecare ciob de oglindă, fiecare fund de oală răsturnată ori fărâmă de faianță răsfrângeau cu sălbăticie lumina. Părea un munte făcut din cristale albe, cu o energie care-i suia din pântece și țâșnea ca dintr-un gâtlej retezat. După ce însă ochii se obișnuiau cu lumina, ieșeau la iveală tot felul de petice multicolore. Unele sclipeau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]