2,533 matches
-
puternic, Încât, dacă voiai să Înaintezi Într-o direcție sau alta, trebuia să te ții cu mâinile de bară sau de pereții compartimentului. Duduitul roților trenului acoperea conversațiile. O mulțime de chiștoace și tot felul de hârtii zburau În zigzag, săltate de ritmul roților trenului ce tocmai intra Într-un tunel. Noimann privi În față și În spate: nicăieri nu se vedea urmă de Mathilda. Atunci Încercă să-și aprindă iarăși o țigară, dar țigara se smulse din degetele lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de cum trebuie să ajungă până la casa bătrânului, moș Mitu aproba prin mișcări ale capului sau mai adăugând câte un da. Băiatul păru descurajat la Început, dar, când se lămuri bine de câte ori trebuie să facă la dreapta și de câte ori la stânga, Își săltă rucsacul pe umeri, zise bună seara și mulțumesc și plecă În direcția din care venise. După zece pași fu strigat și chemat Înapoi. Paznicul Mitu Își amintise că-l văzuse pe bătrân chiar În acea seară trecând spre cazanul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
are patină și personalitate; zgârieturile de pe ușa șifonierului nu se mai văd, praful de pe vitrina cu veselă s-a și șters singur sau s-a ascuns; tancul de jucărie al copilului gazdei pare mai adevărat (Închipuirea mea Îl face să salte peste ape și gropi); culorile covorului nu mai sunt șterse ci vii; perdelele, foste cândva albe, nu-mi mai par Înnegrite de fumul țigărilor ci asortate, prin cenușiul lor discret, la restul culorilor din Încăpere. Chiar aerul care pătrunde prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
plecat. Dar, înainte de a se face nevazută, ea a aruncat monstrului o bucată de ceară și l-a legat cu o funie plină de lațuri. Fiara a inhățat momeala și, pomenindu-se cu colții încleștați în ceară a început să salte furioasă încurcându-se în lațurile funiei, pe care le înoda strâns în juru-i prin zvârcolirile sale, astfel ca abia de mai putea mișca o labă. O alta greutate se ridica acum în calea lui. Curtea, după cum am mai spus, era
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
decât Roland, se silea din răsputeri să-l răstoarne pe paladin din șa și în aceste sforțări lăsase din mână frâul calului. Roland, mai calm, a văzut aceasta. Cu o mână el para loviturile lui Mandricardo, iar cu cealaltă a săltat căpăstrul peste urechile calului acestuia. Între timp sarazinul trăgea de Roland din răsputeri , dar coapsele paladinului țineau șaua ca un clește. În cele din urmă, opintirile sarazinului au rupt chingile calului lui Roland; șaua a alunecat. Cavalerul, drept în scări
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
primul cântat al cocoșilor, te aștept la portiță. Să vii! ― Am să... - nu și-a sfârșit ea vorba, lăsând mâna moale în palma lotrului... Mergeau cu repeziciune. Inima le bătea să le spargă coșul pieptului... Lotrul o ținea de mijloc, săltând-o peste locuri mai puțin prietenoase... În sfârșit, au ajuns. A luat-o în brațe și a trecut o peste prag, ca pe o mireasă. A aprins lampa, după care a ieșit, să vadă dacă în jur e liniște. Când
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dea de vreun nume cunoscut până când ajunse la litera G și nimeri peste Sol Gelfman, cu numerele lui de acasă și de la MGM încercuite. La M și P îi descoperi pe Donny Maslow și Chick Pardell, tipi pe care-i săltase pe vremea când lucra la Narcotice, dealeri de iarbă care dădeau târcoale cafenelelor de la studiourile de filmare, dar nu șantajiști. Apoi ajunse la S și găsi mijlocul prin care să-l strângă cu ușa pe grecotei și, poate, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
-i drumul să cadă pe pavaj, apoi își trase pistolul de sub bărbia tânărului și îi întoarse capul spre el. De aproape văzu fața ciocolatie a unui golănaș cu ochii aproape în lacrimi și cu buzele tremurânde. Mărul lui Adam îi sălta în sus și-n jos în timp ce încerca să respire. Danny spuse: — Informații sau minimum cinci ani la răcoare. Alege. Carlton W. Jeffries își găsi vocea - pițigăiată și nesigură: — Păi, ’mneata ce crezi? — Cred că ești băiat deștept. Dă-mi ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se dezbrace. Audrey intră și ea și, văzând cearșafurile roz de satin, cuvertura roz și garguii de broderie roz pe post de preșuri de picioare, pufni în râs. Se dezgoli cu un singur clic al închizătorii rochiei. Când sânii ei săltară liberi, Buzz simți că i se înmoaie genunchii. Audrey se apropie de el, îi scoase cravata, îi descheie nasturii de la cămașă și îi descheie cureaua. Buzz își scoase pantofii și șosetele, rămânând în picioare. Cămașa îi căzu și îl trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
flotant” și „instrumentist”. În prezent era în a șasea perioadă de internare pe trei luni, sub supraveghere strictă, la casa de nebuni din Camarillo. Cu un telefon dat acolo află că Vandrich se prefăcea nebun ori de cât ori era săltat pentru furturi din magazine, iar judecătorul continua să-l trimită la Camarillo. Femeia de la recepție îi spuse lui Danny că Vandrich fusese închis acolo în cele două nopți ale asasinatelor și că se făcuse util predându-le nebunilor ore de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mână. Mal își drese glasul, deranjat că era dus cu vorba. — Cum adică la a treia mână, Meeks? Grăsanul zâmbi. — Îl cercetam într-o chestie pe Reynolds Loftis și am ciupit o informație de la Moravurile din Samo. Loftis a fost săltat în ’44 dintr-un bar de poponari împreună cu un amic, un avocat pe nume Charles Hartshorn, mare sculă la municipalitate. L-am strâns puțin cu ușa pe Hartshorn, iar el a crezut că-s detectiv la Omucideri, pentru că îl cunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Petey. A făcut-o banca. Audrey și-a pus ciupeala la banca din Hollywood, unde Mick își depozitează banii strânși din pariurile pe șestache. Managerului i-a puțit ceva și l-a sunat. Mickey îl trimite pe Fritzie s-o salte. Tu ești mai aproape, iar noi doi suntem chit. Buzz și-l imagină pe Fritzie Piolet sculptând în carne. — Știai de noi doi? În ultima vreme Audrey mi s-a părut cam nervoasă, așa că am urmărit-o până la Hollywood, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
terminat, a pus ochii în frigider, l-a îmbrăcat pe Goines cu halatul flaușat, l-a cărat jos și l-a proțăpit pe bancheta din spate a Buickului. A potrivit oglinda retrovizoare în așa fel încât să poată vedea cum saltă capul fără ochi al lui Marty. A mers pe Sunset Strip pe ploaie, imaginându-și cum tăticu’ și Claire o încasează la greu în fiecare orificiu. L-a depozitat pe Marty, acum în pielea goală, pe un teren viran de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
depășiseră niciodată insulele Murano sau San Giorgio. Povești despre corăbii auzise aproape zilnic, căci bunicul său Matteo dispunea de nave de comerț care ajungeau până În Portugalia sau În Africa. Auzise povești frumoase, despre ceruri senine și valuri Înspumate deasupra cărora săltau uneori delfini jucăuși, dar și povești triste, despre furtuni care ridicau munți de apă și transformau marea Într-un infern lichid. Abia acum, odată cu ieșirea de pe cursul Dunării, prin brațul Chilia, Întâlnea cu adevărat ceea ce i se părea una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
decât un om frumos, credea Mini! Așa se petrecuse neschimbat, de cele patru ori când Lina o târâse pe Mini la sacrificiul unei vizite la verișoara; dar acum a cincea și ultima oară - jura Mini în gând - acum, caii speriați săltaseră trăsura dintr-o pornire până dincolo de scară și în lipsa oricărei primiri, cele trei vizitatoare - Lina, Nory și Mini - urcaseră nedumerite, oprindu-se în fața ușilor larg deschise ale verandei, clipind la soarele de pe terasa pustie, înainte de a înfrunta umbra nesigură a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
deloc împreunate - nu erau una și aceeași. Mini privi iar pe Lenora. După primul moment de satisfacție, se turburase din nou. Ceva cenușiu i se așternuse pe față, ca și cum o sită i-ar fi cernut cenușă pe subt piele. Se săltase pe canapea, sprijinindu-se așa de tare pe un braț, cu toată greutatea trupului nevolnic, că îi simțeai brațul parcă scârțâind. Era în ea o voință de a nu-și pierde cunoștința și, totuși, o turburare care ar fi trebuit
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sănătos. Accidente ale organismelor sensibile normale ca al Elenei Hallipa. Alte organisme sufletești, ca și făpturile fizice, prezintă anemii, rahitisme, degenerări de ansamblu - și unele, ca al Lenorei, leziuni brusce. Gândul lui Mini, culcat subt lumina lunei, voi să se salte, pentru a aproba pe Nory, dar nu putu; era prea somnoros. 25 . . . Cuvintele, faptele, oamenii astfel evocați treceau pe dinaintea lui Mini ca un film, ușor învăluit. Cu o secundă de oprire, trăsura coti șoseaua spre dreapta. Verva feministă a lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sau numai ușa? râse Mini. Lina, care uneori uita să-și ia paltonul când pleca la treabă, cocolea pe doctorul Rim. - Fiindcă e capitonat e așa de nemernic la frig! zise Nory din ușa dormitorului. N-are nimic! Mini se săltă, socotind că poate e de cuviință să viziteze și ea pe Rim ca Nory, dar aceasta îi făcu semn să stea pe loc. - Lasă-1 să se potolească! Când am venit scosese sufletul Linei. M-am dus să i-1 scot
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la barometrul sensibilitate! doamnei un ger care arată același număr de grade. Te rog să crezi că eu nu i-am vorbit onorabilului profesor de "trupul sensibilităței". Avem alte subiecte! - și Nory se uită cu înțeles la Lina, care se sălta anevoie, suflând greu. - Te ascult, Mini! Te ascult! zise afectuos și împăciuitor. Nory e fata bună dar te necăjește. Când nu ești de față, repetă tot ce ai zis tu, ce ai făcut tu! Nory, indignată, se roși. - Eu! Eu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
departe și în grabă pe Rim. Observând că Rim nu se deranjează, Mini uită și ea să-i răspundă la salut, dar Trubadurul se întoarse pe călcii și, pocnind degetele, însoțea doamnele, desigur fluierând muțește pe buzele nărăvite. Mini se săltă spre doamna Eliza, care, acum grațioasă de plecare, îi exprima încurcat și peltic sentimente de simpatie. Lina sau Nory trecuseră, desigur, pe acolo cu vreo biografie amicală. Ca să nu plece cu grupul, Mini rămase încă pe loc. Când ieși din
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să mă îmbrățișeze cu dreapta lui! 7. Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele și cerboaicele de pe cîmp: nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea! 8. Aud glasul prea iubitului meu! Iată-l că vine, sărind peste munți, săltînd pe dealuri. 9. Prea iubitul meu seamănă cu o căprioară, sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, privește printre zăbrele. 10. Prea iubitul meu vorbește și-mi zice: "Scoală-te, iubito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ca un animal mic și păros care tocmai a reușit s-o zbughească dintre ai săi. Cu o grimasă, Robert se apleacă să strecoare mucul strivit al țigării în buzunarul pantalonului. — Sunt foarte dezamăgit de tine, Robert, continuă pastorul Macfarlane, săltând în sus și în jos pe vârfuri de cealaltă parte a zidului pentru a-și accentua nemulțumirea. Știu că nu trebuie să mă aștept de la tine să epășești peste un oarecare nivel. Să nu crezi că n-am fost destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nașterii și al morții. O, mulțumesc, mulțumesc. Domnului Arbuthnot i se taie brusc răsuflarea, iar Bobby aude suspine înăbușite de cealaltă parte a mesei. Acest moment de tristețe este întrerupt de un pocnet. Partea de sus a mesei începe să salte, să se miște ca lovită de copitele unui animal sălbatic. Bobby o aude lângă el pe doamna Pereira care inspiră și expiră cu greutate, ca și cum ar face eforturi fizice foarte mari. În mod ciudat, i se pare că respirația femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aceste lucruri ca să vă osîndesc, căci am spus mai înainte ca sunteți în inimile noastre pe viață și pe moarte. 4. Am o mare încredere în voi. Am tot dreptul să mă laud cu voi. Sunt plin de mîngîiere, îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile noastre. 5. Căci și după venirea noastră în Macedonia, trupul nostru n-a avut nici o odihnă. Am fost necăjiți în toate chipurile: de afară lupte, dinlăuntru temeri. 6. Dar Dumnezeu, care mîngîie pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
-te! E un afurisit de rol! Partea cea mai proastă e că atunci când ajungi la perfecțiune ești deja prea bătrână. Tinerețea se evaporă precum roua care se naște dimineața și moare după-amiaza. Patroana se aruncă într-un scaun. Pieptul ei saltă ca și cum ar fi fost pe punctulo de a se îneca, iar acum își trage suflarea. Cele două fete stau deoparte cu chipurile imobile. Îmi pun hainele înapoi și mă pregătesc să plec. Un ultim lucru, zice patroana de pe scaun. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]