2,662 matches
-
atunci erau acoperite de păduri. Acest obiect de silex mărturisește primele exemple de comerț, deoarece acest material nu se găsea prin această zonă, deci era adus din depărtări. O altă prezenta umană în valea localității, s-a descoperit cu ocazia săpăturilor pentru Pasajul Mărgineni. La opt metri adâncime, muncitorii găsesc urmele unei așezări din epoca mijlocie a bronzului - "Cultură Monteoru". Un strat gros de mal a păstrat pentru eternitate, dovada marilor cataclisme care au modificat relieful. O altă așezare, de data
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
cu precădere în momente critice care au impus construierea lucrărilor de apărare în două etape. Lipsa unor complexe de tipul locuințelor de suprafață sau a bordeielor poate fi pusă nu numai pe seama distrugerilor mai vechi și mai noi, ori a săpăturilor reduse ca suprafață întreprinse, ci mai degrabă prin caracterul puțin intens a locuirii de aici, cetatea fiind utilizată, în primul rând ca loc de apărare și refugiu. Această particularitate iese mai mult în evidență de existența unor așezări deschise ce
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
rămășițe s-au construit trepete beciuri și alte acareturi prin preajma celui de Al Doilea Război Mondial. La intrarea în sat dinspre Drumul Tărnii, s-au descoperit rămășite de locuire anterioară, dar din cauză că nu au fost fonduri nu s-au efectuat săpături; evenimentul avea loc prin anii 1963-1964. Satul a fost colectivizat. Conacul fostului moșier Capri(?) a fost transformat în sediul primăriei și ulterior al CAP-ului. În perioada 1960 - 1963 fostele grajduri au fost transformate în școală de 7 clase, sală
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
azi a făcut parte mai devreme din Județul Satu-Mare (interbelic), respectiv din Comitatul Sătmar (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Satu Mare. În se găsesc șase localități urbane, dintre care două municipii, respectiv patru orașe: Săpăturile arheologice din Țara Oașului, de la Ardud, Medieșu-Aurit, Homorod și Sanislău au scos la lumină relicve atestând viața umană în această regiune începând încă din paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care trăiesc aici
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
Textul este păstrat în două versiuni incomplete ale originalului grec pierdut care a fost scris în limba greacă comună (Koine), și o versiune etiopiană, care diferă considerabil. Manuscrisul grecesc a fost necunoscut în prima versiune până când a fost descoperit în timpul săpăturilor conduse de Sylvain Grébaut în perioada 1886 - 1887 într-o necropolă deșertică la Akhmim din Egiptul de Sus. Fragmentul constă dintr-un pergament în limba greacă care a fost atent depus în mormântul unui călugăr creștin din secolul al VIII
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
important muzeu de istorie și arheologie din România, atât prin mărime (suprafață desfășurată) cât și prin patrimoniu; este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți actori ai arheologiei românești contemporane și lider al arheologiei preventive (noțiune care se referă la săpăturile arheologice asociate unor investiții, pentru prevenirea distrugerii de patrimoniu istoric). Instituția are un site cuprinzător (mnir.ro), inclusiv o scurtă fișă a istoriei proprii, , descrierea structurii organizatorice (inclusiv scurte prezentări ale personalului de specialitate), pagini descriind evenimente, expoziții, etc. Reportaje
Muzeul Național de Istorie a României () [Corola-website/Science/302779_a_304108]
-
România. Satul are o populație de 1192 locuitori înregistrați la recensământul din 2002. Cunoașterea reală a existenței satului Lespezi trebuie căutată în vechile urme ale culturii materiale și ale mențiunilor documentare. Resturi ale culturii materiale scoase la iveală cu ocazia săpăturilor diverse efectuate în vechea vatră a satului Lespezi atestă o prezență a omului înaintea izvoarelor scrise cunoscute până în prezent, vechimea așezării rurale se pierde, deocamdată undeva prin secolul al XVIII- lea când există atestare documentară. Satul Lespezi se regăsește în
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
47%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,72%), cu o minoritate de romano-catolici (8,29%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
care l-a numit după o regină legendara din Beroea antică (Veria modernă). Arheologii au fost interesați de dealurile din jurul Verginei încă din 1850, considerându-se că orașul Aigai era localizat în apropiere și știind că dealurile erau movile funerare. Săpăturile au început în 1861, sub conducerea arheologului francez Leon Heuzey, trimis de către împăratul Napoleon III. În apropiere de Palatitsa au fost descoperite părți ale unei clădiri mari, considerată a fi fost unul dintre palatele din Antigonus III Doson (263-221), parțial
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
francez Leon Heuzey, trimis de către împăratul Napoleon III. În apropiere de Palatitsa au fost descoperite părți ale unei clădiri mari, considerată a fi fost unul dintre palatele din Antigonus III Doson (263-221), parțial distruse de un incendiu. Cu toate acestea, săpăturile au fost abandonate din cauza riscului de malarie. Arheologii au sugerat că în acest loc a fost orașul antic Valla, mit care a prevalat până în 1976. Descoperiri recente au datat palatul din timpul domniei lui Filip al II-lea al Macedoniei
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
Arheologii au sugerat că în acest loc a fost orașul antic Valla, mit care a prevalat până în 1976. Descoperiri recente au datat palatul din timpul domniei lui Filip al II-lea al Macedoniei. În 1937, Universitatea din Salonic a reluat săpăturile. Au fost găsite mai multe ruine ale palatului vechi, dar săpăturile au fost abandonate datorită izbucnirii războiului cu Italia în 1940. După război, s-au reluat săpăturile, iar în anii 1950 și 1960, a fost descoperită restul capitalei regale, inclusiv
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
Valla, mit care a prevalat până în 1976. Descoperiri recente au datat palatul din timpul domniei lui Filip al II-lea al Macedoniei. În 1937, Universitatea din Salonic a reluat săpăturile. Au fost găsite mai multe ruine ale palatului vechi, dar săpăturile au fost abandonate datorită izbucnirii războiului cu Italia în 1940. După război, s-au reluat săpăturile, iar în anii 1950 și 1960, a fost descoperită restul capitalei regale, inclusiv teatrul în care Filip al II-lea al Macedoniei a fost
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
Filip al II-lea al Macedoniei. În 1937, Universitatea din Salonic a reluat săpăturile. Au fost găsite mai multe ruine ale palatului vechi, dar săpăturile au fost abandonate datorită izbucnirii războiului cu Italia în 1940. După război, s-au reluat săpăturile, iar în anii 1950 și 1960, a fost descoperită restul capitalei regale, inclusiv teatrul în care Filip al II-lea al Macedoniei a fost ucis la nunta fiicei sale Cleopatra cu regele Alexandru al Epirului. Pe capacul larnax-ului lui Filip
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
satului, după ultimul recensământ efectuat în 2011, are 231 locuitori. Netezi are o biserică construită în anii 2000. Pictarea bisericii a început în anul 2009. Existența primelor așezări omenești pe teritoriul comunei Grumăzești se pierde în negura vremurilor. În urmă săpăturilor arheologice efectuate pe Valea Topoliței de profesorul Mitrea din Bacău și în partea estică a satului Grumăzești de profesoară Silvia Marinescu din București, cât și cu ocazia săpăturilor efectuate în timpul construcțiilor unor clădiri particulare sau obștești, s-a găsit un
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
omenești pe teritoriul comunei Grumăzești se pierde în negura vremurilor. În urmă săpăturilor arheologice efectuate pe Valea Topoliței de profesorul Mitrea din Bacău și în partea estică a satului Grumăzești de profesoară Silvia Marinescu din București, cât și cu ocazia săpăturilor efectuate în timpul construcțiilor unor clădiri particulare sau obștești, s-a găsit un număr mare de unelte, arme, obiecte din piatră (la biserica din satul Topolița), os, ceramică. În vechi documente românești s-au găsit adesea oameni cu numele de Grumăzescu
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
prelungită. În jurul anului 1600 localitatea Grumăzești apare trecută pe o hartă a Țărilor Române în cadrul unui atlas istoric, lângă dealul Hindău azi cunoscut sub numele de Ghindău. Faptul că aceste locuri au fost locuite cu mult înainte de 1574, o demonstrează săpăturile arheologice efectuate în anul 1980-1981 în vatra satului Netezi pe terenul aparținând familiei Toma Arsene efectuate de către arheologii Lia și Adrian Bătrână. Ei au identificat o casă din piatră, si o biserică din zid, ambele datând de la sfârșitul secolului al
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
din anul 2015, având codul de clasificare . Casa a fost construită la începutul secolului al XIX-lea în centrul orașului, pe locul unde în trecut se afla un cimitir. În anul 1951 o echipă de arheologi din București a efectuat săpături în această zonă, descoperind mai multe morminte datate în baza materialului monetar în secolul al XVI-lea. Tot atunci s-a descoperit că pe locul casei ar fi fost altarul unei biserici ortodoxe numită „A fetelor” și care a fost
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
anul 1903. În anul 1984, au fost efectuate cercetări arheologice în jurul bisericii de către cercetătorii arheologi Nicolae Pușcașu și Voica Maria Pușcașu. În vederea realizării de lucrări de consolidare-restaurare, în vara anului 1990, la solicitarea Parohiei din Scânteia, s-a făcut o săpătură arheologică în interiorul Bisericii „Sf. Arhangheli”. Sub pardoseala din dale de piatră albă s-au descoperit cinci pietre de mormânt, cu partea inscripționată îngropată în nisipul în care erau montate dalele. Nu au fost găsite oseminte umane, cu excepția unui schelet deranjat
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
său, cu numele de Stan Posatnicu, ca răsplată pentru faptele de mare vitejie ce le-a făcut în războaiele cu turcii. Așezarea, care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir. Săpăturile făcute de către un fost moșier pe nume Gheorghe Tutoveanu, ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce atestă valoarea istorică a acestor
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Apostoli Petru și Paul" din Răducăneni este o biserică romano-catolică construită în perioada 1914-1931 în satul Răducăneni (județul Iași), aflat la o distanță de 42 km de orașul Iași. Ea se află situată pe strada Principală nr. 1353. După cum atestă săpăturile arheologice, teritoriul actualei localități Răducăneni a fost locuit în secolele X-XII, fiind descoperite urme pe care unii le atribuie pecenegilor. Pe la începutul secolului al XIX-lea, hatmanul Răducanu Rosetti a întemeiat așezarea Răducăneni pe moșia sa. Satul este situat pe
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
construcție au început în vara anului 1914, când pr. Felix Raffaeli (paroh de Huși) și pr. Benvenut Wiener (administrator parohial la Răducăneni) i-au adus aici pe meșterii italieni Luigi și Pietro del Zotto. La 10 iulie 1914 au început săpăturile pentru temelia bisericii, iar o săptămână mai târziu (la 17 iulie) s-a pus și s-a sfințit piatra de temelie a noului lăcaș de cult. Cu aceel prilej, s-a semnat actul comemorativ al sfințirii și s-a pus
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
sale, liceul s-a făcut cunoscut ca o unitate școlară de prestigiu atât pe plan local cât și național, prin rezultatele obținute de elevii săi la olimpiadele școlare și examenele de admitere în învățământul superior. Dacă vorbim despre satul Trușești, săpăturile arheologice efectuate în anul 1943 au scos la iveală aici urme materiale de viață omenească încă din vremea orânduirii primitive. În urma săpăturilor pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
de elevii săi la olimpiadele școlare și examenele de admitere în învățământul superior. Dacă vorbim despre satul Trușești, săpăturile arheologice efectuate în anul 1943 au scos la iveală aici urme materiale de viață omenească încă din vremea orânduirii primitive. În urma săpăturilor pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac”, efectuate sub conducerea profesorului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959 și în anul 1961, au fost descoperite vestigii aparținând mai multor epoci diferite
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
1309 cu numele de "Sido" (din 1854 Jidvei), localitatea a oferit arheologilor un bogat câmp de cercetare, descoperindu-se aici urme ale existenței vieții omenești din neolitic, din epoca bronzului târziu. Vechimea localității Jidvei se pierde în negura veacurilor, iar săpăturile arheologice au scos la iveală chiar în centrul comunei, o vatra de foc din neolitic și un mormânt de incinerare din acea perioadă. Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. La recensământul din 1930 au
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
93,75%). Pentru 5,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Descoperirile arheologice atestă că, încă din prima epocă a fierului, pe aceste meleaguri trăia o populație dacă, condusă de Dromichaetes (secolele IV - III î.Hr.). De asemenea, conform unor săpături arheologice efectuate de Nicolae Constantinescu, pe la 1200 aici exista o mică reședință voievodală și o bisericuță. Unii specialiști afirmă că tot aici și-ar fi avut curtea Seneslau, conducătorul unei formațiuni statale după cum apare pe diploma cavalerilor ioaniți. Legenda spune
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]