6,936 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > VISĂTORII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1071 din 06 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului nu vă războiți cu visătorii, ei sunt naivii ce se pierd în stele, ce au săpat fântâni de gânduri și-acum visează printr ele. ei sunt izvoare și fântâni și ochi aprinși de suferință, ei doar pe vise sunt stăpâni și pe firava lor ființă. peste zăpezi imaginare, ei rătăcesc printre dorinți, culeg doar glasuri de
VISĂTORII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363040_a_364369]
-
în toamna sângerie Purtând în suflet bogăția ei Din viețile cu sfântă sinergie Iau toată gingășia privirilor de miei Pe dealuri se mai cocoșează-o vie Și fânul greu a mai oftat Zbor transparent de ciocârlie Fuge-n adâncul os săpat Culori ecvestre bat în poartă Se-așterne vântu’-n calea lor Și ca un nod lovit de soartă Soarele pleacă-n ierni ce dor Referință Bibliografică: Toamnă cu dor / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1732, Anul V
TOAMNĂ CU DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363367_a_364696]
-
trecut repede... Crina P.: Ce ne puteți povesti despre război? Ce vă mai amintiți? Veteranul: Tot, n-am uitat nimic. Am plecat optsprezece din Măneciu. Eram în ′44, toamna, tineri toți, copii. Crina P. : Cum a fost pe front? Veteranul: Săpam tranșee, ne hrăneam cu cereale. Fiecare dintre părți se stabilea pe pozițiile cucerite și construia câte o rețea de tranșee, separate între ele de o fâșie îngustă de pământ, „ pământul nimănui ”. Se murea mereu. Eram o vreme împreună, apoi, „plecau
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE... de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363351_a_364680]
-
pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste doi metri. Tata a fost nevoit sa sape tunel de la ușa casei la grajduri, să poată da de mâncare la animale și să le asigure aerisirea. A trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua[7] casei. În acea iarnă s-au întrerupt toate legăturile
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
unde vedeam pământ ne lucrat, pe malul Crișului Repede, pe malul pârâului Peța din Oradea. împreună cu prieteni și rude apropiate cum ar fi: Ioan Milaș, Ștefan Cadar, Emilian Cadar și alții, defrișam câte o bucată de pământ, îl desțeleneam, îl săpam cu cazmaua, îl nivelam, îl împrejmuiam, într-un cuvânt îl pregăteam pentru grădină și când totul era gata, terenul scos din cele rele au venit autoritățile și mi-au demolat totul. In anul 1987 am vizitat timp de două săptămâni
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
azi e frig și plouă... Sinucigașă toamnă! Plângi Și rupe-mi inima în două, Sunt frunză, vino să mă frângi! Strivește-mă ca pe-o petală, Oprește-mi inima cu-n semn..! Urâtă toamnă și fatală! Mormântul să mi-l sapi în lemn. Referință Bibliografică: Toamnă fatală / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 897, Anul III, 15 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363509_a_364838]
-
-i drept, a cam trăit destul; Și-a îngropat bărbatul și-un nepot, De parcă o uitase Dumnezeu. Mai bine că s-a dus. Așa socot!„ Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”, Făcu groparul, mai turnându-și vin. „Se sapă greu pe ger și de-așa chin Vă faceți milă de-un bănuț în plus”. „Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”, (Grăi printre meseni o întrebare), „Veți scoate casa asta la vânzare Sau o păstrați și voi pentru
ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362347_a_363676]
-
DIN ROMAN) - AL OPTULEA FRAGMENT. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Omul pus de procuratorul Ponțiu Pilat pe urmele lui Baraba era un nabateean din Rekem, acel oraș minunat al deșertului săpat în stâncile moi și trandafirii din regatul Nabateea, în adâncurile unui canion ireal de frumos în pereții căruia nabateenii dând dovadă de un spirit artistic neîntrecut, sculptaseră temple și edificii impresionante cu aspect elenistic care uluiseră pe toți călătorii care
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
terminus al ei, ura și învrăjbirea națională?! Ceea ce se încearcă a se distruge arbitrar în conștiința unei națiuni se lovește întotdeauna de o rezistență lăuntrică a strictei opinii personale, de legea sentimentelor căptușite în conștiința fiecăruia, în care nu poate săpa ștanța de fier înroșit a teoriilor, ideologiilor, doctrinelor, curentelor vremelnice. „Cuvântul Regelui” este azi răspândit, pentru binele sufletesc al neamului românesc și spre corecta prezentare a principiilor și faptelor Majestății Sale Regelui Mihai I, în distribuție publică, pretutindeni în România
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
cruzind în noi, topind tot Universul Cum știe iarna să îngroape în crinoline viața Ce pâlpâie sub nori de ape cotrobăind prefața Din cartea pe care am scris-o cu irisul crăpat Cu unghia-ncărnată-n visu' ce-n tine l-am săpat. Cum știe iarna să suprime oftatu’-ngenunchierii Să urce-n mine dor limfatic de zorile-nvierii Și să aducă din orbite lumina spre-ntuneric Ningând acorduri mandolina în inimă, feeric... Referință Bibliografică: Cum știe iarna / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN
CUM ȘTIE IARNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362371_a_363700]
-
portativul scărilor lungi și drepte îmi măsuram bunul-simț era o altă...traiectorie furibundă frumoasa mea călătorie dar cui îi pasă? de-o fi vreme ...frumoasă -La ce bun îmi zicea Anton să aduni mure din alun Lasă Acolo îți voi săpa Crinarium-ul și ce dacă nu îi mai ai .. cheia Oricum tu între două case.... primeai piatra zăbrelelor iar din adverbe Acum nu stai la Semaforul lui... Referință Bibliografică: MI-E FERICIRE PÂNĂ LA CER / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MI-E FERICIRE PÂNĂ LA CER de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362380_a_363709]
-
fost de folos. Pe șapte decembrie, după Sf. Nicolae, nea Nicu a trecut la cele veșnice. A fost zdrobit și de moartea în chinuri, nevinovată, a atâtor familii de albine - copiii lui. Iubirea lui de-o viață. O avere! Cine sapă groapă altuia... Tata, la fel, știa multe proverbe, dar unul îi era foarte drag. Mereu mi-l spunea: Unde-i minte, e și prostie... Totdeauna il răstălmăceam. „Unde e minte cu carul, poate fi și puțină prostie”. Nu prea-i
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
proastă? Cum te mai privea galeș și se hlizea înfața ta!”Vai,Gigișor!Ce spui,Gigișor?Trebuie să-ți fie greu cu țăranca!” -Da...de unde știi tu că doamna Bucur te-a făcut țărancă? -Doamna...Bucur!O scroafă! Când am săpat grădina blocului și am pus gazon și flori,s-a hlizit de la balcon:hi,hi,hi.Vai,dragă,dar tu muncești ca o țărancă! Când am văruit și copacii,nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
Când am văruit și copacii,nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la țară,să prășească la câmp și toamna la cules porumbul? -Da, mă,și nu mi-e rușine!Uite că sunt țărancă! Nu ca tine,care te fofilezi de fiecare dată și nu vrei să-i ajuți pe tăticu
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
a oferit semenilor memorabile mostre din disprețul său suveran față de fast și bogăție; iar mai presus de toți, Mântuitorul Iisus s-a afirmat drept dușmanul neîmpăcat al bogățiilor adunate pe pământ, „unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții”. Câți dintre slujitorii bisericilor din toate timpurile au urmat pilda și îndemnurile Învățătorului? Orientându-ne după opulența catolică, opulență împotriva căreia s-a ridicat Reforma (a doua mare schismă a creștinismului) și luând aminte la belșugul
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
tată incredibil de iubitor, responsabil și tandru cu fiul lui. Asprimea cu care își trata nevasta, mentalitatea lui rigidă în raportul de cuplu, absențele lungi de acasă, apăsătoarea lui prezență atunci când nu se spetea de atâta muncă pe unde apuca, săpară între ei o prăpastie de netrecut. Anii trecură anevoioși, băiatul crescu mare și umplea atât cât putea și el, golul din sufletul mamei care îl adora și pe care o diviniza, la rândul lui. Dar femeia din ea rămăsese îngropată
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SĂPÂND FÂNTÂNI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului tot săpând fântâni de vise, peste anii ce-au trecut, am scos ciuturi de lumină ca un rob căzut pe scut. m-am
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SĂPÂND FÂNTÂNI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului tot săpând fântâni de vise, peste anii ce-au trecut, am scos ciuturi de lumină ca un rob căzut pe scut. m-am urcat pe scări de îngeri ca să cuceresc eternul, un sisif rămas pe drumuri, după ce-a văzut infernul. timpul
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
cruguri luna trece, vărsând aur pe zăpadă, sufletul mi-e tot mai rece, fără scut și fără spadă! plouă iar frumos cu vise, adunând uitări și dor, lâsând ușile deschise, ca să intre mai ușor. joi, 5 decembrie 2013 Referință Bibliografică: săpând fântâni / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1070, Anul III, 05 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
gestului de a pune capăt relației, complăcându-se în această ambiguitate de a o respinge sau de a și-o apropia. Pentru a scăpa de aceste întrebări fără răspuns în acel moment, se dedica tot mai plenar straturilor sale, unde săpând, greblând, răsădind, udând, uita pe moment de tot ce-l înconjura. Acolo, în fața casei era doar el și grădinița lui, golit de orice gânduri care să-i întunece existența. Asta nu însemna că dacă ar fi avut voință nu ar
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
pădure, Îl îmbii, el însă tace, Și supărat se preface. Cel mai mult la el îmi place Că nu-i e frică de ace; La doctor când dau de greu, O vrea acu-n locul meu? 42.Nușa O fântână sapă Nușa Și legănând căldărușa Vrea s-aduca din izvor Apă, în ograda lor. Însă soarele de vară O golește până-n seară. Acu-și bate căpușorul, N-o putea muta izvorul? Bondarul E negru, burduhănos, Dar mie-mi pare frumos, Că
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Nu ține cont de măsură! Acu-i iarnă și e frig, Îl privesc cum stă cârlig. Scară de-aș avea, pe loc, I-aș da cușma și cojoc. Mică gospodina În grădina cu bunica Mă joc toată ziulica. Ea tot sapă și plivește, Eu doar o privesc, firește. Am glumit, sunt hărnicuța, I-aduc apă în olcuța. Când de lucru obosește Și-o clipă se odihnește. Până-n seară sade frate Printre morcovi și salate, Pătrunjel , roșii, ardei, Gulioare, dovlecei; Fasole-are pe
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
salate, Pătrunjel , roșii, ardei, Gulioare, dovlecei; Fasole-are pe arac, Colo-s măciulii de mac Și spanac și conopida Plină sunt eu de obida Că de stratul meu cel mic Nu s-a ales mai nimic. -N-ai udat și n-ai săpat , Bunicuța m-a certat! Trebuie să recunosc, Buruieni sunt peste tot! Harnica fiind, pe data, Am pus mânuța pe sapă Și-am săpat și am plivit, De n-a mai rămas nimic. De o așa gospodina, Râd și puii de
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Că de stratul meu cel mic Nu s-a ales mai nimic. -N-ai udat și n-ai săpat , Bunicuța m-a certat! Trebuie să recunosc, Buruieni sunt peste tot! Harnica fiind, pe data, Am pus mânuța pe sapă Și-am săpat și am plivit, De n-a mai rămas nimic. De o așa gospodina, Râd și puii de găină. Acu seamăn bob cu bob, Ca să crească tot la loc. Seară e și-am obosit, Toată ziua am muncit! Spre casă merg
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]