6,492 matches
-
expresive, pline de culoare. Această autobiografie fără pretenții literare cucerește prin stilul simplu, nelucrat și fără modele, prin sfătoșenie și prin simțul sănătos al realității, caracteristic povestitorului. SCRIERI: Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), îngr. și pref. Artur Gorovei, Râmnicu Sărat, 1893; ed. București, 1908; ed. Chișinău, 1944. Repere bibliografice: A., „Istoria vieții mele”, CL, 1908, 11; Ciobanu, Cultura, 194-200; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, II, îngr. Iordan Datcu, București, 1997, 194-197; Aurel V. Sava, Crâmpeie din viața Basarabiei sub
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
Vaschide. La personnalité et son oeuvre, Buzău, 1932; Predescu, Encicl., 885; Amelia Pavel, Idei estetice în Europa, Cluj, 1972, 43; Traian Herseni, Psihologia lui N. Vaschide, București, 1973; Mihail Sadoveanu, Corespondența debutului, București, 1977, 146-147; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, I, Buzău, 1999, 420-422. N. Bc.
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
, publicație apărută la Râmnicu Sărat, lunar, între 8 noiembrie 1915 și mai 1916, cu subtitlul „Literatură, sociologie, știință, artă”, modificat la numărul 4-5 în „Revistă literară, artistică, științifică, socială” și din nou, odată cu numărul 6, în „Literatură, artă, știință, sociologie”. Director: Octavian Moșescu. În sumar
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
Abatoarele de greieri”, LCF, 1985, 10; Costin Tuchilă, Cursa cu sine, RL, 1985, 42; Roxana Sorescu, Mit și istorie, RL, 1986, 26; Emil Manu, Mitologie țărănească, RL, 1987, 46; Zaharia Sângeorzan, Istorie și mitologie, CRC, 1988, 39; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, partea I, Buzău, 2001, 551; Popa, Ist. lit., II, 643; Dicț. scriit. rom., IV, 866-867; Florentin Popescu, A.I. Zăinescu într-o ediție „deocamdată definitivă”, CNT, 2003, 4. G. Dn.
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea către est și nord a unor cursuri de apă, pe urma scufundării seismice a colțului acestei câmpii de-a lungul unei falii Vrancea-Deltă. Ceea ce face ca lunca Siret - Rîmnicu Sărat - Buzău, care atinge lățimi chiar mai mari decât Lunca Dunării, să devină zona cea mai joasă a Câmpiei Române, și centrul unei așa-numite "piețe de adunare a apelor"3. Pe urma acestui proces, Ialomița - care curgea de la Fierbinți spre
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sud, prin Valea Colceag, pe Valea Mostiștei, a luat cursul actual spre est, Buzăul și-a părăsit vechea albie de pe actualul curs vest-est al Călmățuiului, ce se varsă în Dunăre, pentru a apuca spre nord-est, către Siret, pe cursul Râmnicului Sărat; pentru ca acesta să-și părăsească vechea albie prin Balta Albă, pentru a lua un curs spre nord și a se vărsa și el în Siret. Și, în fine, Siretul însuși ia cursul vechi al Bârladului, ce se vărsa mai la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Caraș; VI1. Nera; VI2. Cerna; VII. Jiu (Tismana, Motru; Gilort, Amaradia); VIII. Olt (Homorod, Cibin, Lotru, Olteț, Râu Negru, Bîrsa); IX. Vedea (Teleorman); X. Argeș (Neajlov, Râul Doamnei, Dîmbovița); XI. Ialomița (Prahova); XII. Siret (Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, R. Sărat, Buzău, Bîrlad); XIII. Prut (Bașeu, Jijia); XIV. Dunărea; XV. Marea Neagră. Din aceste bazine hidrografice, 14 aparțin bazinului Dunării, al 15-lea este bazinul Mării Negre, care include ca afluenți, în afară de Dunăre, cele trei mici cursuri de apă ceva mai importante ale
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Tulburea; avem apoi Apa Neagră, Cerna, Cernavodă, Carasu, Nera, Valea Neagră - în opoziție cu Valea Albă, Alba, Bela Reca; Crasna, Galbena, Roșia; Balta Albă, Siutghiol, Balta Neagră, Toaia Neagră, Balta Verde, Valea Verde; - după calitatea organoleptică a apei: Amara, Amaradia, Sărata, Slănic, Slatina, Slătioara; Apa Caldă și opus Recea; Balta Sărată, Balta Amară; - după felul cursului: Valea Mică, Valea Mare, Valea Largă, Valea Lungă, Valea Râului, Râul Mare, Odovajnița (Apa Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Neagră - în opoziție cu Valea Albă, Alba, Bela Reca; Crasna, Galbena, Roșia; Balta Albă, Siutghiol, Balta Neagră, Toaia Neagră, Balta Verde, Valea Verde; - după calitatea organoleptică a apei: Amara, Amaradia, Sărata, Slănic, Slatina, Slătioara; Apa Caldă și opus Recea; Balta Sărată, Balta Amară; - după felul cursului: Valea Mică, Valea Mare, Valea Largă, Valea Lungă, Valea Râului, Râul Mare, Odovajnița (Apa Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
primar este rebh. "Viu", "vioi" se regăsește din sanscritul jĭvas. Pentru "a se umfla" avem teu. Pentru "a cufunda" avem indoeuropeanul guebh. Culoarea "închisă", "negru", "întunecat" are corespondent indoeuropean în mel și kers (riksei). Pentru "tulbure" avem dher. Salm înseamnă "sărat", iar snad "dulce". Corespondentul pentru "cald" este guherm (gherm). Acești radicali originari se găsesc în numele apelor Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, așa cum vom vedea mai departe. Este de observat că unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor primare, păstrând din virtuțile lor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Polybiu (IV.41), care explică și mecanismul formării sale, în secolele III-II î.e.n., prin închiderea cu un lung cordon de nisip, datorat curentului litoral nord-sud, a golfului marin inițial de sub promontoriul din sudul Deltei Dunării. Rădăcina originară indoeuropeană este salm = sărat, sare. De observat legătura cu toponimele antice de pe brațul sudic al Deltei, Salsovia, la Mahmudia, și Halmyris, la Murighiol. Este evidentă deci conservarea și transmiterea până în zilele noastre a străvechii hidronimii traco-dacice, pentru corpurile mari de apă. Jiul - o victorie
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ape mici de origine latină, cu mare răspândire pe tot teritoriul spațiului carpato-dunăreano-pontic. Să cităm cîteva: Limpedea (lat. limpidus), Tulburea (lat. turbulus), Apa Neagră (lat. nigra), valea Albă, Alba (lat. album), Balta Verde (lat. viridis), Amaradia, Amara (lat. amarus), Lacu Sărat, Sărata (lat. sal), Apa Caldă (lat. calida), Recea (lat. recens), Repedea (lat. rapida). Runcul este un nume de pârâu, nu numai de așezare, întîlnit în mai multe locuri și toponimul respectiv. Ele au origine latină - roncare, operație de defrișare ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mici de origine latină, cu mare răspândire pe tot teritoriul spațiului carpato-dunăreano-pontic. Să cităm cîteva: Limpedea (lat. limpidus), Tulburea (lat. turbulus), Apa Neagră (lat. nigra), valea Albă, Alba (lat. album), Balta Verde (lat. viridis), Amaradia, Amara (lat. amarus), Lacu Sărat, Sărata (lat. sal), Apa Caldă (lat. calida), Recea (lat. recens), Repedea (lat. rapida). Runcul este un nume de pârâu, nu numai de așezare, întîlnit în mai multe locuri și toponimul respectiv. Ele au origine latină - roncare, operație de defrișare ce a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la taș = piatră, cu maluri stâncoase; Siutghiol, de la siut = lapte, aspectul lăptos fiind dat de izvorârile din lac; Agighiol, de la agi = otravă, datorită apei amare; Tekirghiol, de la tekir = vărgat, aspectul dat de valurile sale de vreme vântoasă; Tuzla, de la tuzlu = sărat, Tatlageac, de la tatli = dulce, datorită calității excelente a izvoarelor ce-l alimentează. Pentru Moldova, curs de apă dar și provincie istorică, s-a găsit o filiațiune slavă preluată prin goticul molda, analog cu hidronimul Molda din Boemia, dar și cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București (În continuare, ANIC), fond Casa Regală, dosar 29/ 1900, „Memoriu asupra concentrării armatei În Ipoteza A”, București, iulie
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
te duceai cu portbagajul plin de pâine și luai în schimb, de la eventualele rude, hălci din tradiționalul râmător, îți umpleai frigiderul de sărbători... De câte ori nu mă duceam astfel cu ai mei la rudele de la Ciorani-Prahova, o comună de pe malul Cricovului Sărat, cu Lada noastră 1200 roșie... Trocul cu cei de la țară se practica intensiv, stăteai de nenumărate ori la coadă să le cumperi ce aveau nevoie, unt, ulei, zahăr (căci în magazinele sătești sărăcia era lucie, iar oamenii nu aveau voie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mirosului și gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de exerciții în acet scop ar fi următoarele: - identificarea, localizarea și discriminarea mirosurilor; - identificarea unor mirosuri caracteristice; - identificarea alimentelor proaspete sau alterate; - identificarea și discriminarea gusturilor (acru, sărat, dulce, amar); - identificarea alimentelor după gust. 4) Antrenamentul vizual complex urmărește activizarea și antrenamentul resturilor de vedere în parametrii fiziologici (fără suprasolicitări sau excese), dezvoltarea schemelor și modelelor perceptive, a strategiilor de explorare oculomotorie, a coordonării vizual‑motorii, a capacității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
POPESCU-NEGURĂ, Alexandru (21.III.1893, Râmnicu Sărat - 30.I.1974, București), poet și gazetar. Este fiul Mariei și al lui Constantin Popescu, „proprietar podgorean”. Urmează școala primară și liceul la Râmnicu Sărat. În 1912, starea familiei nefiind tocmai prosperă, se angajează funcționar la CFR. Încorporat în toamna
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
POPESCU-NEGURĂ, Alexandru (21.III.1893, Râmnicu Sărat - 30.I.1974, București), poet și gazetar. Este fiul Mariei și al lui Constantin Popescu, „proprietar podgorean”. Urmează școala primară și liceul la Râmnicu Sărat. În 1912, starea familiei nefiind tocmai prosperă, se angajează funcționar la CFR. Încorporat în toamna anului 1914, participă la luptele de pe front până în primăvara lui 1917, când este trimis la Școala de Geniu din Huși, unde îl are coleg pe
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Poezia, I, 80-81; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 49; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 56; Scrisoare de la Dimitrie Danciu. 1980, ADLTR, D-32; Scrisoare de la Silvia Popescu-Negură. 1981, ADLTR, P-16; Valeriu Nicolescu, Buzău-Rîmnicu- Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 481-482. S.D.
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Goci, „O istorie anecdotică a literaturii române”, „Cultura națională”, 1996, 8; Teodor Vârgolici, Istoria literară între anecdotic și dramatic, ALA, 1996, 309; Micu, Scurtă ist., III, 323; Teodor Vârgolici, „Cafeneaua literară și boemii ei”, ALA, 1998, 436; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, Buzău, 2001, 478-481; Dicț. scriit. rom., III, 826-829; Rotaru, O ist., V, 220; Teodor Vârgolici, Momentele vieții lui Alexandru Odobescu, ALA, 2003. I.O.
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
Literar” (supl. la „Azi”), 1998, 80; Titus Vâjeu, O remarcabilă antologie lirică, „Radio România”, 1999, 130; Claudiu Groza, Despre o carte de poezie, APF, 1999, 6; Simion Bărbulescu, Tradiție și inovație în poezia românească, CL, 2000, 5; Valeriu Nicolaescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 485-486; Popa, Ist. lit., II, 600. R.D.
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
clipei de grație, într-un montaj scenografic și regizoral unde se simte experiența actorului: „Cu rouă pe față / și ceața-n spinare; / prin ocheane de nori / din templul fără coloane / coboară / jefuitorii de nopți, / s-adune rămășițele voastre / din iarba sărată / de ploi selenare // Transparenți ca un nimb / puterile-n ei / până-n seară se sting.” SCRIERI: Casca de foc, București, 1972; Iris, București, 1976; Statui în iarbă, București, 1983; Șoimul în iarnă, București, 1986; Efectul de seră, București, 2002. Repere bibliografice
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
RĂDULESCU-POGONEANU, Elena (29.I.1876, Râmnicu Sărat - 1958, București), istoric literar și publicistă. Este fiica lui Ion Datcu, blănar, și soția lui I.A. Rădulescu-Pogoneanu. După ce urmează Școala Normală în București, absolvită în 1899, face studii în Franța, la Școala Normală Superioară de la Sèvres, încheiate în 1901
RADULESCU-POGONEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]
-
Craiova, 1940. Traduceri: Kate Douglas Wiggin, Rebecca de la Valea Soarelui, București, 1928. Repere bibliografice: D. Popovici, „Viața lui Alecsandri”, SL, 1942; Bucur, Istoriografia, 390; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico- literar, Buzău, 1980, 70-71; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, I, Buzău, 1999, 378. I.D.
RADULESCU-POGONEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]