5,379 matches
-
Florica toți căsătoriți și locuiesc în Zalău. Dintre cei 4, Maria s-a născut parcă pentru a fi bărbat, manager și bun comerciant. Aceasta și-a construit în satul Doh un bar și o prăvălie sătească sub același acoperiș. Aici sătenii și nu numai găsesc zilnic în stare proaspătă pâine în mai multe sortimente, mezeluri, conserve, legume, fructe, băuturi, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a aproviziona cu cele necesare mica
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
satul Doh un bar și o prăvălie sătească sub același acoperiș. Aici sătenii și nu numai găsesc zilnic în stare proaspătă pâine în mai multe sortimente, mezeluri, conserve, legume, fructe, băuturi, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a aproviziona cu cele necesare mica ei prăvălioară. Maria lui Gheorghe Văsăliuț mai are o prăvălie în satul Dumuslău care deasemeni este bine aprovizionată cu cele necesare sătenilor. Bravo Maria!. Mă întorc din nou
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a aproviziona cu cele necesare mica ei prăvălioară. Maria lui Gheorghe Văsăliuț mai are o prăvălie în satul Dumuslău care deasemeni este bine aprovizionată cu cele necesare sătenilor. Bravo Maria!. Mă întorc din nou pe ulițele satului și strângându-mi la piept amintirile copilăriei, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Multe case par rupte din filmele de groază. In jurul mai multor case
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
faptului că nu se respectă prevederile legii, dar nici regulile vânătorii, în ideea că sute de mistreți, aproximativ 300 de exemplare, sunt capturați într-un perimetru bine împrejmuit, având loc, de fapt un masacru al mistreților. An de an, atât sătenii din Balc, cât și bătrânii câtorva azile, așteaptă cu nerăbdare producerea evenimentului pentru că, pe de o parte, sătenii pot câștiga ceva bănuți, pe de altă parte, bătrânii azilelor pot beneficia și ei de o masă împărătească. De pildă, ungonaci poate
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
300 de exemplare, sunt capturați într-un perimetru bine împrejmuit, având loc, de fapt un masacru al mistreților. An de an, atât sătenii din Balc, cât și bătrânii câtorva azile, așteaptă cu nerăbdare producerea evenimentului pentru că, pe de o parte, sătenii pot câștiga ceva bănuți, pe de altă parte, bătrânii azilelor pot beneficia și ei de o masă împărătească. De pildă, ungonaci poate primi 200 de lei, iar un cărăuș între 300-400 lei pentru o zi de vânătoare, având asigurată masa
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
hrană sau atacuri surpriză, obligându-i astfel să se retragă. Cine nu cunoștea bine acele tuneluri nu ar fi reușit să iasă din galeriile întortocheate, adevărate labirinturi. Auzise deseori povestindu-se de acele pivnițe subterane, deasupra cărora se ridicau casele sătenilor. Câteva au intrări ascunse, pe unde se pătrunde până în adâncul pământului și se poate ieși de cealaltă parte a munților, însă părea că nimeni nu știa cu precizie, unde. Oamenii locului nu ar fi vorbit cu străinii despre acele lucruri
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu”! Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
m-am delectat, uimită de talentul autoarei și ... Citește mai mult „La Bologa, Dumnezeua semănat un sâmbure de geniu”!Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
netrebnică l-a părăsit aici, în câmp ? Putea să-l mânânce vreo lighioană sălbatică, răspunse altul. Îi vom spune Doru, să știe că există cineva în lumea asta, căreia să-i fie odată și odată dor de el. Zilele următoare, sătenii aflară cine este femeia, care a născut la marginea drumului și cum se numește. Bebelușul odată adus la orfelinat, atrăsese în jurul său copiii, care au venit să-l vadă și să-l necăjească ca nou venit, după cum era obiceiul locului
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
niște gogoși. Comicul situației era faptul că dacă rămâneau chiar doi copii în coloană, ei trebuiau să continue să meargă în formațiune, unul șef, celălalt supus! Într-o zi, ispitit de niște plante de susai proaspăt înflorite în grădina unui sătean, Mihai, fratele meu mai mic, împreună cu un prieten de-o seamă cu el, s-au răsculat, au dat la o parte toate restricțiile de deplasare în coloană și, ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
unui sătean, Mihai, fratele meu mai mic, împreună cu un prieten de-o seamă cu el, s-au răsculat, au dat la o parte toate restricțiile de deplasare în coloană și, ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu grădina a văzut isprava băieților, s-a luat după ei. Ei fuga, au sărit gardul înapoi în drum, s-au topit în pârâu, crezând c-au scăpat. Dar săteanul s-a dus și i-a pârât la învățător. Ba
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu grădina a văzut isprava băieților, s-a luat după ei. Ei fuga, au sărit gardul înapoi în drum, s-au topit în pârâu, crezând c-au scăpat. Dar săteanul s-a dus și i-a pârât la învățător. Ba încă a mai spus și minciuni, că ei ar fi dat pantalonii jos și ar fi scos limba la el. Vă dați seama ce-a făcut Anghel cu bieții copii
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
fondurilor pentru a da clădirii o destinație personală, Nicolae Țandrău, care în tot acest timp a reprezentat locomotiva care a împins proiectul din ce în ce mai aproape de destinația finală, renunță la planuri, lăsând din mână frâiele lucrărilor pentru ca acestea să fie continuate de către săteni. Bineînțeles că, rămas fără suportul de bază, proiectul nu mai avea nici o șansă de reușită. Amenințată cu prăbușirea în cele din urmă, clădirea care a adunat atâtea eforturi a trezit în Nicolae Țandrău puterea de a trece peste orice fel
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
un număr de 65 de elevi. Nu cunoaștem nici până în prezent unde a fost localul școlii. Materialul de arhivă ne informează că localul școlii din Rucăr a ars în decembrie 1863. După mărturisiri ulterioare, școala era în 1863 la un sătean fruntaș de-al satului, Emilian Cotârleț. Înainte de a trece la următoarea etapă, socotim necesar a arăta după ce fel de programă se desfășurau învățăturile în școlile comunale : Clasa I. - Silabisirea și citirea - Scrierea după model - Rugăciunile - Prințipuri de numerotație și calcule
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
răutate, sfidare și dorința de a face rău. Se întoarse brusc și o luă la fugă, la întâmplare prin jungla aceea necunoscută, până când, răpus de oboseală, căzu și leșină. ******************************* Fu găsit zbătându-se între viață și moarte, leșinat, de câțiva săteni care se întorceau de la lucru, la marginea pădurii în care plecase de dimineață după ciuperci. Părul de pe creștet îi dispăruse complet ca și cum ar fi fost ras, iar pe gât, față și mâini avea arsuri ciudate, care când se înroșeau, când
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
MAIA” Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului Își aduse aminte că la 22 iunie, ziua Sfântului Grigore Dascălu a anului 1941, în puterea nopții, au început să bată clopotele bisericilor. Sătenii speriați din somn s-au îmbrăcat sumar și au ieșit din case, adunându-se după cum le era obiceiul pe această poiană. Auziseră de mai multă vreme că-i primejdie mare, dar parcă nu le venea să creadă că va fi
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
ne doară și pe noi. Decât să ne purtăm fiecare de grijă, mult mai bine, ar fi dacă fiecare ar avea grijă de ceilalți. Dragi cititori am transpus această pildă la viața cotidiană, la viața de zi cu zi a sătenilor din Rontău, județul Bihor și mai cu seamă a locuitorilor de pe strada Șicator care nu se bucură de un drum de acces, de un trotuar, de o canalizare standard. La ei apa potabilă este dirijată prin conducte din azbest contrar
RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372797_a_374126]
-
de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se efectua în fața ușilor larg deschise ale caselor, a ferestrelor care se deschideau pentru a fi auziți colindătorii, iar urarea lor trebuia să pătrundă adânc în interiorul locuințelor pregătite de sărbătoare, pentru primirea tainei Nașterii
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
trunchiul copacului și te vei rezema de sacul acesta. Vei adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat peste un sac plin cu merinde. Picioarele îi înghețaseră, iar oasele care i s-au rupt în timpul prăbușirii copacului aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
cu șenile dăruite de noii prieteni la preț de avioane au stricat pavajul ulițelor, sărăcia și-a înfipt temeinic gheara în sufletul oamenilor și degeaba spunea Hanți la trei vorbe odată pizdu-mă-ti, că lucrurile nu se îndreptau de loc, iar sătenii nu mai mergeau la horă, ci beau cu dușmănie la bufetul numit MAT, țuică făcută din cartofi și tăceau cu ochii în pământ. Copiii familiei Rogojină-Pumpel au crescut s-au dus pe la școli, s-au așezat pe la casele lor, unii
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
am fraierit! Și-i strânse mâna, pupându-i-o de mai multe ori, sub râsetele dezlănțuite ale oamenilor. Numai inginerul Casapu nu râdea. Îl privea năucit pe Tache, scârbit de prostia lui și cătrănit că nemernicul de amărăștean câștigase simpatia sătenilor. Se simțea umilit, strivit, ofensat în demnitatea lui de stăpân atotputernic al acestei comune. De aceea, roșu de furie, urlă la Mărășteanu: -va urma- Referință Bibliografică: SRL AMARU-17 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
Din fericire mama s-a întors - dar nu pot să omit că lipsa ei mi-a produs un disconfort enorm - cu vești exact ca porumbelul ce descoperise limba de pământ pe care Noe reclădise cerul. Din cele povestite poliția mobilizase săteni să stăvilească suvoiul de apă care amenința să-și iasă din matcă. Ca un adevărat imperator Primarul veghea lucrările de la fața locului împiedicând mulțimea adunată să o ia razna. Ca orice hazard a adus și câteva evenimente nefericite. După spusele
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ogașul Popii ... Când a intrat pe izlaz, soarele se ridicase mult pe cerul limpede ca sticla. Și în ziua asta se aștepta acea zăpușeală la care sătenii îi ziceau vipie. Nu erau vite multe pe unde intrase ea și observase dinainte că pe Ogașul Popii nu prea veneau copiii. Părinții lor erau duși la muncă, iar ei se adunau în ceată, pe Poiana Mare, unde nu prea
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
-se la a XXIV-a ediție și fiind dedicat memoriei fondatorului acestei Sărbători a Cărții, Alexe Rău, fostul director general al respectivei instituții, poet si filozof, om de cultură de amplitudine europeană. Desigur, cei care știu că sunt doar un sătean de pe malul Moldovei își vor da coate, cârcotind asupra incompatibilității statutului meu social cu anvergura culturală a Chișinăului. Parcă aud dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
Șoimaru este cel care a făcut posibilă apariția fizică a albumului, dumnealui fiind coordonatorul editorial al acestuia. Desigur, în elevatul Bibliopolis chișinăuian, în sala de conferințe în care mi-am prezentat cartea, m-am simțit în rolul lui Badea Cârțan, săteanul iubitor de Neam din Cârțișoara Sibiului, aflat și el în contrast cu peisajul atunci când, într-o altă epocă, se afla în compania celebrităților bucureștene care l-au istoricizat. Cu acest prilej am reîntâlnit o parte din acel întreg onorant, reprezentându-i pe
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]