3,827 matches
-
din același act normativ. Anexa 8 Ciclul maxim de recoltă, cerințele privind utilizarea produselor de protecția plantelor și a îngrășămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producție, conform art. 86 alin. (4) din ordin Ciclul maxim de recoltă - Salcia (Salix L.) - 6 ani - Plopul alb (Populus alba) și Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani Cerințele privind utilizarea produselor de protecția plantelor Substanțele fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
Ciclul maxim de recoltă - Salcia (Salix L.) - 6 ani - Plopul alb (Populus alba) și Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani Cerințele privind utilizarea produselor de protecția plantelor Substanțele fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanență foarte mică în sol, acțiune sistemică în plante și inactive în sol, din grupele (Xn) și (Xi) - fără clasificare de periculozitate, conform legislației în vigoare. În caz de necesitate, pentru combaterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
combaterea bolilor și vătămărilor produse de agenții fitopatogeni și dăunători (defoliatori și xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecție a plantelor, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniu. Cerințele privind utilizarea îngrășămintelor minerale Administrarea îngrășămintelor în plantațiile de salcie se va face primăvara, înainte de creșterea lujerilor, acestea aplicându-se sub formă minerală. Îngrășămintele pe bază de N, P, K (azot, fosfor, potasiu) pot fi necesare în funcție de tipul de sol și nu pot depăși anual următoarele limite: - 80-150 kg/ha
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Vatra Str. Feroviarilor nr. 11, ap. 2. (14.947/2003) 5. Bezdrighin Ana, fiica lui Bandalac Dumitru (fiul lui Petru și Eudochia, născută la 3.07.1912 în localitatea Taraclia de Salcie, județul Cahul) și Maria, născută la data de 18 septembrie 1964 în localitatea Biruința, raionul Taraclia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Independenței nr. 54/1, ap. 87. (3.714/2003) 6. Bratu Vasile, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200368_a_201697]
-
nivel național și teritorial. Elaborarea amenajamentelor silvice se va face în concordanță cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. Articolul 18 Amenajamentele silvice se întocmesc pe perioade de 10 ani, cu excepția celor care privesc pădurile de plop, salcie și alte specii repede crescătoare, la care perioadele respective pot fi de 5-10 ani. Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea și controlul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, prin unitățile specializate pe care le autorizează în acest scop
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
La regenerarea pădurilor se va aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului și realizarea de arborete de calitate superioară, precum și exercitarea cu continuitate a funcțiilor de protecție a mediului. Regimul crîngului este admis numai în arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm și de zăvoaie. Articolul 23 În scopul asigurării permanentei, stabilității, biodiversității pădurii, se va acorda prioritate regenerării speciilor din tipul natural fundamental, prin aplicarea unor tratamente cu intervenții repetate. Tăierile rase șunt admise numai în pădurile de molid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
de zăvoaie. Articolul 23 În scopul asigurării permanentei, stabilității, biodiversității pădurii, se va acorda prioritate regenerării speciilor din tipul natural fundamental, prin aplicarea unor tratamente cu intervenții repetate. Tăierile rase șunt admise numai în pădurile de molid, pîn, salcâm, plop, salcie și în zăvoaie, precum și în cazul refacerii unor arborete în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. În aceste condiții, mărimea parchetelor va fi de maximum 3 hectare; în situațiile în care pentru reîmpădurire este necesara pregătirea mecanizata a solului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
Pășunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare și în pădurile cu funcții speciale de protecție, precum și în semințișuri și plantații cu vîrste mai mici de 10 ani și cu înălțime sub 3 metri, în păduri de plopi și salcie sub varsta de 5 ani. Articolul 72 Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura organizează controlul asupra modului în care se aplică regimul silvic în pădurile proprietate privată, constată faptele care contravin acestuia și aplică, potrivit legii, sancțiuni ori sesizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113902_a_115231]
-
etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție și având consistența arboretului de 0,4: a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3); ... b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD4); ... c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă (CF, SS). ... 2. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determină cu formula: VT = S x Cr x n x PML x N, în care: VT reprezintă valoarea terenului, exprimată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198301_a_199630]
-
vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A; n reprezintă numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori: - 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii și plopi; - 30 de ani pentru speciile de cvercinee; - 20 de ani pentru celelalte specii. 3. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilității Această contravaloare se calculează cu ajutorul formulei: DVML = S x PML x (VEXP
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198301_a_199630]
-
cele de calitate) 291. Stafide 304. Produse viticole secundare (marc, drojdie). 156. Culturi permanente în sistem protejat 157. Pepiniere: sunt incluse pepinierele viticole, exclusiv pepinierele de arbori din păduri care servesc necesităților exploatației. 158. Alte culturi permanente (răchită, papură, bambus, salcie etc.) 159. Creșterea plantațiilor tinere evaluate pe baza costului mijloacelor de producție utilizate. Este vorba numai despre plantațiile care nu au atins încă nivelul de producție deplină. Această sumă este inclusă de asemenea la "investiții" (coloana 4) din rubrica 96
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
60, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Grădinița 'bdMARIA HUZA╗"; - la poziția nr. 96, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Școala cu clasele I-VIII 'bdMIHAI HORNOIU╗". 18. La anexa nr. 55 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Salcia", după poziția nr. 189 se introduc cinci noi poziții, pozițiile nr. 190-194, prevăzute în anexa nr. 13. 19. La anexa nr. 57 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Svinița", după poziția nr. 84 se introduc două noi poziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225422_a_226751]
-
al comunei Ponoarele Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 12 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Punghina Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 13 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Salcia Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 14 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Svinița Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 15 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Șimian Secțiunea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225422_a_226751]
-
pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile erau întinse în vânt, de pari strâmbi de salcie, ca să se usuce. Ciobăcile și luntrile erau pironite la țărmul cu apă lină. Dincolo se vedeau scruntare între sălcii bătrâne ș-un drumeag ce suia din râpa râului la malul înalt. Luciul lin trecea ca o oglindă întinsă răsfrângând nouri
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile erau întinse în vânt, de pari strâmbi de salcie, ca să se usuce. Ciobăcile și luntrile erau pironite la țărmul cu apă lină. Dincolo se vedeau scruntare între sălcii bătrâne ș-un drumeag ce suia din râpa râului la malul înalt. Luciul lin trecea ca o oglindă întinsă răsfrângând nouri de scamă din înălțime.”"
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
al XIX-lea de către ornitologul de origine cehă Robert Ritter von Dombrowski , cormoranul mic era prezent în colonii mari în Delta Dunării, Balta Brăilei și Balta Ialomiței, pe Lacul Vederoasa (Județul Constanța), pe unele iazuri și bălți cu stuf și sălcii din Muntenia. Numărul perechilor de cormoran mic atingea 10000, fără a fi luată în calcul populația existentă în Delta Dunării. Populațiile de cormoran mic în România cunosc un declin abrupt în special în anii 60, când ca urmare a politicii
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
salinitate mai ridicată, în estuare sau pe lacuri de acumulare. Este o pasăre care poate trăi solitar sau în grupuri și este oarecum familiarizată cu prezența umană. Își construiește cuibul din bețe și stuf, în vegetația deasă, în copaci, tufișuri, sălcii și mai rar în stuf(în special pe ostroave mici plutitoare). La sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, depune în cuib între 4-6 ouă a căror perioadă de incubație durează 28 de zile. Puii sunt hrăniți cu pești mici și
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
un drumeț Ciuciulea care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
este un strat de roci dure care includ scoici ale unei plaje de acum 11 milioane de ani a mării preistorice Paratethys, sub forma unui zid aflat spre izvoarele râului Câlnău, în comuna Valea Salciei din județul Buzău. Zidul Uriasilor are un aproximativ un metru lățime, înălțimea generală fiind cam de 6-7 m, dar cu maxime prin unele porțiuni de 20 de metri. Este în aparență un martor de eroziune diferențială, un rest calcaros dintr-
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
Râmnicului: Formațiuni similare sunt în Vrancea pe Valea Milcovului la Reghiu - Scruntaru, în amonte de unghiul drept pe care râul îl face între Reghiu și Andreiașu de Jos. Din Râmnicu Sărat spre Buda pe DJ203H apoi pe DJ220 până la Valea Salciei și ulterior pe un drum comunal. Din Buzău se trece podul de la Mărăcineni și se angajează la stânga DJ203K până în apropiere de Vintilă Vodă, după care se merge la dreapta pe DJ204C spre Bisoca și ulterior din nou la dreapta spre
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
care se adaugă roci formate din material aluvionar nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei”situat in apropierea drumului național DN 22. De asemenea, plaja și pădurea situată pe malul drept al Dunării. Un alt punct de atracție este apropierea de Parcul Național Munții
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
) a fost un scriitor britanic, cunoscut mai ales pentru "Vântul prin sălcii" (1908), unul dintre romanele clasice ale literaturii pentru copii. El a scris, de asemenea, "The Reluctant Dragon"; ambele cărți au fost adaptate mai târziu în filmele "The Adventures of Ichabod and Mr. Toad" și "The Reluctant Dragon", realizate de compania
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
cu barca împreună cu unchiul lor, David Ingles, preot la biserica din Cookham Dean. Biograful Peter Green crede că această ambianță, în special exploatarea de cherestea și râul Tamisa, ar fi inspirat spațiul în care se petrece acțiunea romanului "Vântul prin sălcii". El a fost un elev remarcabil la St. Edward's School din Oxford. În primii ani la St. Edwards, nu era stabilit un program sportiv restrictiv așa că băieții au avut libertatea de a explora orașul vechi cu magazine ciudate, clădiri
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
ani mai târziu, în "Vârsta de aur". Acestea au fost urmate de "Dream Days" în 1898, care conține și "The Reluctant Dragon". Există o pauză de zece ani între penultima carte a lui Grahame și publicarea capodoperei sale, "Vântul prin sălcii". În timpul acestui deceniu, Grahame a devenit tată. Natura capricioasă și încăpățânată pe care a văzut că o are micul său fiu Alastair a făcut ca să-l transforme în lăudărosul Mr. Toad, unul dintre cele patru personaje principale. Personajul cunoscut sub
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]