2,112 matches
-
galului înaintea cuceririi, dar cea mai mare parte a documentelor sînt posterioare și, deși fac referire la o tradiție mai veche, ni s-a părut preferabil să le studiem în contextul lor galo-roman. În schimb, au fost descoperite mai multe sanctuare a căror cronologie se întoarce în timp la epoca preromană, ca incinta în formă de patrulater de la Gournay-sur-Aronde (Oise) cu o groapă conținînd numeroase oseminte de animale amestecate cu arme rupte sau îndoite, conform ritualului. Descoperirile de obiecte din epoca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oppida au produs o remarcabilă artă a statuilor din piatră: statui de războinici din Entremont, capete tăiate, busturi de luptători din Sainte-Anastasie și din Grézan în ținutul Gard sau cele două capete împreunate numite "Hermès de Roquepertuse", provenind din acest sanctuar din regiunea Marsiliei care mai conținea și un portic din piatră cu alveole în care erau cranii. Este evident că în aceste aspecte se regăsește ponderea elementelor celtice prezente în Galia de Sud, chiar dacă este vorba doar de tradiția capetelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în centrul oppidum-ului, unde mai există case de concepție romană, unele datînd încă din vremea independenței; ele stau astfel mărturie a influenței și a relațiilor Romei cu eduenii. Mai la sud, o piață publică precede o incintă pătrată care corespunde sanctuarului celtic de la Bibracte. Întemeierea cetății Augustodunum (Autun) a marcat declinul progresiv al localității Bibracte, a cărei populație a migrat pentru a se instala în noul oraș. 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C.secolul I d.I.C) Inițial
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sarcina de a organiza jocuri în *amfiteatrul construit în apropierea altarului. Delegații formează Consiliul Galiilor și dispun de o casierie specială, arca Galliarum; ei îl aleg pe sacerdot. Trebuie să notăm că popoarele de la sud de Garona dispun de un sanctuar deosebit la Lugdunum Convenarum (Saint-Bertrand-de-Comminges). Aceasta înseamnă a recunoaște specificitatea popoarelor aquitane. Pentru Germanii, Augustus fondează altarul ubienilor, unde Claudiu întemeiază mai tîrziu, în anul 50 d.I.C., orașul Köln. Împăratul Vespasian completează organizarea cultului imperial fixînd regulamentul cultului provincial de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
forumul era situat pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa străzii Soufflot. Monumentele religioase cele mai importante erau construite în acest forum: Casa Pătrată de la Nîmes sau Capitoliul de la Narbonne. Existau alte sanctuare și în afara forumului, amestecînd uneori tradițiile indigene și romane: turnul Vésone de la Périgueux este un templu circular de origine celtă. În sfîrșit, un întreg ansamblu de construcții este destinat distracțiilor populației. Mai întîi, monumentele de spectacol: *teatre (Arles, Autun, Lyon
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
viață urbane. Acest proces se regăsește în parte în vicus. Vicus. Vicus-ul, tîrg rural, are un rol deosebit în sistemul provincial. Acest tip de habitat grupat poate fi în legătură cu un mare domeniu, o întretăiere de drumuri, o activitate artizanală, un sanctuar. În structura internă a vicus-ului se regăsesc elemente ale orașului: forum, teatru, *terme, temple, de exemplu în vicus-ul de la Ribemont-sur-Ancre (Somme). Sînt totuși introduse aici forme mai adaptate la nevoile locale; teatrele sînt adesea amenajate pentru a putea fi folosite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
forum, teatru, *terme, temple, de exemplu în vicus-ul de la Ribemont-sur-Ancre (Somme). Sînt totuși introduse aici forme mai adaptate la nevoile locale; teatrele sînt adesea amenajate pentru a putea fi folosite ca amfiteatre. Lucrul cel mai original este prezența frecventă a sanctuarelor de tradiție celtică care și-au putut păstra planul primitiv, ca templul de la Sanxay (Vienne), în formă de cruce, în mijlocul căruia se înălța un turn octogonal (document, p. 70). Abundența acestor situri în Galia este în același timp un indiciu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și face din el un zeu popular căruia toponimia actuală îi păstrează încă urma (Saint-Michel-Mont-Mercur în Vandeea). Aceeași evoluție se constată în cazul lui Apollo, asimilat, la Grand (Vosges), cu un zeu galic, Grannus, sau, la Alesia, cu Moritasgus în sanctuarul lui Apollo Moritasgus, în timp ce la Malain (Côte-d' Or), el este asociat cu zeița Sirona. Nu mai trebuie să adăugăm și alte exemple pentru a demonstra bogăția acestei fuziuni între cele două religii. Dar trebuie ținut cont și de influențele orientale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea. DOCUMENT Vicus-ul de la Sanxay este situat la 30 km sud-vest de Poitiers (Vienne), pe valea rîului Vonne. Pe malul stîng, templul domină situl; el se află în centrul unei curți pătrate, înconjurată de o galerie. Niște trepte duc la sanctuarul construit în formă de cruce în mijlocul căruia se găsește sălașul zeului sau al zeiței, cella, într-un turn octognal. Această concepție centrată este o caracteristică a sanctuarelor celtice care au putut să se mențină sub Imperiul Roman. În partea de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în centrul unei curți pătrate, înconjurată de o galerie. Niște trepte duc la sanctuarul construit în formă de cruce în mijlocul căruia se găsește sălașul zeului sau al zeiței, cella, într-un turn octognal. Această concepție centrată este o caracteristică a sanctuarelor celtice care au putut să se mențină sub Imperiul Roman. În partea de est, o piață largă corespunde forumului, unde se remarcă o construcție circulară sau tholos, al cărui rol rămîne puțin cunoscut. Dincolo de forum, un ansamblu termal cu mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creștinism se observă pretutindeni. Unele sînt obligatorii, ca messa duminicală, confesiunea și împărtășania pascală, postul și abstinența în unele perioade ale anului, primirea *sacramentelor care jalonează viața individuală (botez, prima împărtășanie, căsătorie, maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici oficiale, mai sînt și altele care, în afara calendarului liturgic, exprimă credințe mai mult magice decît creștine. Este cazul focurilor aprinse pe coline în ajunul Sfîntului Ioan de vară, 24 iunie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
urban, 61 Decorul urban, 61 Activități economice și societate urbană, 63 Forța tradițiilor, 64 Marca Romei: cadastru și vilă, 64 Vicus, 66 Lumea zeilor, 66 Permanențele indigene, 66 Panteonul galo-roman, 67 Cultele orientale și începuturile creștinismului, 68 Document: Vicus și sanctuar galic. Sanxay, 69 6. De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele al III-lea și al IV-lea), 71 Criza din secolul al III-lea, 71 Invaziile, 71 Imperiul Galilor (260-274), 72 Galia la sfîrșitul secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pune în fața conștiinței credincioase enigmatica retragere a lui Dumnezeu din istoria exterioară, chipul lui slab ori distant în raport cu această istorie. Odată cu dărîmarea celui de-al doilea Templu și cu trecerea comunității ebraice în diaspora, Prezența divină nu mai are un sanctuar în jurul căruia să se organizeze o ordine socială și o putere politică. Această Prezență se retrage în incinta Torei, se sprijină pe practicile unei comunități risipite, dislocate, aflate întrucîtva la marginea istoriei, pe muchia dintre istorie și eschaton. în creștinism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-și fi pierdut puterea de a strălumina actele cotidiene, de a iriga cu sensul său existența comună. Practicată în regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica are și alte despărțituri numite altare. Într- unul din acestea e Fântâna Stelei. Credincioșii care beau apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc la sărbătorile Crăciunului acei care doresc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc la sărbătorile Crăciunului acei care doresc să le dea Dumnezeu noroc la vite. Credincioșii mai află aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria trecea pe acolo
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
După o rugăciune, corul cântă Imnul Nașterii. Cântecul răsună pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii sărută lespedea de marmoră și se închină. Slujba ține trei ceasuri. După ce procesiunea iese din peșteră, credincioșii se împrăștie prin grote și sanctuare. Unii intră în peștera laptelui, alții într-a păstorilor, alții în a fântânilor, unde fiecare crede că e izvorul vindecării necazurilor sale. Serbările țin trei zile în șir. Cine se duce la Bethleem, pentru a sărbători acolo Crăciunul, rămâne, copleșit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ignorantă, pe care are misiunea s-o lumineze. Îmbălsămat ca un faraon, corpul marelui revoluționar materialist servește la interminabile ceremonii spectaculoase, expus în permanență curiozității publice, deșteptată și alimentată prin toate mijloacele, captată și canalizată prin defilări fără sfârșit. Un sanctuar consacră în fața Kremlinului ultragiul inconștient al leniniștilor contra memoriei lui Lenin”(Boris Souvarine: Staline, Paris, 1937, p. 329). Opera lui,spune mai departe Boris Suvarin,a fost editată numerotându-i-se versetele și ține loc de Biblie cu răspunsuri la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-l fixa în fetișismul acesta derizoriu, cum îl preconiza Auguste Comte pentru cultul Umanității. Cunoscutul ceremonial francmasonic este el însuși sinistră caricatură a Sfintei Liturghii. Cum se înfățișează oare cultura cea nouă, care și a găsit centrul de gravitate în sanctuarul divinului faraon al bieților felahi bolșevizati ? Să lăsăm pe același autor rus să ne răspundă: „Reflexul înăbușitor se vede în literatură și moravuri. Bolșevismul de stat n-a descoperit nici un om, nici o idee, n-a produs nici o carte, nici o operă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniul creator, neîmpăcate cu disciplina-i strâmtă”(Ibid. p. 524. ). Urmând tipicul revoluționar francez, bolșevismul a distrus impunătoarea cultură pravoslavnică, dezvoltată din duhul Bisericii; în locul ei se întinde această paragină peste care domină ca o culme a demonicului spirit caricatural! sanctuarul unui ateu divinizat. Negativismul modern, trecut din faza teoretică în faza violenței de stat, atinge o limită extremă dincolo de care nu se mai poate înainta. Monstruoasa caricatură a religiei și culturii se menține în Rusia cu totul artificial, prin teroare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neopăgân, poetul se visează în brațele Thargeliei „curtezana din Milet”. Prin urmare, o Grecie de lupanar elegant, cum e văzută de la Paris. Tipicul acestei retorici poetice culminează în strofa: « Și să cresc în capitala Isauriei latine, Unde-n loc de sanctuarul Arthemisei Munychie Să-mi aprindă admirarea de splendorile creștine Sfinții din Mitropolie! Imaginați-vă ce ofensă pentru superbul poet neopăgân să n-aibă el la București altarul Dianei, unde să se închine și în schimb, ah! sfinții aceștia din Mitropolie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica are și alte despărțituri numite altare. Într- unul din acestea e Fântâna Stelei. Credincioșii care beau apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc la sărbătorile Crăciunului acei care doresc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc la sărbătorile Crăciunului acei care doresc să le dea Dumnezeu noroc la vite. Credincioșii mai află aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria trecea pe acolo
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
După o rugăciune, corul cântă Imnul Nașterii. Cântecul răsună pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii sărută lespedea de marmoră și se închină. Slujba ține trei ceasuri. După ce procesiunea iese din peșteră, credincioșii se împrăștie prin grote și sanctuare. Unii intră în peștera laptelui, alții într-a păstorilor, alții în a fântânilor, unde fiecare crede că e izvorul vindecării necazurilor sale. Serbările țin trei zile în șir. Cine se duce la Bethleem, pentru a sărbători acolo Crăciunul, rămâne, copleșit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea pun �n acord arhitectură savant
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]