1,927 matches
-
ironice amintesc de lirica satirică eminesciană și conferă plasticitate paginilor de ziar. Într-un material consacrat mijloacelor de realizare a pamfletului eminescian, Cornel Munteanu precizează: "Repartizate după ipostaza polemismului, pamfletele eminesciene pot fi grupate în pamflete ad-personam, uzând de portretul satiric colectiv ori individual (ca în cazul lui C.A. Rosetti, I. Brătianu, V.A. Urechia, ori al rușilor, maghiarilor, evreilor, liberalilor, dascălilor din universități, parlamentarilor) și pamflete ad-rem, bazate pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apariția neologismului în construcții sintagmatice inedite: mândrie baronească, aer diplomatic, postulanți flămânzi, exigențe aristocratice, diletantism politic, dispoziții cosmopolite, justiții amovibile ș.a. Construcțiile oximoronice (capacități nule, deosebite capacități problematice) evidențiază contrastul dintre esență și aparență, specific vieții politice, și reflectă atitudinea satirică a gazetarului. Prin asocierile semantice inedite pe care le presupun, construcțiile oximoronice potențează semnificațiile limbajului politic eminescian, exprimând acțiuni, atitudini, comportamente peiorative ale personajelor de pe scena politică. Vorbind despre semnele elocinței de amvon în publicistica eminesciană, Monica Spiridon semnalează "mulajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnează majoritatea editorialelor. În 1870, publicația ajunge sub conducerea lui C.D. Aricescu, urmat de B.V. Vermont și de Gr.H. Grandea. Printre semnatarii articolelor de polemică politică se află Gr. Alexandrescu și Pantazi Ghica, ale căror texte se remarcă prin accentele satirice și critice la adresa vieții politice românești. Ca și celelalte publicații ale vremii, Pressa înglobează, pe lângă articolele politice, materiale literare vizând cultivarea gustului artistic al cititorilor. Particularități ale limbajului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la începutul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tainele culorii și perspectivei, a simțit că pictura sa trebuie să se rupă de obișnuit, de ceea ce fac cei mai mulți, preferînd să se reîntoarcă la modul sincer de comunicare, la libertatea de exprimare a limbajului artei naive. Umorul său cu Încărcătură satirică trebuia să-și găsească modalitatea de descărcare, sancționînd vicii, atitudini sau chiar politica vremii, Radu Negru subliniind În una din cronicile sale plastice, Îndrăzneala cu care Gh. Boancă a reușit ca "pe vremea lui nu-i voie să descrie drumul
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
prezentat ca purtând un vas cu băutură, cu care toasta în ajunul Anului Nou și în a 12-a noapte, cea a Bobotezei. Contribuția decisivă la crearea lui Moș Crăciun modern pare s-o aibă John Tenniel, caricaturist de la revista satirică engleză “Punch”. El l-a imaginat pe Old Christmas ca un bătrân, cu fața rotundă, obrajii roșii, barbă albă, lungă, mantie tivită cu blană și o cunună de stejar pe cap. În SUA, Moș Crăciun (Santa Claus) a evoluat de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din Le Courrier picard este un simplu rezumat al narațiunii, în timp ce titlul din L'Équipe asociază rezumatul (subtitlul) unui titlu enigmatic ce deturnează cititorul în mod ludic către textul Bibliei, care povestește crearea lumii. Imitație ce nu are nici o intenție satirică, pentru că nu există nici o relație între frazele din Biblie și fraza rezultantă; este vorba numai de a crea o conivență, întărită de utilizarea unui verb ("disjoncta") și a unui substantiv ("tip") aparținînd unui registru familiar: cititorul are astfel impresia că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
stârnește ostilitate și negația stârnește negație. Curentele moderne de eliberare politică de sub puterea absolutismului medieval, de dreptate socială împotriva feudalismului, de umanism neopăgân împotriva disciplinei creștine, își găsesc expresia într-o filosofic sarcastică și impioasă, într-o artă și literatură satirică, într-o știință care, evadând din propria-i metodă, vrea să construiască o nouă imagine a lumii, contrară celei religioase. În măsură enormă au contribuit la această descreștinare și ateizare a culturii europene Revoluția franceză, ridicată tocmai împotriva așezămintelor medievale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prezentat ca purtând un vas cu băutură, cu care toasta în ajunul Anului Nou și în a 12-a noapte, cea a Bobotezei. Contribuția decisivă la crearea lui Moș Crăciun modern pare s-o aibă John Tenniel, caricaturist de la revista satirică engleză “Punch”. El l-a imaginat pe Old Christmas ca un bătrân, cu fața rotundă, obrajii roșii, barbă albă, lungă, mantie tivită cu blană și o cunună de stejar pe cap. În SUA, Moș Crăciun (Santa Claus) a evoluat de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci, asocierea nu se face cu o noțiune generală; - numele (chiar prin sonoritate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a plăcerii etc.; - cele mai multe cuvinte sunt folosite în /cu sens figurat; (!!) unele au încărcătură simbolică și acceptă mai multe interpretări: cuvânt Ț cheie sau cuvânt Ț simbol;propozițiile, frazele au un conținut semantic neașteptat, irealizabil în afara
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința generoasă a ascultătorilor. Motive: 1. motivul recunoașterii fratelui (surorii) pierdut(e) în condiții de obicei, tragice; - se evită la momentul potrivit o greșeală ireparabilă (ex.: incestul); 2. motivul răpirii fetelor;uneori sunt salvate, alteori
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
principii superioare; 4. personaje din lumea păstorească; 5. personaje „zise istorice”; 6. personaje obișnuite puse în situații excepționale. Din punct de vedere compozițional, stilistic: - balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și invers; - are un caracter social, politic, critic, satiric, polemic; dar și rol moralizator, educativ, etic;reduce un principiu etic general la un caz particular; - este un gen accesibil, de mare popularitate; - personajele sunt animale, plante, flori, lucruri (puse în situația oamenilor);animalele și plantele servesc (prin particularitățile lor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Gaicain și Cavalerul Verde) pot ilustra caracteristicile unor dialecte aparținând englezei medii. Operele unor scriitori ca Skelton, Nashe și Ben Jonson oferă un bogat material pentru istoria limbii engleze; o recentă lucrare a suedezului A. H. King folosește o comedie satirică a lui Ben Jonson, Poetaster (Poetastrul), pentru o amănunțită analiză a dialectelor sociale și de clasă din acel timp. Franz a scris o foarte cuprinzătoare Shakespearegrammatik (Gramatica shakespeareană). Lazăr Șăineanu a scris două volume despre limba lui Rabelais. *5 (d
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a mers, în splendida sa carieră, de la emoția acelui "vague à l’ame" simbolist, emoție inconștiență, mai mult verbală, destul de greu de precizat, dar precizabilă în cele din urmă, a mers, zicem, către un umorism și o poezie, câteodată chiar satirică, primenită cu timpul, de lirismul vaporos de la început, dacă nu chiar golită cu totul de orice lirism." Am gustat și un frumos paradox de genul : "...ultimul imitator al d-lui Ion Minulescu a fost d-sa însuși." La Al. A
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
minte teoretică, așa cum a fost văzut din perspectiva străinătății ca și din aceea a romanticilor francezi. Trăsătura teoretizantă este a veacului . "Cu teatrul lui Balzac suntem pe latura poate cea mai neînsemnată a marii lui opere de creator." "Tragic sau satiric, teatrul lui Anouilh nu este totuși deprimant, cum s-ar putea crede și cum s-a și crezut. Eroii lui prin hotărârea de a evada în aventură sau moarte, ca și autorul însuși, care evadează din tragic în comicul uneori
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
realistă" și "fantastică""5, primele încercări literare publicate în Ziarul Științelor Populare fiind Cum am găsit piatra filosofală, numită "schiță "fantastică"" și "fragmentul pseudo-autobiografic", Amintiri din retragere. Au urmat "romanele fantastice" Călătoria celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii, "roman satiric entomologic" și Memoriile unui soldat de plumb. Specificând că "încercările mele literare au fost de la început și neîntrerupt, "fantastice" și "realiste", și că dificultatea coexistenței "literatură-știință" l-au făcut să înțeleagă faptul că nu poate renunța "nici la una, nici
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de drept divin, dar și cea în care tensiunile sociale erau cele mai acute. Această efervescență începe mai întîi cu Charles de Segondat, baron de Montesquieu, reprezentant tipic al nobilimii juridice din Parlament. Spiritul său critic se manifestă în lucrarea satirică Scrisori persane (1721). Criticînd instituțiile și moravurile franceze, el nu cruță nici absolutismul regal, nici intoleranța religioasă. Opera sa cea mai importantă, Spiritul legilor (1748) face din el precursorul științelor politice. Autorul studiază în această lucrare diferitele forme de guvernare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în original, n. t.) 1 Ragnar Edenman (1914-1998), politician social-democrat suedez (n. t.). 1 Actor suedez (1910-1998) (n. t.) 2 Serie de monologuri licențioase. (n. t.) 1 Pseudonim al lui Erik Zetterström (1904-1997), umorist suedez (n. t.). 2 Celebru spectacol satiric în anii '60 (n. t.). 1 Teatrul național suedez (n. t.) 1 În limba engleză în original (n. t.) 1 Cartier elegant al orașului Göteborg. (n. t.) 1 Instituție de stat înființată cu scopul promovării schimburilor culturale cu străinătatea. (n.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
constatarea că atunci (la fel ca astăzi, de altfel) plimbările în Occident pe banii țării ale unor indivizi incapabili și frivoli nu-i pot schimba și nu pot face din ei persoane folositoare societății. În același mod, dar în manieră satirică, Mihai Eminescu arăta că de obicei tinerii români deprindeau pe malurile Senei doar unele manifestări ridicole de comportare, fără a deveni și spirite elevate (poemul Ai noștri tineri). Pe de altă parte, cei care au cercetat științific tradițiile românești nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scopul de a strânge pe toți junimiștii la o masă comună s-a transformat repede într-o manifestare cu încărcătură spirituală de cea mai fină speță. Chiar din 1867, Maiorescu a cerut participanților să aducă o scurtă scriere comică sau satirică. „Așa de mult a prins aceasta chiar de la primul banchet al Junimii - ne spune Iacob Negruzzi - încât am repetat-o și în anii următori,până când, cu vremea, s-a făcut un obicei”... Aceste mici creații se păstrau în „Dosarul aniversărilor
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
al celui de-al doilea argument la piesa lui Euripide Alkestis precizează - în considerațiile sale critice ce însoțesc rezumatul și datele privitoare la circumstanțele primei reprezentații - că deznodământul aparține mai mult comediei decât tragediei : Drama are mai curând un caracter satiric, căci ajunge la o încheiere veselă și agreabilă, contrar uzanțelor tragice. Sunt respinse ca fiind străine de genul tragediei Orestes și Alkestis, pentru că încep cu o nefericire, pentru a sfârși în fericire și bucurie, ceea ce ține mai degrabă de comedie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
puterea lui Hades și s-o întoarcă în lumea celor vii. Aflat în drum spre înfăptuirea uneia din muncile sale eroice - capturarea cailor lui Diomede -, oaspetele lui Admetos se manifestă inițial ca un personaj tipic de comedie sau de dramă satirică : gurmand, bețiv și scandalagiu, el chefuiește la curtea îndoliată fără să știe de nenorocirea abătută asupra gazdei sale. Ulterior, el se dovedește a fi sensibil la suferința altuia și plin de delicatețe, dar prima sa apariție este de un grotesc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]