KorAP: Find »[drukola/base=scândură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...159 >

3,958 matches

Corola-publishinghouse/Science/297_a_979

laterale; glisarea cofrajelor metalice la baza plăcii. Unitatea de măsură: 1 buc. montare. Formația: 1 betonist categ. 5; 1 betonist categ. 4; 1 betonist categ. 3; 1 betonist categ. 2. 11. Mutarea instalației de betonare. Procesul de muncă cuprinde: montarea scândurilor pe lungimea cofrajelor laterale; coborârea pe bermă inclusiv glisarea instalației; ancorarea provizorie; deplasarea instalației prin autotractare; montarea ancorajelor și fixarea instalației. Unitatea de măsură: 1 buc. mutare. Formația: 1 betonist categ. 5; 1 betonist categ. 4; 1 betonist categ. 3

Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
freze și carotă și se oprește din nou circuitul. Se fac câteva manevre de rotire în șocuri pentru a se rupe carota din talpă apoi se procedează la extragerea garniturii. Tubul carotier se va ține înclinat pe un jgheab din scânduri cu o lungime de 3 m se va deșuruba freza sau coroana, apoi prin lovirea tubului cu un ciocan se va descărca de carote. Uneori este necesar să se lege tubul carotier la furtunul de apă și cu ajutorul presiunii de

Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

pe omul ăla cum se roagă de mine să nu-l las. Da, dar atunci, vă amintiți vreun vis de atunci, din perioada din ghetou? Acolo nu visam nimic. Nici nu puteam dormi. Dormeam afară sau pe unde apucam, pe scândură, În bucătărie... Era un profesor... făcea o glumă, că dacă o să-i mai zică cineva că bradul e lemn moale o să-i dea cu bradu-n cap. Că pe brad dormeam. Și era tare. În fiecare zi, câteva cunoștințe mureau, câteva

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
rusește. A stat el cât a stat, apoi a venit Înapoi la Tivliv. Noi am stat la Tivliv... nu la Tivliv, la Tulcin. Ne-au dus acolo cu vagonul, Într-o comună - era un colhoz Înainte. Într-o casă de scânduri: „Stați aici și dimineață plecăm la lucru”. Acolo a rămas un cetățean, ca nu cumva să se fure - mare lucru nu aveau ce lua de la noi, că nu mai aveam nimic. Ne-au dus, ne-au sculat la cinci ca

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
existau și era o iarnă Îngrozitoare. Eu cu soră-mea dormeam Într-un fel de pat care avea un șanț pe mijloc - avea două picioare și Înăuntru avea un sac. Și părinții mei și-au făcut un pat din două scânduri. Toți locuiam În niște condiții Îngrozitoare. Trebuia să mergi la 2 kilometri ca să iei apă: era Într-o vale și trebuia să trecem un deal ca să ajungem acolo. Și dacă dădea bunul Dumnezeu, că mai era și oleacă de lunecuș

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
vă mai amintiți unde ați mers? — Am ajuns pe malul Nistrului, Într-o localitate care se numea Atachi... După un timp, nu-mi amintesc cât putea să dureze, am fost Îmbarcați În niște bărci, ca să trecem Nistrul; bărcile erau cu scânduri pe jos, se trăgea, unii au Încercat să se salveze Înot... Ulterior am aflat de o mătușă care și-a luat copilul În brațe și a Încercat să se salveze Înot. Bineînțeles că n-a reușit... Eu cu fratele... — Fratele

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
de frică, să nu fim Împușcați, ori pentru că am vrut ceva... Când ne-am Întors eram deja departe de punctul din convoi... La Moghilev am fost cazați În niște case rămase pustii după ce evreii localnici fuseseră evacuați... Case distruse, cu scânduri scoase, fără podele, dormeam pe jos... Și așa a venit iarna: cu foamete, cu frig și cu păduchi de tifos exantematic. — Cu cine erați În camera unde ați fost „cazați”? — Îmi amintesc că, atunci când eram Încă cu mama și fratele

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
febră tifoidă, apoi exantematic, dar numai fratele și cu mama... Foarte curios, deși păduchii umblau pe noi, eu și cu tata nu ne-am Îmbolnăvit: am avut o rezistență naturală și am scăpat de boala aceasta... Aveam un prici din scânduri, unde dormeam toți patru, și când s-au Îmbolnăvit fratele și cu mama, ei erau inconștienți... Mama stătea pe prici și fratele pe masă, iar noi stăteam cu cârpe ude și-i Înveleam - dar au avut rezistență naturală și au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
a făcut milă și ne-a dat voie să venim la ea. Am ajuns, era deja seara târziu, și ne-a cedat prima cameră: era lut pe jos, se dormea pe prici, un fel de pat din căpriori și două-trei scânduri, dar eram fericiți că avem o cameră... Partea din dreapta a camerei era bombardată, era o ușă oarecare, găurile din pereți erau astupate cu cârpe, cu ziare, cumva... numai să nu sufle vântul. A doua zi dimineața, când ne-am sculat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
tata s-a Îmbolnăvit - astea au fost urmările Transnistriei... — S-a Îmbolnăvit imediat? Da, a făcut edem pulmonar și a fost foarte greu - dar a lucrat până În 1963. A lucrat la exportul de lemn: a fost tehnician În probleme de scânduri, sortare etc. - asta era specialitatea lui. Când s-a căsătorit a preluat comerțul cu cereale al bunicului... Cum credeți că ați reușit să supraviețuiți În Transnistria? — Cred că voința a contat mai mult - și eram și tineri, părinții mei erau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Oamenii puteau ieși, spre exemplu, pentru nevoile fiziologice? Se puteau duce sub escortă, puteau vărsa vasele... Erau vase luate de noi. Vagonul era prost aerisit? Nu pot să zic că În vagonul nostru nu era aer, pentru că vagoanele erau din scânduri care permiteau să pătrundă aerul. Așa că aerisire era. Încă nu era chiar frig? Era octombrie, iar În Câmpulung nu ningea și nu ploua. Când am ajuns la Atachi era lapoviță, o vreme mizerabilă. Atachi era destinația? Nu, nu ajunsesem Încă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Bug. În modul de organizare a administrației acelor vremuri condiția era ca populația să fie trimisă cât mai aproape de Bug... Din acel hambar sau incintă, ce o fi fost, un frate al mamei mele a reușit să iasă prin niște scânduri și a ajuns la o familie de evrei localnici din Moghilev și a obținut de la ei permisiunea să ne ducem la ei. Și acest om extrem de Întreprinzător a revenit și, Încet-Încet, ne-a scos și pe noi din acel loc

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
persoane, săpate În pământ și cu acoperiș, din pământ și iarbă - mă rog, iarba a crescut mai Încolo. Noi am ajuns Într-o baracă de 10 persoane, cu 10 locuri de dormit. Deci Închipuiți-vă locuri de dormit despărțite de scânduri, iar Între scânduri, pe locurile de dormit, erau paie; am primit pătură, o gamelă și o lingură... Vă dați seama că după Auschwitz, după lighene și oale de noapte, să ai propria ta gamelă, propria ta lingură, pătura ta, locul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
pământ și cu acoperiș, din pământ și iarbă - mă rog, iarba a crescut mai Încolo. Noi am ajuns Într-o baracă de 10 persoane, cu 10 locuri de dormit. Deci Închipuiți-vă locuri de dormit despărțite de scânduri, iar Între scânduri, pe locurile de dormit, erau paie; am primit pătură, o gamelă și o lingură... Vă dați seama că după Auschwitz, după lighene și oale de noapte, să ai propria ta gamelă, propria ta lingură, pătura ta, locul tău de dormit

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
o rochie și pantofi - poate că erau mari sau mici, dar asta era. Pe urmă ne-au dus În lagăr, unde erau barăci din lemn cu priciuri pe trei niveluri, fără nici un așternut, o pernă sau... Nimic nu era - doar scândura aceea. Câte 1200-1500 (depinde câți s-au adus cu transportul respectiv) ne-am așezat acolo: pe un prici stăteam cam 7 persoane, foarte strâmt, așa că puteam sta numai pe o parte, ca să Încăpem mai mulți - pe spate nu aveam loc.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Nu contează ce conține - mănâncă, doar trebuie să supraviețuim”. Am Înghițit cum am putut și așa am trăit noi acolo. În ceea ce privește latrinele: au săpat un șanț - știți, cred că asta se Întâmplă și la război, un șanț mare și două scânduri, și stăteai unul lângă altul, când aveai voie să ieși, mă rog... La Început cred că și În lagăr era așa - la Început nici nu era despărțit... După o zi-două au despărțit astea unde mergeau bărbații și unde femeile, pentru

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
o baie, nu știu ce, și ne-au tatuat. Ne-au pus numere, am știut pentru ce, și ne-au Înregistrat - nu după nume, ci după numărul tatuat. Ne-au băgat În alt lagăr, lagărul A, acolo deja erau paturi suprapuse, din scânduri, priciuri... Ăsta-i cuvântul, priciuri. Am așteptat acolo câteva zile, apoi a mai venit o comisie de civili, ingineri și maiștri, și alegeau fete pentru muncă la o fabrică de armament, „Wechsel Metal Union” - toată lumea o știa ca „Union”. Soră

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
faci cu un om leșinat sau pe moarte. Îl dezbrăcai și-l aruncai afară. Ăsta era tribunalul supraviețuitorului. Toți trei am ajuns la Buchenwald și Încă vreo jumătate din cei 14.000. Ne-au dezbrăcat... Eu aveam acolo... lucram cu scânduri, mi se infectaseră aceste două degete și aveam puroi, foarte urât, trebuia să taie... Și În frig, În ger, știți ce Înseamnă... Și am ajuns În fața soldatului SS. Era o baie, o baie mare și foarte frumoasă, ne-au adus

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
doua zi - 37, 5, a treia zi - 38, a patra zi - 39... Și atunci a spus: „Culcă-te, nu te mișca, să reziste organismul”. Și a ajuns, nu știu la cât, 40, 5 °C, pe patul acela nenorocit numai din scândură goală. Mi-a spus că m-am zvârcolit o zi și o noapte, dar eu eram deja inconștient și am avut niște visuri mortale, pur și simplu mortale. Simțeam cum mă lupt cu moartea. Și la propriu, și la figurat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
un os În exterior. A suferit, a venit Înapoi, iar medicii - că erau mulți medici În ghetou, medici de Înaltă calificare și de Înaltă ținută - au pansat-o, i-au pus un fel de improvizație de ghips, cu placă, cu scândură, dar i-a rămas osul ieșit chiar de la genunchi și se vedea rotula când se mișca. Așa am urcat În vagoane. După ce am urcat În vagoane au venit niște avioane, au bombardat Clujul și zona fabricii de cărămidă, ne-au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
au intrat nemții, pe 19 martie 1944, s-a declanșat această mare vânătoare de evrei - și În câteva zile a trebuit să purtăm steaua galbenă, ne-au concentrat În ghetouri... O parte a orașului era Înconjurat de garduri mari de scândură, ne-au Înghesuit câte 16 Într-o cameră ca asta, o cameră de 25 mp... Vă Închipuiți ce bine era! Totuși era mai bine decât În lagăr, unde Într-o boxă mică de doi pe trei eram 16 - așa, culcați

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
dimineața la 5 să ne numere, stăteam acolo pe Apell Platz, cum se numea, la 6 ne duceau la lucru, de unde ne Întorceam pe la 5-6 după masă. Atunci, Într-o zi, am văzut la intrarea În lagăr, puse pe niște scânduri, niște bucăți de fier, de piele, de lemn, și cu litere mari era scris: „Cu aceste unelte au vrut deținuții evrei să se răscoale Împotriva gărzii SS”. Aoleu, se Întâmplă ceva, ne-am zis. Și, Într-adevăr, ne-au pus

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Nu era În cadrul Încercuirii noastre, dar se vedea focul. - Cine deservea acest rug? - Tot deținuții. Probabil că era o echipă de deținuți care aveau această sarcină. - Cum arătau latrinele? - Cel puțin În lagărul nostru, În margine, era o Îngrăditură cu scândură, și intrai Înăuntru. Nu era ușă, ci o deschidere. Erau vreo 20 de găuri - scânduri cu găuri, cum sunt latrinele de la țară de la noi. Numai că nu era una, ci douăzeci În șir. - Cum arăta, de fapt, acest rug? - Rugul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Probabil că era o echipă de deținuți care aveau această sarcină. - Cum arătau latrinele? - Cel puțin În lagărul nostru, În margine, era o Îngrăditură cu scândură, și intrai Înăuntru. Nu era ușă, ci o deschidere. Erau vreo 20 de găuri - scânduri cu găuri, cum sunt latrinele de la țară de la noi. Numai că nu era una, ci douăzeci În șir. - Cum arăta, de fapt, acest rug? - Rugul se făcea cum se face un rug obișnuit. Din stativ din lemne și deasupra se

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
am dus la ei, că Îi puneam În pericol... și fug. Ajung la capăt. Nu Înțeleg cum n-a Întors nimeni capul, nu-mi dau seama... Mă agăț cu pantalonul Într-un gărduț. Fac cotul la baraca 15, trag Închizătorul - scândura aia cu care era barată - și mă ascund În spălătoria barăcii: avea și baraca o spălătorie, Într-o gaură cu niște paturi deasupra. Ei, nici astăzi nu realizez... Că m-a văzut cineva, că nu m-a văzut... M-a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]