7,371 matches
-
urmăresc aceleași scopuri și au aceeași viziune, dacă procedurile de muncă sprijină productivitatea, eficiența și calitatea și dacă angajații au cunoștințele, abilitățile și motivația necesară obținerii performanțelor așteptate. CUVINTE CHEIE Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Interviu de evaluare Erori de evaluare Feedback BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ: Iosif, Gh. (2001). Managementul resurselor umane - Psihologia personalului, București: Ed. Victor Pitariu, H. D. (2003). Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a personalului - un ghid practic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării unei ambianțe optime de lucru, specialiștii în ergonomie iau în considerare proprietățile de reflectanță a diferitelor culori, proprietate care se măsoară cu fotometrul (Jurcău, 2003). La un capăt al scalei se află culoare albă (care reflectă lumina în proporție de 84%), iar la celălalt capăt se află culoarea roșu închis (cărămida zidurilor, care reflectă 16% din lumină). În figura 8.11. sunt prezentați coeficienții de reflectanță într-un birou. Figura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
procedurilor standardizate de lucru, urmând el însuși îndeaproape direcțiile superiorilor săi. Liderul socio-independent este prezentat ca stil de conducere intermediar între cele două, descrise anterior. Aceste stiluri de conducere sunt măsurate printr-un chestionar de evaluare - The Least Preferred Coworker Scale (LPC) („Ultimul dintre Colaboratorii Preferați”). Persoanei chestionate i se cere să descrie cel mai puțin preferat colaborator din experiența sa, un angajat cu care i-a fost cel mai greu să lucreze. Liderul care descrie acest colaborator în termeni favorabili
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pleacă de la ipoteza că, femeile care lucrează în organizațiile non-profit sunt mai sigure pe „puterea” lor și au atitudini favorabile privind schimbarea socială și politică, decât femeile care lucrează în celelalte două sectoare. S-a folosit o versiune modificată a Scalei pentru empowerment Zimmerman și Rappaport (1988) și un chestionar, pe un eșantion de 450 femei care munceau în sectoarele: public, privat și non-profit. Eșantionul a fost format în funcție de următoarele criterii: nivelul educațional, vârstă, stare civilă, work role, atitudini politice. Ipotezele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
simulation model and tests. The Leadership Quarterly, 12, 75-112. Jarvis, P. (2000). Globalisation and the Future of the Education of Adults. Revista de Științe ale Educației, 2(1-2), 15-25. John, O.P., & Benet-Martinez, V. (2000). Measurement: Reability, construct validation, and scale construction. În H.T.Reis și C.M. Judd (eds.). Handbook of Research Methods in Social and Personality Psychology (p. 339-369). Cambridge: Cambridge University. Juravle, T. (2002). Femeia manager: Influența diferențelor de sex asupra stilurilor de conducere. Revista de Psihologie Organizațională, 2
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Credința religioasă a fost construită ca indice compozit din două categorii de itemi: unii măsurând ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10) și suport pentru implicarea socială a bisericii (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10) și suport pentru implicarea socială a bisericii (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că biserica oferă răspunsurile potrivite la problemele morale și nevoile individului/problemele vieții de familie/nevoile spirituale ale oamenilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10). În analiză au mai fost folosiți și alți indicatori, dincolo de cei strict legați de măsurarea credințelor și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10). În analiză au mai fost folosiți și alți indicatori, dincolo de cei strict legați de măsurarea credințelor și comportamentelor religioase. Au fost utilizați indicatori ai gradului de modernitate individuală, ai satisfacției față de situația personală, ai statusului socioeconomic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cei din jur, să se preocupe de bunăstarea lor; să se poarte mereu frumos, să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune că e greșit; tradiția, să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase?” măsurate pe o scală de la 1 la 6, unde 1 seamănă în totalitate și 6 nu seamănă deloc. Variabila rezultată din analiza factorială a fost înmulțită cu -1. „Tradiționalism 1999”, indice aditiv, construit prin însumarea opțiunilor pentru variantele de răspuns la întrebările: „În general
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în general, mai bune decât cele vechi”. „Când apar schimbări în viața mea sunt îngrijorat cu privire la dificultățile care pot să apară.” versus Când apar schimbări în viața mea mă bucur că se întâmplă ceva nou”, răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă acord maxim cu prima afirmație, iar 10 acord maxim cu a doua afirmație din pereche. Satisfacția față de viață a fost introdusă în analiză ca indicator al mulțumirii față de propria situație și al gradului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
În general, cât de satisfăcut sunteți de situația dvs. financiară/ în general, cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de slujba dvs. luând în considerare toate aspectele vieții dvs., în ce măsură sunteți mulțumit de ea?”, răspunsurile la întrebări fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă total nemulțumit, iar 10 total mulțumit. Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Figura SEQ Figura \* ARABIC 6. Cât de important este Dumnezeu în viața personală între 1993 și 2005, comparativ rural - urban Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Cifrele reprezintă media răspunsurilor la întrebare, acestea fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 10 înseamnă importanță foarte mare. Dincolo de nivelul descriptiv, această lucrare și-a propus să identifice factorii care determină un nivel crescut de credință și practică religioasă. Între variabilele considerate a juca un rol important în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
altfel, persoanele cu educație liceală și cele cu studii superioare nu diferă în medie în ceea ce privește importanța pe care o acordă religiei. REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT rezumă opiniile populației în ceea ce privește importanța pe care Dumnezeu o are în viața lor, pe o scală de la 1 la 10; au fost întrebate doar persoanele care au în prealabil un răspuns afirmativ la întrebarea: „Credeți sau nu că există Dumnezeu?”. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 3. Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Observăm că aproximativ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
localitate sau țară, alegeri parlamentare, campanii electorale, emisiuni, discuții și lecturi pe teme politice). Dat fiind faptul că interesul declarat este o stare internă, el nu poate fi măsurat obiectiv, ci doar subiectiv (cât de interesați sunt indivizii, pe o scală ordinală de la „deloc” la „foarte mult”). Indiferent de conținutul politic la care se raportează, doar aproximativ 20-25% dintre români declară că sunt mult sau foarte mult interesați. Tot cam atâția declară că nu sunt deloc interesați (procentul este mai mare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
varianță). Valorizarea statutului de patron scor sumativ din afirmațiile: doar cei care pornesc o afacere se simt cu adevărat împliniți, e important să ai o carieră dar mai bine e să fii propriul tău patron. Stat maximalist acord pe o scală de 10 trepte cu afirmația: statul ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Barometrul de Opinie Publică, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
guvernări de tip dictatorial) inclusiv fostele țări comuniste (date la nivel urban; deloc interesați: Grecia 33%, Spania 34%, Portugalia 30%, ESS 1), media la nivel european fiind mai mică (17%, ESS 1, 2003; ESS 2, 2005) (în cazul acestor cercetări scala de evaluare are însă doar 4 trepte, ceea ce poate produce o creștere ușoară a celor care se declară deloc interesați; în cazul cercetării nostre scala a avut 5 trepte). Conform unor date din 1999 (WVS și EVS, 1999/2000; date
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
european fiind mai mică (17%, ESS 1, 2003; ESS 2, 2005) (în cazul acestor cercetări scala de evaluare are însă doar 4 trepte, ceea ce poate produce o creștere ușoară a celor care se declară deloc interesați; în cazul cercetării nostre scala a avut 5 trepte). Conform unor date din 1999 (WVS și EVS, 1999/2000; date la nivel urban), 41% dintre români consideră că politica nu este importantă deloc (România e pe poziția 77 din 81 de țări, foarte aproape însă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru mine) la 5 (Absolut adevărat pentru mine). Analiza datelor și rezultate Orientarea spre sarcină a obținut o medie de 19.95 cu abaterea standard de 3.42. Orientarea spre obiective are
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
fapt: ei condamnă, aproape adulând indignarea majorității, lipsa de responsabilitate a „pederastului libertin” care își exercită interesul erotic asupra „efebilor”, adolescenți aflați în pragul tinereții. Acuzația este cea obișnuită: aceea de a face un adolescent nesigur (bisexual: numărul 3 pe scala Kinsey) să încline către homosexualitate. Dar acest lucru contrazice tot ce au spus autorii. Adică: dacă un bisexual este bisexual, el va rămâne oricum astfel; dacă, să zicem, ar trebui să arate o anumită preferință față de homosexualitate, acest lucru nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
calități empatice remarcabile, eficienți intelectual, cu o bună intuiție psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație față de muncă, cu o responsabilitate și un nivel de socializare medii, autocontrol, toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de Evaluare cu Ancore Comportamentale), identifică șapte competențe manageriale, care pot defini activitatea unui manager: comunicare (Com - empatie, abilități de comunicare verbală și nonverbală etc.); comportament etic (Eth - onestitate, altruism, generozitate, disponibilitatea de a acorda ajutor persoanelor care îl înconjoară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a unor abilități de comunicare, comportament etic, management al sarcinilor, management al oamenilor și eficiență interpersonală; de asemenea, managerii antrenați își temperează accentele tranzacționale ale stilului lor de conducere și fac loc și unei abordări de tip transformațional (scorul la scala Vis); în schimb, nu putem face aprecieri referitoare la progresul comportamental evaluat prin scorul CF (orientarea către clienți); evaluarea realizată la trei luni după programul de antrenare sugerează faptul că transferul abilităților antrenate nu se produce într-o manieră corespunzătoare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]