2,698 matches
-
Caricatura și grotescul ocupă o pondere însemnată în opera comică a lui Caragiale, gustul pentru excesiv rezolvându-se pe terenul comicului prin creionarea deformată a unei lumi pe care, îngroșându-i trăsăturile negative și neopunându-i nici o valoare cu semn schimbat, o transferă planului "absurd-fantastic"184. Lui Eugen Ionescu, lumea lui Caragiale i se pare a fi nedemnă de statutul existenței: "personajele reale sunt exemplare umane în așa măsură degradate, că nu ne lasă nici o speranță. Fără sentimentul culpabilității, fără ideea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1 Aprilie (monolog). Ca și în romanul lui Tudor Mușatescu, în cel al lui Ion Băieșu cu titlul extrem de sugestiv în acestă privință, se dă o șansă de redresare acestei lumi canceroase, pentru că i se opune o valoare cu semn schimbat, prin donquijotismul personajului caragialesc reabilitat, Mitică. În concluzie, deși în privința umorului negru exemplul lui Caragiale stăruie în orice reprezentare ulterioară, în general umorul pare a fi singura zonă în care autoritatea lui nu s-a exercitat covârșitor, scriitorii care i-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prisosință asimilarea constructivă a numeroase alte mărci ale caragialismului. 4.4.5. Temă și variațiuni În probleme cu identitatea (variațiuni în căutarea temei), inclusă de Mircea Nedelciu în grupajul cu titlul paradoxal Și ieri va fi o zi, contexte parțial schimbate găzduiesc aceeași întâmplare. Însă nu mai este vorba, ca în schița caragialiană, de tendențiozitate în prezentarea poveștii, ci de modificarea parțială a identității protagonistului, ceea ce nu pune sub semnul întrebării validitatea evenimentului relatat, ci relativizează și demistifică sanctitatea și singularitatea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe cele trei dominante ale universului caragialian, primește în paginile urmuziene tot o configurație parodică dublată de o marcare aluzivă. Observăm, astfel, că aproape toți constituienții "discursului gurmand"88 asimilat prozei caragialiene, dobândesc în textele lui Urmuz valori cu semn schimbat. În primul rând, parcimonia și sobrietatea alimentară din stilul de viața al eroilor lui Urmuz se opun abundenței și diversității de "lucruri tot ușoare"89 consumate "frumos"90 la serate literare 91, amalgamului de sortimente comandate zile în șir prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ăuit valurit pe pale de vânt, răsuna de undeva din depărtare, semn că lupii urlau în fugă. Cei doi, Anton și Ion, vânători încercați, își simțiră părul pe cap umezit la rădăcină... - Ne-au luat urma! murmură Anton cu glasul schimbat, și strânse pușca în mâini. Ion fu de aceeași părere dând doar din cap. Ăuitul nu mai contenea; se apropia din ce în ce, stângându-i parcă, din toate părțile. Când Anton întoarse capul, o haită de lupi mari și suri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în ce, stângându-i parcă, din toate părțile. Când Anton întoarse capul, o haită de lupi mari și suri ca argintul, apăru de după cotul potecii, într-o goană nebună. Anton, încruntat, se aplecă la urechea cumnatului său, spunându-i cu glasul schimbat: - Mână Ioane... mână, cât poți de tare! apoi, continuă încet, doar pentru sine. „Ar fi păcat să-i împușc... cât îs de frumoși!“ Sania își luă vânt și alunecă abia atingând omătul. Dar nu dură mai mult de cât ai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
multă vreme. Tocmai de aceea, întorcându-se de la toaletă unde își rujase buzele și zărindu-l pe Neil Lomond, se așeză lângă el. —Cum îți mai merge? îl întrebă. —Sfinte Sisoe, exclamă înmărmurit. Darcey? —Cine altcineva să fiu? —Arăți complet schimbată. —E o petrecere de Crăciun, i-o tăie Darcey. M-am gătit și eu. —Arăți grozav, spuse Neil. Îmi place cum arăți de obicei, dar în seara asta ai un plus de „uau“! Darcey râse. —Mersi. Se priviră o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
se referiseră oamenii când spuseseră că Irlanda se schimbase. Nu înțelesese prea bine înainte, dar acum clădirile sclipitoare de sticlă și mașinile nou-nouțe din jur erau grăitoare. Era altă lume, cel puțin în aparență. Totuși, se întreba ea, cât de schimbată putea să fie? Se consola cu gândul că oricât de prosperă era acum zona, nimeni - absolut nimeni - nu făcuse o avere atât de impresionantă ca a ei. Gail nu avea cum să-și închipuie că putea exista cineva în Galway
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
se lovește de pereți. Un exercițiu prin care să țin departe sunetul spart al zilelor ce se confundă una cu alta. Ca să--mi construiesc un colț numai al meu, colțul meu umed. Ca să pot vorbi cu adevărat despre cum m--am schimbat. Dureros și definitiv. O frică perpetuă. O oboseală perpetuă. O dependență perpetuă. O obsesie fără sfârșit. Ceva dincolo de fericire și dragoste.
Zvera. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Domnica Drumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1770]
-
ziua de 26, Dumnezeu să mă ierte, dar Daniel a început să mintă, și care-i primul pas spre minciună dacă nu tăinuirea adevărului, Daniel?! era una dintre primele lecții ale părintelui Ioan, Plimbându-mă pe străzi, citesc cu glas schimbat, matur, sunt mereu atent la chipurile oamenilor, în căutarea unor linii și culori, mi-am dat seama zăbovind intens cu privirea în jurul meu că oamenii încep cu adevărat să trăiască, trebuie să-mi încerc din nou în toamnă norocul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și l-a schimbat mult, acum trei săptămâni, când tu nu erai încă venit, a fost într-o stare de nedescris, băuse mult, n-a vrut să vorbească cu nimeni, și ieri când am venit l-am văzut cu totul schimbat și asta numai datorită ție! Nu-mi mai pot opri lacrimile, le las să curgă, și Corina, neavând batistă, mi le șterge cu propriile ei mâini, delicat feminine, Nu mai plânge! Are să fie bine! Ea mă consolează pe mine, prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și râde fata părintelui Dumitru, apoi oglinda pe care n-am îndrăznit câteva momente s-o privesc, în oglindă eu dar altcineva, cum? Mă învață să mă bărbieresc cu aparatul de ras al tatălui ei, uimit peste măsură de figura schimbată care mă privește la fel de uimită din oglindă, Ce bine-ți stă! se bucură ea, dar eu nu-mi pot dezlipi ochii de cel ce mă fixează lung din pătratul lucios, nu pot fi eu acela! părul tuns scurt, zburlit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a întâmplat după ce te-ai luat de gașca de fete care se lua de fiica ta de paisprezece ani? Nu ai apucat să îmi spui la timp. Nu s-au mai atins de ea de atunci, zâmbi el. E foarte schimbată acum. Când Lisa a coborât din mașină, el spuse: —Mă numesc Liam. Poți să mă ceri pe mine pe viitor, dacă vrei. Jack vorbea încă la telefon când au fost conduși la masa lor din centrul superbului restaurant. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Lăsând să se vadă părul său pubian negru, și-a dat jos chiloții, în timp ce își ținea erecția în pumn. Lui Ashling nu îi venea să creadă cât de erotică i se părea această mișcare. Sus, pe patul lui Jack proaspăt schimbat, el îi dădu jos lenjeria intimă cu mișcări încete. O incita, trăgând de ei cu mișcări lichide și ușoare, iar ea abia se abținea să nu scâncească. La final, nu mai existau obstacole. Ești sigură că vrei să faci asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Îi dădu și o carte de vizită. Norocul lui Logan fu că nu văzuse privirea agentei Watson când o acceptase. — Ei? Întrebă ea, când coborau cu liftul spre parter. — Henderson termină la nouă treizeci. La nouă cincizeci e pe bandă, schimbată și gata să plece acasă. La zece și jumătate e iar În uniformă, părăsind clădirea. Watson deschise gura, dar Logan continuă, pe un ton triumfător. Noi căutam pe cineva plin de sânge. Doamna Henderson doar s-a schimbat și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu un calm care tribunului Caius Silius i se păru înspăimântător de nefiresc pentru vârsta lui. Îi păru rău că-i spusese toate acestea. Însă discuția se termină, fiindcă Gajus se întoarse spre grajduri și îi spuse tribunului, cu glas schimbat: — Ți-l încredințez pe Incitatus al meu. Nu știu de ce tata nu-mi îngăduie să-l duc la Roma... Dragul lui Incitatus părea să fi înțeles - dacă nu că micul său cavaler pleca, măcar că era cuprins de o mare durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
frumos ondulat. Nu știa însă ce să-i răspundă, așa că în cele din urmă zise, mințindu-se singur: — Calpurnius nu cred că-i primejdios. Pe chipul lui frumos, bronzat se citea neliniștea. Dintr-odată li se adresă ofițerilor, cu glas schimbat: Avem mijloace să ne apărăm. Patru legiuni la granițele de răsărit și trei în Aegyptus, precum și două flote: Classis Pontica și Augusta Alexandrina. Aghiotantul Creticus îl privi surâzând cu buzele strânse; ceilalți încuviințară. Germanicus îl mângâie iar pe fiul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trezise prizonier împreună cu întreaga curte, încuviința pierdut. Gajus se îndrepta spre ei; îl văzură și, pentru prima oară, toți îi făcură loc să treacă. Îl văzu și Macro; ochii îi străluciră. Îl salută militărește, ostentativ, și-i spuse cu glas schimbat: Dacă tu îmi îngădui, eu plec. Gajus încuviință; între timp, pretorienii blocaseră deja intrările vilei; mai întâi ocupaseră turnul de semnalizare, împiedicând transmiterea mesajelor. Macro ieși zgomotos împreună cu gărzile sale de corp, în timp ce curtenii lui Tiberius se lipeau de ziduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
grandioase. — Împăratul seamănă cu Julius Caesar, care nu făcea și nici nu poruncea să se aducă sacrificii în cinstea zeilor, spuse cu reproș un preot bătrân. Și el, la întoarcerea din Aegyptus, după povestea cu Cleopatra, avea mintea cu totul schimbată... S-a auzit apoi că dincolo de Aricia, pe malul lacului aflat deasupra unui vulcan stins, se deschisese un șantier misterios. Veneau acolo meșteri tâmplari din munți, dulgheri de la Misenum, Tarentum, ba chiar de la Alexandria; se descărcau sute de bârne, nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
până și ei îl considerau un extremist exaltat și periculos. Asiaticus se gândi însă că nu era cazul să-l potolească. În asemenea situații, violența oarbă era mai convingătoare decât vorbele. Saturninus continua înșiruirea: — Și acel cryptoporticus, cu harta imperiului schimbată după cum a vrut el, o să-l umplem de gunoaie; și acel obeliskos înălțat în Circus Vaticanus - dărâmați-l, legați-l cu funii și doborâți-l... Oamenii comentaseră uimiți lunga călătorie a monumentului aceluia enorm și indescifrabil, ce mersese de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sigur de nimic din ceea ce mă Înconjoară, obiecte și ființe mă amenință cu altă identitate, decât aceea pe care le-o conferisem cu o clipă mai Înainte. Dar este destul să treacă o singură secundă și totul mi se pare schimbat. Mă străduiesc să prind autenticul, dar acesta se estompează numai ce l-am privit; până să scriu despre el, deja s-a creat o prăpastie Între ceea ce cred că am văzut și ceea ce vreau să scrijelez pe suprafața albă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pur și simplu de la tinerețe și lipsa de experiență, dar reacția protectoare pe care o stârneau ambele în mine era aceeași. Așadar, o tentativă a vârstei mijlocii de a înlocui o fiică iubită? Nu, nu de a înlocui: Sally, deși schimbată și crescută, va avea mereu în inima mea locul acela special pe care-l are primul copil. Dar sentimentele mele - și folosesc cuvântul cu ușurință în contextul acelor prime zile - față de Stacey au redeșteptat partea afectuoasă a caracterului meu, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
acorda câteva minute să mă reculeg. Spre groaza mea, când am revenit jos, ei dispăruseră. Un bilețel de pe masă mă informa că ieșiseră să bea ceva și c-aveau să se întoarcă mai târziu. Judy B en pare un băiat schimbat. Sunt atât de mulțumită și de ușurată; simt că nu voi înțelege niciodată de fapt prin ce trecea el în noaptea aceea îngrozitoare în care l-am găsit în pivniță, dar poate că e mai bine așa. Simt că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
moarte. * Și așa am făcut. Niciodată nu am crezut despre mine că aș fi deosebit de morală și de conștiincioasă- oricum, nu mai mult decât omul obișnuit -, dar trebuie să recunosc că mă cuprinsese un sentiment de bine când am frecat, schimbat, încălzit și hrănit creatura aceea nenorocită care devenise soțul meu. Propriul meu Lazăr. Mai avem multe de făcut. Nu vorbim prea mult despre asta, dar e mereu acolo, ca un musafir neinvitat și nedorit în casa noastră: o prezență întunecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
doar treizeci de ani — o copilă, în fond! — și nu o femeie de cincizeci de ani cum se simțea. Cel puțin seara nu era detot compromisă; părea că Mackenzie, numai ochi peste cap și râsete alături Jack, era o femeie schimbată. Adriana așteptă să-i surprindă privirea și-i făcu pa cu mâna. Mackenzie îi făcu semn să aștepte puțin și, atingând ușor buzele lui Jack cu vârful degetului ca o profesionistă desăvâșită, se îndepărtă de el cu un mers afectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]