1,355 matches
-
curând vor ajunge în mormanul pestilențial din containerul cartierului Vor intra cu ajutorul serviciului de salubritate în circuitul elementelor Îmi amintesc, am citit undeva, că unghiile ca și părul și barba cresc insistent și după ce ai murit E ca și cum ți-ai scormoni postum paternitatea nimicului. * Pășeam hoțește printre pereți de demult și obiecte amurgind în unghere Priveam în gol în aerul atotștiutor Așa am și găsit ascuns printre vechituri bastonul cu mâner de argint al străbunicului după mamă, pe numele lui Costa
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
de care se izbesc și se sfarmă aripile, bune, și ele, de mâncat. Cu scândura ei în loc de cer, tot mai îndepărtată, pe care, ca norii, strălucesc alte și alte bucate promise. Însă, în toată vremea elaborării acestor metafore, doi bătrâni scormonesc, până una-alta, prin lăzile de gunoi. Poemul pare a fi găsit ceva, ei încă mai caută. Cântec simplu Îmi număr degetele de la mâna dreaptă: unu, două, trei. Îmi număr degetele: patru, cinci. Dar, oricât aș tot număra, al șaselea
Poezii by Ion Pop () [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
galopînd printre dealuri cu vii spre școala unde spuneam iar și iar Ťsubiectul e partea de propoziție care arată cine face acțiuneať; cînd în tufișurile din fața blocului fetele lăutarului se descheie la bluze - ce frumoși le sînt sînii!, iar cerșetorul, scormonind în gunoi, cîntă "lum-meee, luum-me, soo-o-ro lu-meee!", mă umplu de soare. ăngere cu plete sure îngere cu plete sure din adînc, te-am visat, săpai în grădină și mîinile arse de soare erau farul meu, cînd din mărul bătrîn m-
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
fratelui pe aceeași cale. Nimilica cea frumoasă (Nimilica în limba traco-daca ar fi însemnat Nimicuța, Micuța), culegând hribe prin pădure, ajunse la marginea unei poenițe unde vede niște făpturi mici - de acolo de sus le vede ca pe niște furnici - scormonind pământul cu un cârlig tras de boi, și aceștia mici, după măsura făpturilor. Și-a zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-aș juca cu acele mici jucării, hai să le iau acasă... Se coborî în vale, luă jucăriile în zadie
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
luă jucăriile în zadie, și le duse acasă și se jucă cu ele. Sosește tatăl și vede acele mici făpturi cu care se juca frumoasa Nimilica și o întrebă: De unde le ai fetica mea?... De jos de lângă râul mare, acolo scormonesc pământul cu un cârlig. Și mai sunt și altele, toate scormonesc pământul și șesul de lângă râu... Fetica mea, nu ai făcut bine că le-ai luat de la rostul lor, du-le-n grabă și le așează frumușel de unde le-ai
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cu ele. Sosește tatăl și vede acele mici făpturi cu care se juca frumoasa Nimilica și o întrebă: De unde le ai fetica mea?... De jos de lângă râul mare, acolo scormonesc pământul cu un cârlig. Și mai sunt și altele, toate scormonesc pământul și șesul de lângă râu... Fetica mea, nu ai făcut bine că le-ai luat de la rostul lor, du-le-n grabă și le așează frumușel de unde le-ai luat. Aceste mici făpturi sunt urmașii noștri pe aceste plaiuri. Noi
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
care înseamnă urcuș, povârniș) apoi drept în sus pe culmea dealului Vârful și după ce trece de cele trei vârfuri și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în locurile: Caramida, Homorasa, Hotroapa, Dealul
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a găsit câteva pietricele lucioase, care nu semănau cu nici un material obișnuit. Erau bucățele de sticlă. Întâmplarea a fost verificată de oamenii de știință, care au dovedit că focul făcut pe plajă, chiar
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
Luchian a făcut douăsprezece autoportrete cunoscute astăzi. În puține din aceste autoportrete s-a reprezentat în momente liniștite și în niciunul dintre ele nu folosește imaginea propriei persoane doar pentru studierea formei și a luminii. El a studiat și a scormonit psihologia neoprindu-se la fizionomie și la felul cum arată. Ștefan Luchian a realizat în iarna anului 1906 - 1907 tabloul de compoziție intitulat "Cheful", care înfățișează petrecerea unor arendași. Subliniază cu această ocazie descompunerea morală și decadența lăuntrică în care
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
insulele, afară de arhipelagul polinezian și de ținuturile antarctice, care cuprinde 5 familii existente, 77 genuri și 281 de specii, cele mai multe sunt robuste, greoaie și slabe zburătoare, având aripi scurte, rotunjite și bombate, de talie variată, cu gheare la picioare (pentru scormonit), uneori cu creastă colorată în roșu și cu ciocul puternic; cele mai multe trăiesc în păduri, fiind vânate (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca), câteva specii fiind domesticite (găina, păunul, bibilica). Multe prezintă dimorfism sexual. În general sunt păsări greoaie, robuste și slabe zburătoare
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
Familia fazianide ("Phasianidae"). În România se întâlnesc 4 specii. Galiformele sunt păsări fitofage sau omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca) sunt vânate și valorificate pentru carnea lor gustoasă. Din vremuri străvechi unele specii au fost domesticite (găina, păunul, bibilica), fiind obținute multe rase
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
niște pliuri tegumentare care îi protejează ochii și urechile în apă. Detectează prada cu botul lui sensibil. De asemenea are o acuitate vizuală foarte ridicată. Masculii se apără cu spinii otrăvitori de pe picioarele posterioare. Modul său de nutriție este omnivor, scormonind mâlul sau nisipul de pe fundul apei cu „ciocul” în căutarea crustaceelor, viermilor, a insectelor și plantelor acvatice. Se deplasează cu ușurință în apă, folosind membrele anterioare pentru înaintare, cele posterioare pentru echilibrare, iar coada drept cârmă. Înoată la suprafață, stând
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
pentru comisie gratuit. În anul 1875 a început colaborarea cu foaia "Telegraful român" din Sibiu, colaborare pe care o continuă și pe parcursul anilor 1876 și 1877. În același an i se publică în "Convorbiri literare" povestea "Stan Bolovan" și nuvela "Scormon", iar în 1876 nuvelele "La crucea din sat" și "Crucile roșii". În 1875 se căsătorește cu Ecaterina Magyarosy. În 1876, Maiorescu a început să organizeze cercul "Junimii" de la București, Slavici fiind unul dintre membri, considerat de Maiorescu "cel mai capabil
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
au fost apreciate drept "încântătoare". Slavici s-a remarcat, însă, în literatura română în proză prin nuvelele sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
satul Sărăceni, prin puterea propriului exemplu, într-o așezare rurală aproape utopică pentru vremurile de atunci. În "Gura satului" creionează psihologia stereotipă a colectivității în jurul unor banale discordii și împăcări în legătura cu căsătoria unei fete de țară. "Gura satului", "Scormon", "La crucea din sat", "Vecinii" alcătuiesc împreună un tablou etnografic al satului în momentele lui rituale, cu povești care ar trebui să fie dramatice, fiind generate de drame pasionale, dar conflictele sunt privite cu seninătate și subordonate deznodământului, care este
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de galerii, dar foarte bine se pot și adăposti între stânci, pe sub trunchiuri. Își sapă galerii lungi și adânci în soluri afânate și pe sub straturi de piatră; au fost descrise galerii complicate cu o lungime mai mare de 30 m. Scormonesc pământul cu labele anterioare și îl aruncă afară cu cele posterioare, iar cu incisivii puternici taie rădăcinile pe care le întâlnesc în cale. În fundul galeriilor își fac un culcuș pentru noapte și vreme rea din iarbă și scoarță de copac
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
Denumirea de "muckraker" s-a generalizat la începutul secolului al XX-lea, când președintele Theodore Roosevelt compară jurnaliștii cu personajul din romanul "Progresul piligrimului" de John Bunyan, care în loc să se uite în sus preferă să umble cu capul în jos, scormonind în gunoaiele de sub picioare. Unul dintre primele articole de investigație ce a reușit să zguduie Statele Unite a fost scris de K. Ridpet, în anul 1898. "Imperiul invizibil", cum era denumit articolul, demonstra faptul că SUA nu erau conduse în realitate
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1979 în revista Cinema, criticul Eva Sârbu remarca acid că secvențele selectate de producătorii acestui film demonstrează slaba calitate a filmelor românești de comedie: "„Scotocind și scormonind în 30, 40, 50 de ani de comedie cinematografică, autorii abia de reușesc să scoată o oră și jumătate de zâmbete, presărate cu două-trei hohote. Să fie vina autorilor? A selecției lor? „Expresul de Buftea” scoate la iveală, voit-nevoit, nu
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
În timpul boiștii (bătăii) femela e urmărită de 3-4 masculi, care se luptă între ei. Dintre victorioși, fiecare femelă își alege un singur mascul. După cucerirea unei femele masculul o apăra de eventualii pretendenți. Ambii reproducătorii (părinți) participă la construcția cuibului, scormonind prundișul fundului cu botul și cu coada și fac o gropiță semicirculară, în formă de strachină, adâncă de 10-30 cm, acolo unde curentul este repede, cu un diametru de 60 cm (chiar până la 1,2-3,0 m) și perechea se
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
și este situat pe sol sau pe o ridicătură de teren. Depun 4 ouă, verzui-cafenii cu pete închise la culoare. Ambii părinți sunt implicați în îngrijirea puilor. Se hrănesc cu nevertebrate (insecte și larvele lor, melci, viermi și crustacee mici), scormonind într-un loc, după care își iau zborul și o iau de la început într-un loc apropiat, o metodă distinctivă de a-și căuta hrana, permițând recunoașterea lor de departe. Emit un strigăt „tiip" sau „triip" nazal. În România este
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
ruine. Cenușa emana o căldură atât de mare încât la câteva ore de la explozie, nici vapoarele nu se puteau apropia de port. Echipele de salvatori au venit de la Fort-de-France în după-amiaza aceleiași zile. Timp de 15 zile ruinele au fost scormonite în căutare de supraviețuitori. Patru zile mai târziu, echipele îl descopereau pe Louis-Auguste Cyparis despre care presa avea să scrie că e singurul supraviețuitor. În realitate, cu excepția celor de la bordul vasului "Rovanna", au mai fost încă două persoane care au
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
temperatura apei. Maturitatea sexuală este atinsă în al treilea an la masculi, și al patrulea an la femele. Ouăle și larvele lor sunt pelagice. Mugilidele sunt omnivore, se hrănesc cu plante mici, nevertebrate, plancton, perifiton și detritus pe care le scormonesc în sedimentele de pe fundul mărilor și al râurilor învecinate, și le se filtrează cu ajutorul branhiospinilor. Sunt pești abundenți și în mod regulat pescuiți în toate zonele, folosind diferite unelte de pescuit. Ei sunt obiectul pescuitului semiindustrial sau artizanal (14365 tone
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
și au cinci degete (pentadactile). Axa piciorului trece fie prin degetul III, fie printre degetele II și III. Sunt animale digitigrade. Fiecare deget are în vârful său o gheară foarte dezvoltată, lată și lungă, asemănătoare cu copitele. Ghearele servesc la scormonit pământul sau pentru deschiderea termitierelor. Scheletul are o claviculă dezvoltată. Corpul este acoperit cu păr rar și scurt. În jurul ochilor, pe bot și sub bărbie se află vibrize lungi. Dinții tubulidentatelor au structură particulară. Dentiția este difiodontă, heterodontă și la
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
și Corina Gaftoi (Adesgo). Am citit toate cărțile Corinei Ozon. Cu fiecare capitol ne mai învață câte o lecție, ne ajută să ne redescoperim și ne face să prindem curaj, să spunem lucrurilor pe nume. Corina Ozon reușește să ne scormonească în suflet și face astfel încât să iasă la iveală toate gândurile noastre ascunse pentru că personajele ei nu sunt perfecte, sunt ca noi. Corina Ozon a încercat, cu asumarea tuturor riscurilor, să ne învețe să nu judecăm, să nu fim prefăcuți
Divorțurile amanților. Corina Ozon: Povestea de iubire se află la o răscruce. E timpul alegerilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104335_a_105627]