1,369 matches
-
vis în care vede cum copacii și trestiile din jurul lui se cutremură de groază știind că viața bunului păstor va fi curmată de aceste ființe rele. Putineiul pentru lapte era spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoșească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza pe Dumuzi(fiul luminii) de pericolul ce vrea să vi-nă peste el. Se trezește și povestește visul surorii sale Gestinanna, poetesă divină, cîntăreață și tîlcuitoare de vise. Aceasta îl sfătuiește să se ascundă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a voinței. În exemplele de mai sus contează tehnica mistică, socotește filosoful, iar nu fondul mistic, etern în sufletul omului. Misticismul a ajuns chiar obiect de comerț. Produsele lui sunt opere de religie, artă, filosofie, politică, apoi mărfuri tehnic-industriale, care scormonesc în ființa omului, scoțând la iveală efuziuni emoționale. Sufletul mistic nu se pierde; el rămâne veșnic în unitatea sufletească a personalității, fie ea anarhică (misticismul fiind activ) fie energetică (misticismul fiind ascuns, dar putând fi scos la iveală oricând). Activarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
păcate. Este o realitate, o realitate pe care n-o negăm, există și această realitate, dar noi oamenii de artă trebuie să aducem la suprafață această realitate, ce vrem să facem, că omul vrem să-l îndreptăm spre lumină. Dacă scormonim aceste instincte, aceasta înseamnă că ne ducem înapoi spre tavernă [probabil „cavernă” - n.m.]. [...] Pe mine mă sperie un asemenea film care costă 40 milioane de lei, dacă 40 milioane de lei sînt bani grei, banii poporului și de aceea trebuie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să așteptăm și noi câteva generații ? Vasilescu : Spune, Mihai, tu cum poți crede că în acest primitivism poți concura cu una dintre cele mai mari producătoare de elice din lume ? Turnătorii care lucrează aici, cu o generație în urmă încă scormoneau pământul... Coman : Așa e orice început. Se conturează cât se poate de limpede relațiile dintre conducătorul suprem și celelalte ființe omenești de pe teritoriul RSR. Tovarășul e în contact direct cu muncitorii, pe care îi prețuiește și îi ajută, iar ei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
condiție obligatorie a actului de creație: " Primul lucru, pe care trebuie să-l facă, cel care vrea să fie poet", spune, Arthur Rimbaud într-un locus clasicus al poezie moderne, "La Lettre du Voyant" (1871), "este cunoașterea proprie, completă; își scormonește sufletul, îl inspectează, îl pune la încercare, îl înțelege"78. Valoarea unui astfel de gest este subliniat și de Ion Barbu, într-un articol, intitulat " Două răspunsuri", din 1930, în care nuanță clar bergsoniana a criticii producției literare a "intelectului
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A - momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice realizate cu scopul de a trezi conștiința națională. Scormonind imaginativ în trecut, plăsmuind descendențe etnice și stabilind filiații lingvistice, cărturarii care au descoperit națiunea dau expresie, pentru întâia oară, unui profetism național. Corelativ acestei faze inițiale este un program intelectual de teoretizare a națiunii pe baza probelor lingvistice și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
părea convinsă că este atins dar care, în final, se va dovedi inexistent în trupul poetului. G. Bogdan-Duică, unul dintre cei mai avizați eminescologi ai momentului, spunea că a insista atât de mult asupra mizeriilor vieții poetului „este ca și cum ai scormoni în excrementele unui sfânt”. Poate că acest text n-ar trebui reprodus în întregime, dar faptul că nu s-a republicat nicăieri până acum, decât citate luându-se din el, ne îndeamnă să ne călcăm pe inimă și să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publicată tot în numărul din decembrie 1889 al revistei, publicată de asemenea de d-na Ileana Ene în cartea amintită, ne este de asemenea necesară dar necesită o minimă discuție. Redăm mai întâi textul: „Peste groapă” E foarte dureros să scormonești amintiri ca acele pe care vreau să le dau aici în câteva linii; dar cred că lucrul merită să fie cunoscut. Fusese dus meșterul în strada Plantelor; îl văzusem în ajunul „catastrofei” și vestea nenorocirei mă zdruncinase cu desăvârșire. M
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
zi cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a simțului psihologic Îi permit individului să facă descoperiri, În el Însuși și În jurul lui. Nu-i scapă nimic, inteligența Îi funcționează ca un laser capabil să extragă din minereul brut al aparențelor o cunoaștere ultimă. Sens: Niciodată expresia „a scormoni până-n adâncul minții” nu a fost atât de potrivită! Capcană: Există adevăruri care ucid, mai ales dacă sunt azvârlite cu brutalitate. Aici, există riscul de a lăsa intelectul să domine, În detrimentul sensibilității. Exemplu: Ariane (vezi tema de la p.) 1987: Pluto
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
didactice pentru elevii școlilo r sătești pe care le conduc.” Dar să reținem și ce scrie cotidianul Universul din 28 septembrie 1933 referitor la Documente răzășeșt i: „... o tânără și curajoasă revistă, unică în felul ei, care a hotărât să scormonească în vrafuri vechi și pri n unghere uitate, spre a culege și reproduce mărturii tradiționale și relicve istorice, revistă regională de acte vechi și căreia îi zice Documente răzășești, apare în Bârlad și a trecut de numărul 7, ceea ce reprezintă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu putea să ne facă rău. Optimismul meu de la ora 14.00 va cunoaște însă o descreștere înțepătoare în orele care au urmat. Vreo patru omuleți cu un fel de mini excavator au trudit vreme de vreo oră în fața blocului scormonind în van pământul înghețat. După care- s-au plictisit și s-au cărat și ei pe la casele lor. Era deja ora 16.30, se terminase ziua de lucru. Între timp, telefoanele date la "Eon" și la "CET" (bineînțeles că, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce Nunta Zamfirei), A. Vlahuță, St. O. Iosif (La arme), Octavian Goga, Panait Cerna, G. Topîrceanu, I. Pillat. Proza e reprezentată prin C. Negruzzi (Sfaturi bătrânești), I. Slavici (Scormon), I. Creangă (și cu un fragment din Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale (Cănuță om sucit), P. Ispirescu, B. Delavrancea (Hagi Tudose), I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, M. Sadoveanu ș.a. Sunt publicate articole despre P. Maior, C. Negruzzi, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
fost făcuți dispăruți filistenii din istoria regiunii după secolul V î.e.n. trebuie să ne uităm și în istoria vecinilor fenicieni și egipteni cu ca-re ei au avut relații de voie sau de nevoie și unde găsim informații despre ei. Să scormonim puțin în mitologie, chiar de vom face mare supărare ivriților mincinoși. Așera era o zeiță filisteană a fertilității descoperită în multe locuințe înainte de secolul Vl î.e.n. sub forma unei statuete ce prezintă o femeie pînă la brîu cu trăsă- turi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se produce, impalpabil, iar marea artă a autorului constă în identificarea și descrierea fină, dar neiertătoare, a momentului în care totul basculează, în care balonul viselor fru moase se sparge și protagoniștii înfruntă frigul abisal al neantului. Enigmatic, alegoric, răvășitor, scormonind întunecimile naturii umane pînă în adîncurile ei cele mai triste, cum ar fi meschina bucurie a lui Marcel, spre exemplu, veșnicul nemulțumit de soartă de a vedea prăbușindu-se universul celuilalt. Sau al celorlalți. Răul nu pare să poată fi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e o creație a continentului negru, dar tăcerea asupra unor evenimente care au zguduit din temelii un sistem semnificant bine conturat, da. Tăcerea însoțește anotimpul umbrei și sfărîmarea unor rituri și convingeri milenare. Scriitoarea cameruneză își asumă riscul de a scormoni printr-o istorie netransmisibilă, de a scoate la suprafață lucruri care, deși s-au întins pe durata a sute de ani, nu au fost și nu sunt povestite din generație în generație. Poate pentru că prăbușirea reperelor tradiționale și a codurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unghi de atac diferit sau mai multe unghiuri deodată căci, pasionat de paradox și de logica terțului inclus, gînditorul nu a ezitat niciodată să facă să se încalece mai multe puncte de vedere, concepții filosofice sau judecăți morale pentru a scormoni permanent prin aceleași teme: Dumnezeu, moarte, păcat, suferință, Celălalt, vanitatea oricărui lucru, conștiința răului. Penultima frază din Amurgul gîndurilor spune : Sunt beat de ură și de mine." (Și de "ura de mine", am adăuga), iar motto-ul primului capitol din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
amănunte sunt elemente care nu pot intra În alcătuirea unui chip real, reprezentativ, de muncitoare din zilele noastre, În drum spre Înnoire, spre niveluri superioare. (Ă). Autorul se lasă Încă stăpânit Într-o măsură de această nesănătoasă voluptate de a scormoni aspectele josnice și mărunte ale vieții. (Ă). Naturalismul, În toate formele și gradele lui, este În esență o manifestare reacționară care amenință Înseși rosturile literaturii noastre, care-i frânează dezvoltarea, care-i alterează realizările”. În fine, În ultima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească. Mai aproape și mai aproape! Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea lungă și ascuțită în trupul monstrului și o ținu acolo, scormonind cu mare grijă, ca și cum ar fi căutat meticulos vreun ceas de aur, pe care balena ar fi putut să-l înghită și pe care el s-ar fi temut să nu-l spargă, înainte de a-l scoate de-acolo. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
s-ar putea justifica, într-un sens simbolic, prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam încet pe o mare parcă adormită în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
incertitudinile care o posedă. Acest spectacol a născut o echipă care încearcă să găsească un drum de materializare scenică ce nu depinde de conjunctură, de moment, de solicitări arbitrare ci întotdeauna raportează omul la lume, căutând de fiecare dată să scormone întrebări, să foreze adâncurile negăsind și nevrând să soluționeze marile echivocuri ale existenței. Noi am reușit într-o mică măsură să universalizăm acest text apropiindu-l de marea tragedie elină și de demonismul dostoievskian. Nu și-a pierdut textul, fibra
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatru național bazat pe o implicare a spiritului național în problematica universală se poate crea numai atunci când ceea ce-ți aparține este descifrabil lumii întregi. Acest specific național trebuie să fie cultivat în artă și nu surogatul lui. Spectacolul nostru scormone o ființă umană autohtonă bântuită însă de neliniștile ființei umane dintotdeauna. Știu că vă interesează și o ecranizare după Năpasta? În acest caz nu se va mai putea vorbi de epurarea elementelor auxiliare, filmul impunându-le prin însăși specificul său
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ceea ce ea nu vrea să afle, nu poate sau nu îi este permis. Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este domesticizarea ideilor. Nu poți să ai un dialog real decât atunci când opera ta caută chestionează, scormone, când face parte din viața ta. De fapt nu putem interoga sau sublima decât ceea ce trăim. Totul raportat la o înțelegere a vieții. Așa îmi caut și piesele și scenariile, încerc să aud vocile ascunse care mă cheamă, care mă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decupa" momentele care definesc într-un text viziunea asupra existenței. Revin la "temele temei", pentru că dialogul cu opera nu este altceva decât începutul comunicării. Și apoi, de multe ori, spectacolul te ajută să trăiești. Și, vrând să trăiești, trebuie să scormonești în tine, căutând noi resurse. Textele "vorbesc" mai mult în minte decât poate cuprinde o singură materializare scenică a lor. Aș încerca o dată un spectacol pe tema Vinovatului, sau a Năpastei, sau a Unchiului Vanea, cu toate montările de până
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]