1,568 matches
-
Blumberg își afișează cu destul realism raționamentul, totul părând bine calculat dinainte - metodă, ordine, rigoare - și trădând un cartezianism debordant, care, astăzi, ar putea smulge un zâmbet lectorului pus deja în temă cu destinul și cu posteritatea - supralicitată, în defavoarea celei scriitoricești, crede Ion Bogdan Lefter - a alter-egoului monahal steinhardtian. Simptomatic, la N. Steinhardt, pentru reluarea vechilor teme burgheze și pentru rescrierea lor în cheie creștină, este și conceptul de comesenie, pe care viitorul monah îl apropie în chip teologic de ideea
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
fie niciodată publicată între granițele Austriei, în semn de aversiune față de o cultură în mijlocul căreia respirase cu aceeași tensiune cu care o urîse. Noroc cu înțelepciunea rudelor și cu luciditatea mandatarului doleanțelor din diată, apropiații ignorîndu-i ultima răbufnire de capriciu scriitoricesc, drept care opera lui Bernhard poate fi citită în toate colțurile vorbitoare de germană din Europa. Și acum opera. De un talent indubitabil, a cărui expresie a prins contur cu precădere în romane, Bernhard e un apostol al veninului. Rețeta lui
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
înșine, cu lumea și divinitatea. Emigrarea a însemnat pentru Carmen Firan, ca și pentru mulți alți scriitori, "o renaștere înăuntrul altui înveliș de cuvinte sau... o moarte, simbolică și ea". De obicei, concentrarea duce la clarificare benefică, la vădirea talentului scriitoricesc, dar poate provoca și înstrăinarea prin limbaj. Metafora își protejează unicitatea, își încuie bine magicul și face cheia scăpată. Pentru un scriitor care a ales o nouă "casă a limbajului", tema traducerilor și a relației scriitor-traducător devine preocupare permanentă. Asocierea
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
Mircea Mihăieș Obsesia romanului rămâne, chiar în aceste vremuri când ne căinăm pe toate tonurile că „nu se mai citește”, la fel de vie ca în bunele vremuri ale veacului al nouăsprezecelea. Toți cei care au ținut ori țin în mână pana scriitoricească visează să fie romancieri (și, dacă privesc în jur, constat că, mai devreme sau mai târziu, ajung!) Indiferent că au început ca poeți, dramaturgi, critici ori eseiști, în cele din urmă cedează ispitei de a se înrola în „genul major
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
Constantin Țoiu Prin 1977, călătorind în UȘĂ cu prilejul Programului scriitoricesc internațional, la care au participat mulți alți confrați de-ai noștri - I. W. P., - am stat de vorbă cu un sociolog autohton care se plângea întruna că America nu-i bine văzută și când îmi amintisem cuvintele celebre ale generalului
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
mai ales de relectură, a Istoriei pe care o consider, substanțial, corectă. Față de celelalte, aceasta are avantajul de a fi în mai mare măsură critică decât (cum bine nota la un moment dat C. Rogozanu comentând serialul lui Ștefan Agopian) scriitoricească. Diferența o face tipul de atitudine, care, în ultimul caz, privilegiază, în dauna normalității analitice, imaginea standard a cetății asediate. Tonul e de cele mai multe ori patetic, iar întrebarea capitală, aplicată deopotrivă câte unui autor sau câte unei perioade, derivă din
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
sau nu va avea șansa de a le consulta. Am descoperit lucrând la astfel de cărți (am mai scris și publicat și altele care, aparent, m-au scos din spațiul prozei care m-a consacrat) că, de fapt, datoria ta scriitoricească îți impune și acest fel de lectură a mărturiilor din trecut, atunci când te întâlnești cu ele. Nu poți trece nepăsător pe lângă amintirea celor de demult, peste sufletele și duhul vieților lor, atunci când ele ți se oferă, dezvăluindu-ți-se. Bibliotecile
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
și a-i citi după puterile tale curate mi se pare la fel de meritoriu efort pentru un scriitor ca și scrierea unei lumi de închipuiri. Poate mai grea încercarea, mai fără surle reușita, dar izbânda este adevărată. Iți împlinești destinul tău scriitoricesc, întregindu-1 cu împlinirea unei datorii. Am strâns în plicuri fișele. Am adunat în felurite dosare hârtiile cu ciorne, cu diverse însemnări, cu frânturi de gânduri rămase neduse până la capăt. Am trecut și folderul acestei cărți în fișierul sortit conservării. Arhiva
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
Gheorghe Crăciun și Alexandru Mușina printre ei) și nouăzeciste, ci și datorită constantei preocupări a acestora pentru formarea tinerilor scriitori și critici. Era cît se poate de natural, astfel, ca, după cîteva promoții de masteranzi în Literatură și comunicare, experiența scriitoricească a acestora să se materializeze într-o carte-propunere. Volumul - Junii ’03 - a ieșit la lumină la sfîrșitul anului trecut, prin convertirea editorială a două numere din revista Interval, scoasă tot la Brașov de Bodiu și colegii lui, tot ei ocupîndu-se
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
poezie. Sînt acești 23 de tineri prozatorii de mîine ai literaturii autohtone? În mod sigur nu toți, poate cîțiva, care și ei sînt în formare. Junii ’03 e clar un extraordinar de util barometru pentru starea de coagulare a viitorului scriitoricesc. Poate nu va fi singurul. Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, îngrijită de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Alexandru Mușina, Cuvînt înainte de Andrei Bodiu, Brașov, Interval, 2003
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
Livius Ciocârlie. „Îmi asum două superlative. Cred că dintre toți laureații acestui premiu, de-a lungul timpului, eu sunt cel mai puțin celebru și cu cei mai puțini cititori”, a declarat ilustrul scriitor, la primirea diplomei. În loja laureaților breslei scriitoricești alte două importante prezențe fac onoare Timișoarei: Adriana Babeți și Șerban Foarță. Decernate în urmă cu o săptămână, la Casa Vernescu, premiile Uniunii Scriitorilor din România ( U.S.R. ) pentru anul 2004 au pus în lumină opere și personalități de autentică valoare
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
ani ale Facultății de Drept din Iași, luîndu-și, fără umbră de efort, diploma de avocat și-l cunoaște pe G. Ibrăileanu, mentorul Vieții românești, la care tînărul debutant va găsi cel mai statornic „vînt din pupa” pentru temerarele-i peripluri scriitoricești. Zelul într-ale studiului este răsplătit prin căsătoria din 15 februarie 1920 cu Lili Lupașcu (viitoarea condeieră Ștefana Velisar). Ionel Teodoreanu începe și își termină viața de adult egal și responsabil dăruit familiei (în 1921 i se nasc cei doi
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
că am călcat pe aceleași coridoare ale liceului Carol I din Craiova cu acest mare poet român) a fost condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Actualii epigoni ai comunismului au reușit să țină izolate forțele scriitoricești din diaspora. De ce oare? Abia acum, din presa internațională (nu cea românească) am aflat de mai multe despre minunații poeți și scriitori Herta Müller și Richard Wagner . Marea veste despre succesul Hertei Müller mi-a parvenit În premieră din Hong Kong
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Smaranda Bratu Elian Dacia Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de libertate, simțul dreptății și curiozitatea tinerească lipsită de prejudecăți cu care privește viața. Mânată
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
un aspect sentimental, într-un cadru în care a predominat festivismul, manieră comodă de-a amîna ori de-a evita abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate, totuși, pînă la un punct, ca și întîlnirile scriitoricești la care s-ar fi pretins o luciditate activă, au rămas în atmosfera unei factice "sărbătoriri", a unui "picnic" folcloric: "Festivismul rămîne (...) la moldoveni nu doar un excelent substitut al acțiunii directe, scrie Vitalie Ciobanu, în cartea sa Frica de
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
tradiția de dată recentă și cu celălalt în viitorul postdecembrist, atât Ion Mureșan, cât și Liviu Ioan Stoiciu sau Nichita Danilov sunt nume inevitabile în tabloul poeziei deceniului al nouălea. Autori importanți, cu versuri extraordinare de multe ori, cu scrupule scriitoricești dintre cele mai puțin permisive. Dar ceea ce îndeobște nu se prea spune - și nu o spune nici Bogdan Crețu - e faptul că, formată exclusiv din asemenea autori, gruparea optzecistă n-ar mai fi fost posibilă. Nici de dragul lui Ion Mureșan
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
O dată pentru că, spune el, au apărut târziu (la luni, uneori chiar ani de la momentul când cărțile la care se referă au fost publicate). A doua oară fiindcă ar fi fost gândite la distanță, departe (de țară și totodată de lumea scriitoricească de la noi). Nu este cazul să ne întrebăm cât contează în practica sistemului asemenea condiții. Există destui comentatori pentru care întâietatea nu reprezintă deloc un imperativ. Sau, oricum, a început să nu mai reprezinte. A recenza convingător o carte e
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
III. Scriitorii caută soluții de acomodare cu schimbarea prefixului. Unii sînt deja clasici în viață și sînt indiferenți față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este însă foarte interesant cum fiecare își camuflează, pe cît posibil, deruta în fața cititorului nou, în fața anilor 2000, despre
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
această întoarcere dureroasă, crispată, spre concret, spre palpabil, spre temeiurile irecuzabile ale existenței să includă un protest împotriva abstractizării ideologice abuzive, împotriva stării de, cum zice d-sa, "contratimp și tracasaj chinuitor ce a strîmbat destule destine", desigur nu numai scriitoricești. Cu atît mai vîrtos cu cît direcția de evocare a realului topit în viziune era anamorfotică, turbulentă, alinînd și totodată înfricoșînd. Materia suferea alături de om, în numele lui. Era o solidarizare a universului cu suferința morală, sub istorice pecete. Timpul epocal
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
era interesat, conjunctură favorabilă de dupa decembrie ^89, când noua putere și l-a vrut aliat, el situându-se însă, și atunci, tot în opoziție. La acest om al determinărilor categorice și al polemismului vehement din atâtea discursuri rostite în adunările scriitoricești, surprinde, în Convorbiri, tonul măsurat și dispoziția comprehensiva, grija pentru nuanțe și pentru menajarea intimității altora, reținerea de a trage concluzii definitive pe baza informațiilor obținute indirect, scrupulul de a nu răni când nu este cazul. Cel mai aspru, cel
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai era nevoie) că studiile lui aprofundate despre istoria neamului românesc coroborate cu o lectură solidă și o informație adunată de el și pusă cap la cap cu mare grijă, așternute pe hârtie cu minuția istoricului dăruit și cu talent scriitoricesc pe deasupra, pot să facă lumină chiar și acolo unde, din motive obscure, istoria se dorește a rămâne distorsionată. 4) Ultimul vorbitor din acea seară a fost Constantin Groza din Kitchener, care în textul său Clima spiritului românesc din afara României a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
teatru în care să se reflecte unele din aspectele acestui proces."; " Tot în 1952 voi scrie o carte în versuri pentru copii despre ŤExpoziția permanentă I.V.Stalinť."; Petru Dumitriu: "Încă de peste un an de zile se discută în cercurile noastre scriitoricești, printre oamenii de cultură și iubitorii de literatură din publicul larg, despre un gol în tematica prozei noastre. Sectorul de bază al economiei noastre, industria grea, nu e reprezentat în proza noastră epică decât printr-o singură carte, Oțel și
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
ironie și umor; interviurile sunt suculente și strălucitoare. Un potpuriu incitant îl constituie lumea cafenelelor, a jocurilor literare șturlubatice ori înțepate, a bârfelor, șuetelor, anecdotelor literare, a butadelor. Restaurantele, grădinile de vară, localurile, magazinele de delicatese întregesc gusturile și "pamplezirul" scriitoricesc. Jurnalele intime de toate soiurile (și cu toate sosurile livrești, senzoriale, emoționale) îi înfățișează pe scriitorii cu obsesiile și fantasmele lor (nu neapărat interbelice). Capitala se oferă astfel ca viață în roz, pe de o parte, și în negru, pe
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]