2,171 matches
-
umflat, vinețiu, ce semăna cu mătușa Agnès ca două picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului monstru dornic să înfulece oameni: (36) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea. 2. Aspectualizarea Este vorba de operația descriptivă cea mai des întîlnită, manifestă în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-mi, te rog, despre... 2.Mijloace de menținere (continuare) a dialogului : a)întrebări de informare : Unde?...; Cum...?; Care...?; Ce fe de...?; Din ce cauză...?; Ce s-a-ntâmplat după aceea...? etc. b)întrebări de confirmare cu alternative : ...este înalt sau scund?; ...merge sau stă?; ...are două sau patru picioare? etc. c)întrebări de confirmare fără alternative : Mergi astăzi la teatru?; Ai rezolvat problema la matematică?; Vii pe la mine azi? etc. 3. Formule elementare de încheiere a dialogului: a)formule de încheiere
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și ceva de KB. Voi continua până la vreo 900, ca să intru între limitele d-lui Kogălniceanu, pe care îl respectam și-l iubeam destul, dar acum tind să-i devin chiar un fel de fan! Îmi place tot mai mult scundul și relativ rotofeiul cărturar și politician... Nu, nu prea cred să aibă egal în breslele astea! Poate Popeye, cu tot ce s-a putut aduna prin porturile lumii... Dorin Popa: Cream chiar nu am mai ascultat de foarte multă vreme
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Walesa am avut o mare surpriză în august anul trecut! Știam că nu e foarte înalt, dar, când a apărut în holul hotelului Sofitel din Varșovia, însoțit de alte două persoane, am fost foarte surprins că e totuși atât de scund! Omul care a dărâmat comunismul. Acum nu e doar scund, ci și destul de rotund, dar are o inteligență nativă și un umor cu totul excepționale. În prima zi a Congresului aniversar, a avut niște schimburi de replici cu Kwaszniewski încă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Știam că nu e foarte înalt, dar, când a apărut în holul hotelului Sofitel din Varșovia, însoțit de alte două persoane, am fost foarte surprins că e totuși atât de scund! Omul care a dărâmat comunismul. Acum nu e doar scund, ci și destul de rotund, dar are o inteligență nativă și un umor cu totul excepționale. În prima zi a Congresului aniversar, a avut niște schimburi de replici cu Kwaszniewski încă președinte în funcție, dar foarte relaxat, că se apropia de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
talie medie este de 1600-1700 kcal în 24 de ore. Valorile metabolismului bazal variază mult în funcție de greutate, înălțime, sex, vârstă, activitatea glandelor endocrine, precum și în diferite ipostaze fiziologice sau fiziopatologice. Indivizii înalți au un metabolism bazal mai accentuat decât cei scunzi, deoarece ultimii au o suprafață corporală mai mică în raport cu volumul. Acest lucru influențează consumul energetic, deoarece cea mai mare parte din căldură se pierde prin piele. Pe de altă parte, la aceeași greutate și înălțime, contează procentul de țesut adipos
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
voie la cerc decât peste câteva zile. Era un vuiet și un zgomot nemaipomenit, mai ales pe traseul strada Socola, prin fața școlii Mârzescu, încât oamenii ieșeau din case și se uitau la noi. Era o adevărată performanță! Țuți, fiind mai scund decât mine, avea un cerc mai mic, alergând în urma mea, dar niciodată nu l-a pierdut! Vizavi de școala unde învățam era o prăvălie, a lui Ursu, Dumnezeu să-l ierte! Bunătățile lui, pe care le vindea, erau pentru noi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și supărările și dacă era posibil, unele necazuri se rezolvau ajutându-ne reciproc. Nu prea s-a schimbat, poate este ceva mai laconic, doar când bem câte vreun pahar două devine mai vorbăreț. La fel sunt și eu. Este tot scund, cu părul șaten zburlit, căci nici acum nu-i stă peste cap, cu un vârtej în frunte care-i duce o șuviță în răspăr, ochii tot iscoditori, de copil obraznic, cu încrețituri în colțurile gurii și a ochilor, fruntea îi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sportiv. Băieții, Gabi și Tarzan au rămas afară, la o masă, pentru a degusta câte o înghețată, iar eu am intrat înăuntru. Era acolo o femeie tânără, brunetă, și așa, cum stătea la birou, mi-am dat seama că e scundă și rotundă. Avea părul și ochii negri și era foarte vorbăreață și amabilă. - De unde vii, voinicule, m-a întâmpinat ea după ce am dat binețe. - Din Moldova, de la Iași, stimată domniță. - Aaa, moldoveni de-ai mei, bine-ați venit, dar unde
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
după vreo jumătate de oră au apărut doi băieți. Veniseră cu două lotci, le legară de mal și acum urcau malul spre noi. După cum am aflat după aceea, unul, mai înalt, era elev în clasa XI-a, iar celălalt, mai scund și foarte prizărit, în a VI-a. M-am uitat cu îndoială la ei, dar omul mi-a zis: - N-aveți nicio grijă, sunt foarte vrednici. Odată i-a apucat furtuna pe Sulina, dar au răzbit până la mal. Sunteți pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vocea mea semăna cu o vioară, cu timbrul de tenor liric. Când am terminat, le-am auzit oftând. Domnul Dumitru Ionescu, de care începusem a vă relata era un om blajin, analfabet, dar foarte isteț de la natură; era mai mult scund decât potrivit de înalt, cu ochii negri, musteața tăiată scurt, cănită cu negru și dată cu sirop de zahăr să stea țeapănă. În timpul săptămânii purta hainele de lucru, căci era tâmplar de meserie și-și făcuse totul în casa cumpărată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de la gard. Creangă avea pe cap o pălărie neagră, era îmbrăcat într-o cămașă înflorată de culoare roșie din acelea fără guler, pantaloni de culoare închisă, largi și încins cu o curea lată, și cu bocanci în picioare. - Extraordinar! Era scund sau înalt? Sau asta n-a mai observat... - Era de statură potrivită, mai mult scund. Și să știi că eu am ținere de minte și așa a fost cum ți-am zis! Cam asta-i tot, încheie tanti Aneta. - Ce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de culoare roșie din acelea fără guler, pantaloni de culoare închisă, largi și încins cu o curea lată, și cu bocanci în picioare. - Extraordinar! Era scund sau înalt? Sau asta n-a mai observat... - Era de statură potrivită, mai mult scund. Și să știi că eu am ținere de minte și așa a fost cum ți-am zis! Cam asta-i tot, încheie tanti Aneta. - Ce păcat! - De ce e păcat? mă întrebă mirată tanti Aneta. - De două ori păcat: odată, pentru că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
al nopții. Intrară în sala mare a bucătăriei luminată feeric de jeraticul scormonit al vetrei. În mijlocul încăperii, patru femei, una foarte bătrână și altele trei din ce în ce mai tinere, ultima o copilă de doisprezece, treisprezece ani, stăteau pe jos în fața unei mese scunde cu trei picioare și meștereau la o pânză. O a cincea femeie, țigancă, le servea supusă fără nici o vorbă. Era muta doamnei Marica. Când intrară cei trei, pentru că omul călăuză dispăruse nu se știe unde, cele patru femei nu schițară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cuhniei dând în curtea palatului. Ieșind în noapte, Selin a rămas încântat. Grădina cu arbuști înfloriți avea aleile pietruite cu piatră măruntă de râu, luminate de lampioane mici din fier forjat cu geamuri de sticlă albă, în care ardeau lumânări scunde de seu. Femeile au luat-o înainte spre palat, iar Selin după ce a făcut câțiva pași și-a întors privirea să l vadă pe domn. Atunci a văzut discul lunii puțin ciuntit, înălțându-se printre crengile copacilor abia înmuguriți. Și-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lăsând liberă ochilor domnitorului priveliștea divanului marelui vizir. Pe sofale joase, printre perne și tapițerii, stăteau turcește tot felul de demnitari otomani, care mai de care mai impenetrabil și mai tăcut. Unii aveau în față narghilele pregătite, alții pe măsuțe scunde din lemn de esență rară, cu intarsii de sidef și de metal prețios, aveau carafe transparente cu apă și faianțe cu șerbeturi căci venise vara la Edirne. În stânga marelui vizir, în dreptul unui pupitru elegant, stăteau în picioare exaporitul, Alexandru Mavrocordat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părinții, are avere mare și e în grija moșului ei. — Are pistrui? Stai să vezi, mai șopti Safta, ca imediat să țipe cu ton poruncitor. Un ac cu mătase stacojie și unul cu sârmă de argint! De la fereastră se desprinse, scundă și subțire, de ai fi zis că-i copil dacă de sub pieptar nu i s-ar fi ghicit rotunjimile trupului, cu mers nesimțit, plutind parcă, în târliceii din brocard auriu la fel pieptarului. Ținea capul aplecat în jos, doar după ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din mânăstire în mânăstire, așa cum faci sfinția ta, doar că eu găseam, în visul ăsta pe care-l simțeam aievea, toate porțile închise. În auz îmi spunea cineva: „La Sfântul Gheorghe cel Nou, la mânăstire, acolo, prin ușița cea tăiată scund în porțile cele mari, o să poți să intri”. — Doamne miluiește! — Nici foame nu mi mai este, mănânc pentru că așa se cade..., doar sete, aș bea apă rece și aș tot bea. Părintele Gherasim se șterse grăbit pe mâini, frecă puțin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
accentele necesare, cu gesturile cele mai potrivite emoționează puternic și menține atenția elevilor pe tot parcursul ei . Este bine cunoscută, în acest sens, evocarea făcută de Mihail Sadoveanu Domnului Trandafir: „ mai cu seamă explicațiile la istorie erau minunate. Pe sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri în cununile lor de muguri. Îi urmăream înfiorat, auzeam parcă freamătul luptelor și acasă îi visam o noapte întreagă ...” Comentate pe un asemenea fond afectiv, legendele istorice „Mama lui Ștefan cel Mare”, „Ștefan cel
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
bine și rău, transmițînd astfel o ideologie rasistă sau una paralelă acesteia, aceea a celor buni-dar-plicticoși față de cei interesanți-dar-răi. O altă opoziție de nuanță ideologică în ficțiune este aceea dintre persoana înaltă și subțire pe de o parte, și persoana scundă și grasă pe de altă parte, fapt care este pus în relație cu consecința sa: șansele de căsătorie sau celibatul inevitabil. Pe baza experienței trecute, a moștenirii, a posesiunii, a relației cu un al treilea, a vîrstei și a stilului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
spațiul de unde au plecat. Luminile au fost stinse spontan fără a acționa cineva șalterul. Ardeau pal două lumânări în sfeșnicele de bronz aurit. Au fost invocate spiritele lui Carol I și Elisabeta. În mijlocul marelui salon a apărut holograma unui bărbat scund îmbrăcat în uniformă militară, alături o femeie înaltă îmbrăcată în alb. Erau Carol I și Elisabeta. Regele vorbi: -Ve-ți avea un nou război, curaj. Victoria va fi a noastră. Spectrele din hologramă au strălucit ca un bec care se arde
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
MARIN DESPĂRȚI UȘOR DRAPERIILE. UN BĂRBAT ÎNALT, BRUNET, AVÂND ÎN JUR DE TREIZECI DE ANI, STĂTEA APLECAT ASUPRA LUI DAVID, CARE ERA AȘEZAT ÎN SPATELE UNUI BIROU. FAȚA TÂNĂRULUI ERA PALIDĂ ȘI ÎNCORDATĂ. LA CÂȚIVA PAȘI DEPĂRTARE SE AFLA UN OM SCUND ȘI ÎNDESAT, CU UN DEZINTEGRATOR ÎN MÂNĂ. PRIVEA ÎNSPRE UȘA CARE DĂDEA ÎN HOLUL PRINCIPAL, FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU EA GĂSINDU-SE INTRAREA DIN SPATE A SĂLII DE CONFERINȚE. BĂRBATUL CEL ÎNDESAT PĂREA TOT ATÂT DE NERVOS PE CÂT ERA DE RELAXAT ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
desăvârșită curățenie, aerisirea ei mai ales înainte de ora mesei sau aburirea atmosferei ei cu substanțe purificatoare (aburi de oțet, rădăcini de ienupăr arse în cameră sau vapori ai acizilor minerali); evitarea, de asemenea, a locuirii în locuri mlăștinoase, în camere scunde și îndeosebi aglomerate și în nici un caz împreună cu animalele; primenirea deasă a lenjeriei de corp și de pat; regim alimentar sobru, cu carne ușor de digerat și puțin condimentată; evitarea alimentelor cu mult oțet, evitarea abuzului de alcool și a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Vocea lui frati-miu căzu atunci când bărbatul cobora din tractor. Era un utilaj nou, cărămiziu, cu roți mari, dințate, înfipte bine în pământul negru și fertil al satului meu. Omul care coborî din tractor nu era însă pe măsura mașinăriei. Scund, brunet, cu părul negru, îmbrăcat în salopetă gri, bărbatul dădu mâna cu tata și abia se vedea de lângă dihania ce stătea lângă el. Au vorbit ceva timp. - Gata, îmi ia ieftin și îmi seamănă și pe Răzășie și pe Vale
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
stinsese, parcă, în mașină, orice urmă de viață, când, deodată, de afară se auziră strigăte. Copii îmbrăcați în burnusuri, învârtindu-se ca sfârlezele, țopăind și bătând din palme, alergau în jurul mașinii, care înainta acum pe o stradă lungă, cu case scunde. Intrau în oază. Vântul sufla și aici, dar zidurile opreau firișoarele de nisip, care nu mai întunecau lumina. Cerul rămânea însă acoperit. În mijlocul țipetelor, autobuzul se opri, cu un scrâșnet puternic de frâne, în fața arcadelor de lut ale unui hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]