11,273 matches
-
respectiv: „Stema orașului Sovata se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află în dreapta soarele de aur și în stânga luna de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află o blană de urs argintie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. “ Semnificațiile elementelor însumate Soarele de aur este reprezentativ pentru specificul balnear al stațiunii Sovata, iar cornul lunii
HOTĂRÂRE nr. 662 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284091]
-
marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află în dreapta soarele de aur și în stânga luna de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află o blană de urs argintie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. “ Semnificațiile elementelor însumate Soarele de aur este reprezentativ pentru specificul balnear al stațiunii Sovata, iar cornul lunii de argint amintește de „paznicii sării“, coloniști stabiliți pe aceste meleaguri
HOTĂRÂRE nr. 662 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284091]
-
Nr. 661. Anexa nr. 1*) *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. STEMA comunei Viișoara, județul Cluj Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Viișoara, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Viișoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru azur, se află un ciorchine de strugure adextrat de o cruce și senestrat de un spic de grâu, totul de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se
HOTĂRÂRE nr. 661 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284090]
-
află două brațe naturale, care își dau mâna, înveșmântate în cămăși naturale, pe care se află motive geometrice distincte negre, pe brațul drept șase romburi, pe brațul stâng cinci cruci de dimensiune mică, urmate de patru trifoi cu patru foi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Crucea face trimitere la Biserica Reformată-Calvină (1799) din localitate, declarată monument istoric. Spicele de grâu și ciorchinele de strugure semnifică activitățile specifice zonei - agricultura și
HOTĂRÂRE nr. 661 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284090]
-
Nr. 614. Anexa nr. 1*) *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. STEMA municipiului Constanța, județul Constanța Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Constanța, județul Constanța Descrierea stemei Stema municipiului Constanța se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află silueta unui far de argint, iar în colțul din dreapta sus un soare de aur, ieșind. În partea stângă, în câmp verde, se află un personaj feminin
HOTĂRÂRE nr. 614 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284086]
-
mării. Personajul masculin este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii, ieșind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre personajul feminin, parcă cerând ajutorul, totul de aur. În vârful scutului se află trei fascii subțiri undate de argint, trecând dintr-o partiție în alta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Farul face trimitere la Farul Genovez, monument, de asemenea, de
HOTĂRÂRE nr. 614 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284086]
-
de prova unei corăbii, ieșind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre personajul feminin, parcă cerând ajutorul, totul de aur. În vârful scutului se află trei fascii subțiri undate de argint, trecând dintr-o partiție în alta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Farul face trimitere la Farul Genovez, monument, de asemenea, de referință pentru evoluția istorică a Constanței. El a fost construit în secolul al XIX-lea
HOTĂRÂRE nr. 614 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284086]
-
și fără servantul / Ocupat / Cu turnatu-n pahare? / Regina balului ce va urma / Poartă corset cu diamante / Și stropi de / Melasă sub limba ce cântă / Despre linșaj și iubiri / imposibile”. Hydra N. T. semnează pamfletul: “A zecea scrisoare franco-afonă: Pe scut sau sub scut(ul) balistic”. Ca de obicei, rubrica destinată Poștei, intitulată “Curier” cuprinde o bogată colecție de epistole de la corespondenți și cititori ai revistei. Rubrica “Literatură și film” - este susținută de Alexandru Jurcan cu un scurt eseu intitulat: “Peștera
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Ocupat / Cu turnatu-n pahare? / Regina balului ce va urma / Poartă corset cu diamante / Și stropi de / Melasă sub limba ce cântă / Despre linșaj și iubiri / imposibile”. Hydra N. T. semnează pamfletul: “A zecea scrisoare franco-afonă: Pe scut sau sub scut(ul) balistic”. Ca de obicei, rubrica destinată Poștei, intitulată “Curier” cuprinde o bogată colecție de epistole de la corespondenți și cititori ai revistei. Rubrica “Literatură și film” - este susținută de Alexandru Jurcan cu un scurt eseu intitulat: “Peștera meditațiilor”. Un regal
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
în care să țâșnească împrăștiind risipa al cărei stăvilar am fost mereu. E iarnă, dar zăpada de mult n-a mai căzut, iar gerurile de-altădată-s blânde. Îmi obosesc ființa doar zilnicele pânde când mă îmbrac în zale și-mi pun scut. Narcis De când mă știu, fecioare și nimfe mă iubesc. Echo de dorul meu acum e șoaptă. Când trec pe lângă semeni toți ochii se îndreaptă spre mine și îi simt cum mă doresc. M-a pedepsit Nemesis ce-alături mă dorea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340982_a_342311]
-
fără să-mi fie teamă, dar nimeni, din păcate, nu mă mai ia în seamă în noaptea neagră și-n cumplitul ger. Perseu Și Hermes și Athena m-au ajutat să scap de a Gorgonei groaznică privire. Zărindu-i în scut chipul, a sabiei zvâcnire i-a retezat îngrozitorul cap. Frumoasa Andromeda pe loc m-a fermecat, însă era de stâncă-nlănțuită. Scoțând capul Medusei, privirea ei cumplită l-a împietrit pe monstru-nfometat. La fel și pe Danae-am salvat-o de-un
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340996_a_342325]
-
mă duc spre tine și mi te-aduc în cale... Tu cheama-ma, iubite! Așez pe colț de stea O salba de cuvinte, Zâmbet ștrengar și-un licăr din privirea mea... Tu cheama-ma, iubite! Și-ți fac din raze, scut, Petalele umbrițe S-or adapă c-un strop din dorul meu tăcut... Tu cheama-ma, iubite! Eu, uneori te strig Cu țipete șoptite, Si te-nvelesc cu ele, daca ti-e-n gânduri, frig... Tu cheama-ma, iubite! Vor picura că mierea
TU CHEAMA-MA, IUBITE! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341033_a_342362]
-
apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și
LAMENTĂRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341044_a_342373]
-
ideea că Alma va pierde lupta cu ambițioasa lui fiică. Zâmbea sinuos și ochii lui mari, adânci se îngustau malițios. „Acum să te văd, domnișoară” *** Alma era furioasă. Lordul M.Joseph era un încrezut. Carapacea pe care și-o făcuse scut împotriva tuturor era mai groasă decât a unei țestoase. Copiii erau deosebiți dar lipsiți de afecțiunea părinților se dezvoltau fiecare în limitele personalității și caracterului cu care erau investiți la naștere. Erau sensibili și doritori de afecțiune. Fiecare se comporta
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
istorie a celei mai mari înșelătorii umane, dacă înțelegem acești termeni în sensul de spiritualitate și de război biologic de epurare genetică. Cu Europa, leagăn al civilizațiilor lumii, și în mod special cu România care va fi Stâlpul Central și Scutul planetar între Orient și Occident, se va petrece un fapt extraordinar: o osmoză naturală între invadați și invadatori, între cuceriți și cuceritori, între învinși și învingători, și nu în ultimul rând între îngeri și demoni, va constitui începutul unui nou
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
mi-ai spus odată când erai tu fulgerul din cer ai ars în sine până când te-ai stins să arzi poveri să nu pleci în pustiu când vei veni să-mi fii tot fulgerul de ieri sau altul nou în scutul cu poveri e greu îl port și crucea îmi zâmbește să vrei dorești cine acum poftește să pleci târziu să te întorci pustiu fântânii dorul să i-l porți candriu când printre orbi te pierzi să nu te rătăcești să
ELIBERAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342057_a_343386]
-
târziu să te întorci pustiu fântânii dorul să i-l porți candriu când printre orbi te pierzi să nu te rătăcești să-mi umbli-n bucurie apoi reîntors să-mi fii iar fulgerul de ieri sau altul nou eliberat de scutul cu poveri Referință Bibliografică: eliberat / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1044, Anul III, 09 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ELIBERAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342057_a_343386]
-
limbii dacoromâne, alte lucrări de seamă ale membrilor tuturor organizațiilor cultural -științifice dacoromânești care reprezintă adevărate teze de doctorat în materie, momente de cotitură culturală, descoperiri de seamă, repere fundamentale pentru istoria, cultura și civilizația strămoșilor nostri daci. Cultura este scutul eternității oricărei națiuni. • Dacă istoria, cultura și civilizația de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Așadar va fi
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
-l în prim plan pe eroul lui, Ionel, un alter-ego, în felul acesta eludând timiditatea, teama de ridicol și de a nu râde cineva de el. E un procedeu cunoscut când vrei să-ți reverși sentimentele, fără inhibiții, folosești ca scut o altă persoană, ca și când n-ar fi vorba de tine. E un subterfugiu eficient. Stratagema, de cele mai multe ori, dă rezultat. Dar aici, situația este destul de transparentă. Tot pe seama altor personaje, autorul pune și slobozenia la gură, vorba cu tâlc și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
uită-mă («Uită- te cum trec secundele / ca o armată ! / ... / „Aș plânge“, mi-a spus Homer. / „Aș plânge de voi. Aș plânge, dar nu mai am ochi !“ / Uită-te și tu / și uită-mă, Adame !» - AmNS, 44), Oase plângând («Dacă scuturi din mine / toți strămoșii mei, / până la urmă, / până la urmă / va cădea din mine / o stea ! / Ce viață, Doamne, se mai înghesuie / să curgă / printre doi stâlpi !» - ibid.), Palatul vulturului («Nu-mi strica versurile mele, Adame, / din creierul meu gingaș, / ca
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
îngândurat precum corăbierul scăpat din furtună, cu fața biciuită de vânturi sălcii, de brize sărate, de doruri sfărâmate în larg. Pletele mele de coaptă secară pradă le las mângâierilor tale, mâinilor tale de bărbat, ce-o viață întreagă-a purtat scutul de aramă și paloșul pe câmpiile de la Termophile ori de pe Eufrat. Lacrimile se rostogolesc pe Calea Lactee, pașii tăi în urmă-i aud venind, tot venind... Aș vrea să fiu marea lui Hemingway, la Havana, ca-n ochiul tău să mă
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
găzdui șase serii de câte o saptămână fiecare. Timp de o săptămână aspiranții cavaleri și tinerele domnite vor fi înconjurați de decoruri medievale și se vor îmbracă în costume medievale. Domnițele vor purta rochii, iar cavalerii vor avea tunici și scuturi cu însemne heraldice. Atelierelor de anul trecut (mânuire a spadei medievale, tir cu arcul, pictură și heraldica medievală, realizare manuală a hârtiei și improvizație și teatru medieval) li se adaugă în acest an încă două (muzică și dans medieval și
EDIŢIA 2011 A TABEREI MEDIEVALE PENTRU COPII de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341743_a_343072]
-
am atâta greață în mine încât le-ar trebuii un vagon de lămâii ca să stea de vorbă cu mine. Din păcate este doar impresia pe care se pare c-o las la prima vedere, sau poate că este doar un scut nevăzut de care nu mă debarasez decât atunci când mă simt în siguranță, și de aceea și impactul de multe ori negativ pe care-l simt cei cu care vin în contact pentru întâia dată. Dacă ar avea răbdarea și chibzuința
FÂŞII DE VIAŢĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341804_a_343133]
-
Dacii liberi, nici turcii care nu au reușit niciodată să îți transforme teritoriul în pașalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUȘIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te lași dezbinat? Ai fost scut creștinătății, când întreaga Europă tremura de teama islamului. Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena și întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creștinismului, ești tratat ca un paria. Când
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
alături de acesta al mamei și al celor patru slujitori credincioși, care îl vor însoți pe lumea cealaltă. Toți sunt îmbrăcați în straie de sărbătoare. Așa se cuvine. În jurul lor sunt așezate armele și bijuteriile din aur și argint, harnașamentele cailor, scuturile din fier cu un ornament central din aur, pe care este sculptată o acvilă în zbor. Se mai află aici săbiile cu teaca de aur încrustată cu fildeș și pietre prețioase, arcurile curbate, gorytosurile în care stau strânse săgețile cu
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]