2,113 matches
-
se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la grădina grofului. Era o șură mare care a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea fân să dea la boi când începea lucrul la câmp, pentru că îl cărau oamenii noaptea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o sapă la corman jos de fer, dar cormanul era de lemn. Cam din 1905
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai din iarbă, o adevărată pedeapsă pe săpători și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu ce trebuie ca să-i aducă folos. Mi-aduc aaminte în anul 1914 Prefectul Județului Făgăraș, ungur a venit la munte la Bâlea și când a intrat în hotarul Cârțișoarei cu trăsura, era tot hotarul din jos cu clăi de secară o podoabă nu glumă. Când s-a întors la Făgăraș ne-a pus în buletinul Județului dând o mare laudă comunei Streza Cârțișoara de ce a văzut iel pe hotarul acestei comune. Și să mai mă laud cu ceva. Pe timpul când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
secole. A fost etapa în care satul a dat numeroși intelectuali de calitate țării. A fost perioada în care hrana omului sărac, pe care și-o putea procura cinstit pe prețuri mai mult decât modeste, erau pâinea intermediară sau de secară din deajuns, peștele de râu sau de baltă, brânza telemea, roșcovele, măslinele și halvaua. A fost o etapă scurtă, în care gospodăriile erau bine închegate, cu slugi credincioase mulțumite de aprecierile stăpânilor gazde. Învățătorii, preoții satelor își luaseră în serios
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avut ce să măture de pe fundurile hambarelor lor ca să ia și să trimită în marea uniune sovietică. Media pe famile plătitoare de dări în contul datoriilor de război, aci la Oprea Cârțișoara era de: - 40 kilograme de grâu, 165 de secară, 87 de ovăz, 82 de porumb, 1300 de cartofi, 340 de fân și 4 kilograme de borceag. De reținut că structura obligației fiecărui plătitor nu se negocia cu colectorul, era indiscutabilă, țăranul trebuia, indiferent dacă realiza sau nu realiza ceva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
constituiau fruntea satului, erau oameni harnici și chivernisiți, pentru că aceștia trebuiau distruși din punct de vedere economic: - Andrei Grovu a trebuit să contribuie la plata datoriilor de război numai în anul 1950 cu: 500 de kilograme de grâu, 400 de secară, 450 de ovăz, 250 de porumb, 6700 de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plata datoriilor de război numai în anul 1950 cu: 500 de kilograme de grâu, 400 de secară, 450 de ovăz, 250 de porumb, 6700 de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu 400 de kilograme de grâu, 320 de secară, 350 de de ovăz, 200 de porumb 5130 de cartofi și 2240 de fîn. Și mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu 400 de kilograme de grâu, 320 de secară, 350 de de ovăz, 200 de porumb 5130 de cartofi și 2240 de fîn. Și mai sunt încă alți cîțiva care trebuiau să plătească nu atât pentru că erau, așa cum fuseseră categorisiți, oameni bogați, cât pentru că fuseseră înainte de război oameni intreprinzători
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colectiviști ai satului raportează «partidului iubit», care le forțase mâna prin cele mai abjecte șantaje să demareze această operație de confiscare deghizată a pământurilor tuturor țăranilor din sat, o producție de: 5460 kg. grâu, 2954 kg. ovăz și 760 kg. secară. Era un început, deși în anul următor, 1959, pe aceleași suprafețe nu mai obțin decât 3750 kg. grâu, atât, deși nicio calamitate nu fusese semnalată în anul acela. De unde am putea deduce că prima raportare se făcuse în mod comunist
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960ă, membru în Consiliul Superior al Agriculturii (19621964ă ș.a. În anul 1970, la Institutul agronomic din Timișoara, și-a susținut teza de doctorat intitulată Crearea materialului biologic inițial de ameliorare, prin hibridarea grâului cu secara. Bogata și îndelungata sa activitate științifică a fost răsplătită cu înalte titluri și distincții: membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, laureat al Premiului de Stat, laureat al Premiului Bogdan al I.C.A.R. Academicianul doctor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sunt, ambele, monocotiledonate. Și nu numai ele. Viața noastră, căci povestea de mai Înainte e doar un exemplu este, mai mult decât ne Închipuim, datoare acestor plante. Majoritatea hranei, adică pâinea cea de toate zilele, e asigurată de către monocotiledonate: grâul, secara, orzul. Ceea ce pentru alții constituie pâinea e datorată tot acestor plante: mămăliga, adică meiul și porumbul, ori orezul care asigură viața unui continent, adică a mai bine de o treime din omenire. Ele ne asezonează hrana, protejându-ne și sănătatea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
preoți și învățător ce are comuna Sirețel județul Suceava! Într-un an vara ne-a trimis N.Stoleriu pe mine, Gh.Gavrilescu și Gh. Hlihor, să luăm dreptul de crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu au fost cu mult mai reduse decât înainte de 1990. În unii ani, în care condițiile climatice au fost favorabile, s-au înregistrat producții record la unele cereale (vezi producția totală de cereale din anul 1997, producțiile de grâu și secară din anii 1995 și 1997, producțiile de porumb din anii 1991, 1997 și 1999). Dintre cerealele păioase scăderi mai accentuate ale suprafețelor cultivate au cunoscut orzul și orezul, aspect care a condus la reducerea producțiilor totale înregistrate la aceste plante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
8 5842,8 6319,8 5920,6 5370,7 5655,2 Producția totală Mii to. 18379,3 17173,5 19306,6 12288,5 15493,1 18183,8 19882,8 14199,7 22107,3 15452,7 17037,3 10477,5 Grâu + secară Suprafața Mii ha. 2359 2297,7 2217,1 1475,4 2307,4 1440,9 2501,4 1797,7 2424,4 2033,4 1686,9 1954,3 Producția medie Kg/ha 3364 3212 2507 2188 2321 2535 3082 1760 2964 2561
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din România, în condițiile de atunci, a pus problema traducerii marilor clasici în limbi de mare circulație. Ei bine, mulți s-au mirat de reacția foarte favorabilă a englezilor. Ca să nu mai vorbim despre americani... De veghe în lanul de secară fiind într-un fel pe linia lui Creangă și indicând o anume "slăbiciune" pentru genul acesta de memorizare. Sigur că da, foarte bună precizarea. Și de ce să nu-l pomenim chiar pe Faulkner, cu acea frecventă schimbare de perspectivă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
paralelismul de situații, așezarea în palimpsest a unor scene din veacuri diferite, esențial identice, altele numai în detalii, generează un rafinat lirism meditativ și de atmosferă. Pe drumul pe care a venit oarecând, într-o „berlină legănată prin lanuri de secară”, Calyopi, bunica, iat-o sosind acum pe viitoarea stăpână. Iubitul nu îi mai recită, seara, precum celeilalte iubitul ei, Le Lac și „«Zburătorul» de-un tânăr Eliad”, ci poeme de Francis Jammes și Balada lunii de Horia Furtună. Câmpia este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
aceleași sunt clipele de extaz, în care încape iluzia nemuririi, același, poate, și „turnul vechi din sat”, cu clopotul lui sunând „de nuntă sau de moarte”. În atmosfera de patriarhalitate, în legănarea molcomă a distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la origini, lăsându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
patriarhalitate, în legănarea molcomă a distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu-și „bunii”, el își regăsește totodată eul esențial, sufletul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]