KorAP: Find »[drukola/base=seducție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...100 >

2,487 matches

Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260

plin de nuri La căutături, CÎt de Înfocați SÎnteți cînd cătați La amurezați...” Nu e mai puțin adevărat că același elogiu aduce poetul ochilor verzi. În acest veritabil război al ochilor, verzii par a deține puterea cea mai mare de seducție: „Ce putere, Doamne sfinte, ai sădit În ochii verzi, Ah, la dînși cînd cat, mă farmăc și de plăcere mă perzi. N-au mijloc de măsurare, ci de gene-mpovărați Și la milă la chinuri sînt porniți și Înfocați. Dar

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
Să mă ici dintre cei vii Și În mormînt să m-arunci, Ca să scap de-atîtea munci? Vino, vino, de mă ia, Căci tu ești scăparea mea.” Aici și În alte versuri promisiunea de a pune capăt zilelor intră În strategia seducției. Sentimentul morții capătă substanță acolo unde strategia Încetează și În fața Îndrăgostitului se deschide cu adevărat perspectiva dispariției. Iată un poem (Două inimi ce se despart) ce stă ambiguu la frontiera dintre simulare și senzația reală de stingere. Conachi se grăbește

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
acela ce „face morți” și aruncă „În munci / pre amorezați”... Infinit mai subtile, mai perfide sînt armele psihice. Obiectul erotic are, În acest cîmp, o capacitate de invenție uluitoare. Delii milă la mînie e un spectru vast de nuanțe ale seducției și represiunii. Conachi le exaltă mai ales pe cele din urmă. Chiar seducția (cînd seducția vine din cealaltă parte) este resimțită ca o formă de agresiune. 12. O agresiune Întoarsă, ca toate celelalte, spre petrecere. Simptomele descrise pînă acum n-

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
mai perfide sînt armele psihice. Obiectul erotic are, În acest cîmp, o capacitate de invenție uluitoare. Delii milă la mînie e un spectru vast de nuanțe ale seducției și represiunii. Conachi le exaltă mai ales pe cele din urmă. Chiar seducția (cînd seducția vine din cealaltă parte) este resimțită ca o formă de agresiune. 12. O agresiune Întoarsă, ca toate celelalte, spre petrecere. Simptomele descrise pînă acum n-au nici un Înțeles dacă la capătul lor nu vedem ceea ce este esențial În

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
sînt armele psihice. Obiectul erotic are, În acest cîmp, o capacitate de invenție uluitoare. Delii milă la mînie e un spectru vast de nuanțe ale seducției și represiunii. Conachi le exaltă mai ales pe cele din urmă. Chiar seducția (cînd seducția vine din cealaltă parte) este resimțită ca o formă de agresiune. 12. O agresiune Întoarsă, ca toate celelalte, spre petrecere. Simptomele descrise pînă acum n-au nici un Înțeles dacă la capătul lor nu vedem ceea ce este esențial În această poezie

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-i pricină. Poetul n-are, va să zică, sentimentul atopos-ului, iar cînd spune că-l are nu spune ce gîndește cu adevărat. Are cuvinte pentru toate situațiile, nuanțele pasiunii, degeaba se plînge el! Scrisul Însuși este o petrecere și un instrument de seducție. Voi arăta mai tîrziu cît de complexă este retorica amoroasă a Încercatului amant. Să reținem pentru moment că, În războiul lui pasional, Conachi introduce și arma subtilă a literaturii, sub forma neputinței de a-și scrie pasiunea, de a trece

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
Din fericire Casandra, Lucsandra, Elenco, Marghioala și, mai ales, Smărăndița (Zulnia) se țin tare, sînt Îndărătnice, ceremonioase. Seducătorul profesionist este ținut oarecare vreme afară și, atunci, intervine jăluirea și, odată cu ea, apare poezia (ea Însăși obiect erotic și instrument de seducție erotică). Iatacul nare propriu-zis o identitate. Ca orice lucru sfînt n-are chip Este un spațiu al bănuielii: reveria unei intimități misterioase Conachi nu se incumetă să-l descrie. Dacă nu mă Înșel, singurul element de interior pomenit În poeme

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
sub un copac mare... Aici se desfășoară ceremonia jurămîntului, aici se primește făgăduința, aici, În fine, se petrece „fericirea cea mare”. Voind (afectînd) să fie un anahoret, Conachi rămîne un seducător. Figura ascezei voluntare este, În esență, o figură a seducției. Figura ascezei antrenează și un peisaj liric care, la Conachi, se deschide spre marele univers. Din direcția, e drept, a decorativului grandios. 15. În afara cîtorva fetișuri (cum este pentru Werther panglica dăruită de Charlotte), nici un alt obiect nu pătrunde În

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
cum este pentru Werther panglica dăruită de Charlotte), nici un alt obiect nu pătrunde În lumea Îndrăgostită, zice Barthes: „este o lume săracă din punct de vedere senzual, abstractă, stoarsă, dezinvestită; privirea mea străbate lucrurile fără a le recunoaște puterea de seducție; sînt indiferent față de orice senzualitate, În afară de aceea a «corpului seducătoră...”. Un asemenea fetiș (un obiect metonimic) este la Conachi „umbreluța”. Un obiect dăruit, nu un obiect primit. Umbreluța este, negreșit, un mesager. Mesagerul unei mari pasiuni, investit și cu alt

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
s-o apere de orice i-ar primejdui trupul și morala. Mai este, În aceste condiții, obiectul metonimic un fetiș? Schimbîndu-și adresa, el a pierdut Învestitura de care vorbește Barthes. Umbreluța nu e imaginea femeii inaccesibile, este un instrument de seducție și vigilență (ocrotire). Mesagerul și paznicul unei pasiuni suspicioase: „Umbreluță norocită, Ia sama, că ești menită Să umbrești un obrăjel Plin de nuri și frumușel. Cată să mi-l păzăști tare Și de vînturi și de soare, Și cînd alți

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
Și cînd alți ochi lor căta, Să te pui drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
Dar primii noștri poeți? Conachi părea a avea preferință pentru trandafir: „Un trandafir ți-am ales Din florile ce am cules...” Însă lîngă trandafir există crinul, viorica, toporașul și „floricica numă-uita”. Floarea, În genere, este cultivată pentru valoarea ei de seducție. Pus la piept, Între rîvniții sîni, trandafirul devine un simbol ornamental și un simbol, evident, erotic. Mirosul bagă foc În sîmțîri, participă cu alte cuvinte la procesul de erotizare: „Nu știu floare este asta, ori amori În strai schimbat, Căci

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
viitorul („giurămînt iți fac... că și ceriul și pămîntul de s-or strămuta, Zulnie, eu nu mi-oi schimba cuvîntul”). Traduse În gramatica afecțiunii, timpurile lui Conachi sînt următoarele: prezentul (timpul durerii, al absenței, al fugii; timpul bocetului, timpul prefăcătoriei, seducției și timpul scriiturii); trecutul, care, de regulă, este timpul petrecerii și al plenitudinii, timpul la care a fost redactat (rostit) jurămîntul de vasalitate; timpul memoriei, timpul martorilor; În fine, viitorul, timpul, cum ziceam, al marilor promisiuni, timpul prin care vorbește

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
al poeziei asupra femeii slabe de fire. Moralistul e pe punctul de a pune În discuție temeliile morale ale literaturii erotice. O temă nouă se deschide, astfel, În versurile lui: tema poeziei care smintește femeia și strică familia. Operația de seducție prin poezie e condamnată. Din această acră morală iese un cîntec despre surparea fizică a femeii ușoare: „Fost-ai lele cînd ai fost, Dar acum ești lucru prost; Ai fost floare, trandafir, Dar acum ești borș cu știr; Ț-a

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
idealizare a femeii nu mai Încape discuție, Însă nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și pielea albă a femeii sînt trăsături clasice. Rassa dintr-un sirventés de Bertrand de Bon este o

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
amorului. „Un potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de a boci. Petrecerea În suferință. Privirea, substanța, cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, suspin, leșin, afazie. 9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul amoros. Peisajul erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15

Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535

acestea sunt exemple ale puterii blânde exercitate de America. Dacă reușești să îi determini pe ceilalți să îți admire și să îți împărtășească idealurile, nu trebuie să mai investești în "bețe" și "morcovi" pentru a-i convinge să te urmeze. Seducția este întotdeauna mai eficientă decât constrângerea, și multe valori precum democrația, drepturile omului și oportunitățile individuale sunt foarte seducătoare. După cum afirma generalul Wesley Clark, puterea blândă "ne-a facilitat influența dincolo de limita politicii tradiționale a balanței de putere."5 Însă

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
sunt determinați să-ți împărtășească obiectivele este menită să coopteze oamenii și nu să-i constrângă.11 Puterea blândă se bazează pe abilitatea de a forma preferințele celorlalți. La nivel personal, suntem cu toții familiarizați cu puterea de atracție și de seducție. Într-o relație sau într-o căsnicie, puterea nu este deținută în mod necesar de partenerul mai mare, ci se regăsește în chimia tainică a atracției. Iar în lumea afacerilor, liderii inteligenți știu că abilitatea de a conduce nu constă

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
semnificativă. Chiar și marele realist britanic E.H. Carr considera în 1939 că puterea internațională se împarte în trei categorii: militară, economică și de influențare a opiniei.16 Cei care neagă importanța puterii blânde sunt asemenea oamenilor care nu înțeleg puterea seducției. În timpul unei întâlniri cu președintele John F. Kennedy, vârstnicul om politic John J. McCloy și-a manifestat zgomotos indignarea față de atenția acordată popularității și atracției în politica mondială: ""Opinia lumii"? Eu nu cred în opinia lumii. Singurul lucru care contează

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

gata să-i purifice pe autorii lor de orice compromis cu forțele adverse. Mai mult, integrarea, din ce în ce mai flagrantă, a rezistenței ca bun în dezvoltarea actuală a democrațiilor neoliberale occidentale conferă acestei fisuri a dominației și reversului ei un fel de seducție inerentă tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
fi matricele teoretice reținute, trebuie să reperăm rapid noile ocurențe ale "tematicii culturale". Aceasta, după ce s-a focalizat în anii nouăzeci asupra întreprinderii, s-a extins spre piață, cu toate reluările și repetările discursive care sunt puse astfel în scenă. Seducția exercitată de noțiunea de "cultură" în calitate de cheie pentru explicarea fenomenelor din întreprindere și a câmpurilor economice în care se situează este astăzi puternică: ea își găsește cadrul generator în mișcarea de implantare a întreprinderilor occidentale în țările așa-zise din

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
care le invadează subliniază ratările unei economii de piață care, pentru locuitori, capătă aspectul unei nesfârșite decepții. Astfel, acele spirite care nu-și abandonează nici teritoriul lor originar, nici pe reprezentanții lor oficiali într-o fidelitate care le îndepărtează de seducția luxului unei piețe care, progresiv, se retrage din nou spre centre exterioare trebuie să arate o afișare budistă mereu mai puternică. Fuziunea acestor spirite cu budismul, asimilarea lor într-un spațiu budist este cu atât mai simptomatică cu cât ele

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

reușit, că îi merge (bine), că este prosper sau că este celebru (Goleman, 2005). C-o vrem sau nu, pretutindeni succesul unora favorizează apariția ranchiunei altora. Invidiile și bucuria răutăcioasă, ironiile, bârfele și minimalizările înfloresc peste tot. Prestigiu, celebritate, frumusețe, seducție, noroc în dragoste, fericirea de a fi iubit/ă, toate provoacă invidia în timpurile hipermoderne (Lipovetsky, 2007, p. 288). Ea este ca un curent de lavă topită care cuprinde și înghite tot ce atinge (Lippman, 2009). b. Apoi, între democrație

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
mulțumiți, fericiți cu celălalt într-o relație în care nu mai avem nevoie de prezența sa permanentă. Legătura s-a format, suntem pregătiți să depășim împreună problemele vieții. Fericirea devine durabilă"; "complicitatea și solidaritatea devin mai importante decât erotismul și seducția" (Filliozat, 2006b, p. 150). Este momentul când putem spune că dragostea s-a maturizat și s-a instalat solid în sufletul partenerilor. Împreună cu bunătatea, răbdarea, modestia (smerenia), respectul și recunoștința, iubirea include și empatia. Precum știm, într-o accepțiune la îndemâna

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]