2,115 matches
-
din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan la copilul normal în al doilea an de viață: imitația amânată, jocul simbolic, imaginea grafică, imaginea mintală și evocarea verbală. La copilul cu deficiență de auz se constituie o a șasea conduită semiotică -limbajul mimico-gestual - care tinde să compenseze conduita de evocare verbală. Limbajul la copilul surd este bazat non-verbal-mimico-gestual, centrat pe utilizarea gesturilor ca mijloace de comunicare, codificând în ele cuvinte, expresii, propoziții și diverse stări umane. Această formă de limbaj presupune
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am stabilit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
încurajat abordarea acestui subiect în cadrul studiului de față. Următorul pas în logica acestei cărți a constat în legitimarea științifică a obiectului de studiu: fenomenul modei vestimentare. Prima tendință a fost aceea de localizare a subiectului în perimetrul istoriei și al semioticii, date fiind primele lucrări științifice apărute pe această temă. O vastă bibliografie istorică, interesată în special de aspectele vieții cotidiene, a ilustrat deja că "fiecare epocă își are haina ei". Printr-un "arsenal" enciclopedic privind evoluția costumului în diverse epoci
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
oferit suficiente argumente în favoarea faptului că moda a reprezentat, de-a lungul timpului, un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic ridicat și că procesele de aculturație care însoțesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes, 1967) în baza conotaților sociale (semnificaților) atașate acestora. Analiza sociologică a modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes, 1967) în baza conotaților sociale (semnificaților) atașate acestora. Analiza sociologică a modei m-a ajutat să merg mai departe cu implicațiile enunțate în istorie și semiotică. Transformat în obiect de studiu al sociologiei, corpul îmbrăcat este un "fapt social", un trup socializat, care marchează distincția dintre natură și cultură. În diversele etape ale socializării, individul își însușește normele sociale ale "civilizării", exprimând consensul asupra manierelor considerate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) Seria lucrărilor publicate între anii 1960 și 1990 acoperă patru domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea sociologică a fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel, moda a fost explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
capitolul al doilea, rezultatele și concluziile studiului întreprins de Pierre Bourdieu pot fi valorificate în cercetarea teoretică și empirică a impactului modei vestimentare asupra diverselor sfere ale vieții sociale. Către sfârșitul anilor '60, analiza modei își face debutul în discursul semioticii prin lucrările și articolele filosofului și semioticianului francez Roland Barthes (1915-1980). Pornind de la evidența că moda reprezintă un fenomen de masă, deoarece sondajele indicau faptul că jumătate din femeile din Franța anilor '60 citeau regulat reviste consacrate modei, Roland Barthes
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pornind de la evidența că moda reprezintă un fenomen de masă, deoarece sondajele indicau faptul că jumătate din femeile din Franța anilor '60 citeau regulat reviste consacrate modei, Roland Barthes (1967/1983,19) realizează, în lucrarea Système de la mode, prima analiză semiotică a vestimentației- imagine așa cum apare aceasta în revistele de modă: ca vestimentație plastică (fotografia care redă un anume articol de îmbrăcăminte) și ca vestimentație verbală (descrierea acestei fotografii). Mai exact avem de-a face cu o analiză semiotică, în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prima analiză semiotică a vestimentației- imagine așa cum apare aceasta în revistele de modă: ca vestimentație plastică (fotografia care redă un anume articol de îmbrăcăminte) și ca vestimentație verbală (descrierea acestei fotografii). Mai exact avem de-a face cu o analiză semiotică, în care moda, în tradiția școlii lui Ferdinand de Saussure (1857-1913), este concepută ca un sistem de semnificații. Totuși, autorul precizează, în introducerea ediției din 1967, că cercetarea întreprinsă nu vorbește nici despre limbaj, nici despre haine, ci despre traducerea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu vorbește nici despre limbaj, nici despre haine, ci despre traducerea unuia în celelalte, având în vedere că limbajul este un sistem de semne. Totodată, autorul citat oferă o definire a obiectului de studiu al sociologiei modei, precizând că, în timp ce semiotica este preocupată să descopere reprezentările colective ale imaginilor vestimentare, sociologia are ca obiect de studiu sistemul real al vestimentației, care, potrivit lui R. Barthes, nu este niciodată mai mult decât "orizontul natural pe care și-l dă moda pentru a constitui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca obiect de studiu sistemul real al vestimentației, care, potrivit lui R. Barthes, nu este niciodată mai mult decât "orizontul natural pe care și-l dă moda pentru a constitui anumite semnificații" (R. Barthes, 1967/1983, 9). În general, în cadrul abordării semiotice a modei, lucrarea Système de la mode este frecvent citată. Concepția lui Roland Barthes asupra modei vestimentare se regăsește și într-un articol critic asupra analizei istorice și sociologice a vestimentației, intitulat Historie et sociologie du vêtement: quelques observations méthodologiques (1957
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poartă haine și dacă acestea îndeplinesc funcții protective, estetice și psihologice. Demersurile istorice și sociologice ar trebui direcționate către cercetarea modului în care comportamentele vestimentare constituie un sistem organizat, formal și normativ, recunoscut de membrii unei societăți (ibidem). În termenii semioticii lui Ferdinand de Saussure, hainele sunt o combinație între semnificant (forma vestimentației) și semnificatul (sensul, semnificația articolului de vestimentație) extern acestora (epocă, stat, clasă socială). "Fără să remarce această distincție proprie lingivisticii, istoricii tind să scrie istoria semnificatului, și astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1993, 743). Relația dintre semnificat si semnificant este caracterizată de un cod (code), adică de un sistem de reguli și de convenții sociale, de care oameni nu sunt întotdeauna conștienți, achiziționat prin procesele de enculturație și socializare. Demersul analitic specific semioticii, de diferențiere între semnificant și semnificant, constituie și astăzi un mod de cercetare a vestimentație unor grupuri subculturale de hip-hop-eri (M.A. Morgado, 2007) și punk-eri (M.H.W. Selfhot, 2008). Cel de-al treilea domeniu de studiu la care mă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aceștia, pentru discuția de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată (D. Hebdige, 1979, 17). Am denumit intervalul de timp cuprins între anii 1960 și 1990 "perioada fondatorilor" deoarece tema a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și limba ca mijloc de comunicare. În modelul lingvistic clasic, elaborat de Roman Jakobson (1963), codul reprezintă un ansamblu de semne și o combinație a lor, împărtășite atât de emițător, cât și de receptor (apud I. Drăgan, 1996, 20). În semiotică, codul este condiția sine qua non a proceselor de comunicare umană, conținând "reguli pentru generarea unor semne ca ocurențe concrete în cursul interacțiunii de comunicare" (U. Eco, 1976/2008, 78). În Encyclopedia of Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
expresiile actorului social) și fața "etalată" (impresiile auditorului) pentru a sublinia faptul că nu întotdeauna acestea sunt convergente (idem, 1959/2003, 31). Expresivitatea individului (și ca atare, capacitatea sa de a crea impresii) pare să implice două tipuri de activitate semiotică radical diferite: expresia pe care o dă și expresia pe care o transmite. Prima se bazează pe simboluri verbale sau pe substitute ale acestora, folosite în mod declarat și exclusiv, cu scopul de a transmite informația pe care ele și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fundamentată teoretic în deceniul al șaptelea al secolului trecut. La acea vreme, interacționismul simbolic, prin Herbert Blumer, Ervin Goffman, Gregory Stone, și structuralismul, reprezentant de Roland Barthes, Dick Hebdige, John Hartley, se afirmau în perimetrul unor discipline precum psihologia socială, semiotica, sociologia și studiile culturale. Acestea sunt de fapt și orientările teoretice care vor oferi alternative explicative la teoria trickle-down: moda nu este o resursă a clasei dominante care își conservă statutul social superior, ci mai degrabă un consens stabilit în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modernității, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Dunlap, Knight, "The development and function of clothing", în Journal of General Psychology, 1, 1928, pp. 64-78. Dunnell, Collin R, "Style and function: A fundamental dichotomy", în American Antiquity, 43, 1970, pp. 192202. Durac, Livia, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Institutul European, Iași, 2009. Durkheim, Émile, Regulile metodei sociologice, taducere de C. Sudețeanu, Editura Antet XX Press, Prahova, 2008. Eckman, Molly, "Attractiveness of men's suit: the effect of aesthetic attributes and consumer characteristics", în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Umberto (ed.), Istoria frumuseții, traducere de O. Sălișteanu, Editura Enciclopedia Rao, București, 2005. Eco, Umberto, Apocaliptici și integrați. Comunicații de masă și teorii ale culturii de masă, traducere de Ș. Mincu, Editura Polirom, Iași, 2008. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, București, 2008. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. 1 și vol. 2, traducere de M.-M. Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Enăchescu, Constantin, Tratat de psihologie diferențială, Editura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea discursurilor în conflict, această veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică. Cum îl știm, el cere și aici prudență în manevrarea termenului (supralicitat, bineînțeles) și nu subscrie la ipoteza rupturii (precum un J. Baudrillard). Ar fi exagerat să vorbim despre o ruptură, scrie sec D. Kellner; deși, am constatat deja, chiar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
luat forma "războaielor" dintre teoriile rivale, reducîndu-le adesea pe acestea la nivel de modă. Această febră a izbucnit prima dată în Franța în anii '60, o dată cu proliferarea discursurilor emanate de ideile post-structuraliste. Respingînd abordarea totalizatoare, universalistă și scientistă a structuralismului, semioticii, psihanalizei, marxismului și altor discursuri care produseseră "febra" și "conflictele" teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le respinsese, mișcarea post-structuralistă a produs noi sinteze ale marxismului, psihanalizei, semioticii și feminismului, într-o explozie de discursuri teoretice care au circulat în întreaga lume. În Statele Unite, unde acele forme numite de Marcuse "gîndire unidimensională" au domnit în tot deceniul cinci și începutul deceniului șase, marxismul și feminismul au fost primele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
permit o lectură negociată, care opune rezistență la text ori care se opune textului. Analiza culturală ajunge la o concluzie satisfăcătoare atunci cînd studiile etnografice ale semnificațiilor localizate din punct de vedere istoric și social sînt puse în legătură cu o analiză semiotică a textului." (Fiske, 1989 a: 98) Acest interes pentru text și receptor omite multe medieri care ar trebui să fie parte a studiilor culturale, inclusiv analize ale modului în care sînt produse textele în contextul economiei politice și ale sistemului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și analiza profundă, ce înlocuiește analiza teoretică cu o formă fără fond. Este însă, pe de altă parte, un semn cert că există ceva nou, care trebuie înțeles și teoretizat. Termenul "postmodern" este, deci, adesea, un înlocuitor sau o marcă semiotică ce semnalizează apariția unor fenomene noi care trebuie explorate și teoretizate. Utilizarea termenului mai poate însemna că există ceva care ne neliniștește, că apar noi fenomene care ne nedumeresc și pe care nu le putem înțelege sau cataloga în mod
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cinematografice uimitoare, a muzicii rock și a unor efecte sonore sugerînd viteza și forța și, firește, cu ajutorul aparatelor de zbor și a tehnologiei de luptă sofisticate. Așa cum am mai remarcat, imaginile și întregul spectacol al tehnologiei de vîrf sînt vehicule semiotice care transmit efecte ideologice în plan subliminal. În timpul unui antrenament inițial în Top Gun, un pilot îi șoptește unui coleg, în timpul vizionării unei înregistrări video a unei explozii ucigătoare: "asta e într-adevăr excitant". Tocmai acesta este, așa cum spuneam, scopul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]