4,940 matches
-
Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc se dovedește prin semnalarea numelor de preoți slujitori în Boziești și prin însemnarea pe planul hotarnic de mai târziu (1841) cu semnul Sfintei Cruci, simbol al prezenței bisericii în punctul respectiv, Boziești și Tămășeni, ambele vetre de sat având propria construcție. Din această cauză
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și descrise într-un Buletin oficial special. Abordarea franceză a violenței în școală adoptă așadar calea dreptului. Sunt posibile și alte opțiuni (sănătate publică, de exemplu), dar în Franța fenomenul e privit mai ales ca o problemă de securitate internă. Semnalările sunt, în consecință, transmise procurorului Republicii și uneori poliției cel puțin în cazul faptelor considerate grave. În vidul statistic privind violența în școală, frecvent în alte țări, acest program informatic putea fi un progres. Întâiul său merit este că ia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cifrele oferite de Ministerul Educației Naționale pentru anul școlar 2002-2003 și cifrele unei anchete efectuate de echipa noastră în același an. Tabelul 4. Acte de "violență" contabilizate în gimnaziile și liceele din Franța în anul școlar 2002-2003 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Deteriorări ale localurilor 2 675 0,04 Introducere de elemente străine 2 061 0,03 Aruncat cu pietre 1 952 0,03 Extorcare sau tentativă 1 757 0,03 Consum de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi, 0,23% pentru insulte sau amenințări grave, 0,11% pentru furturi și tentative, iar 0,03% pentru extorcare sau tentativă. Într-o perioadă în care chiar ministrul Educației descria și condamna puternicele tensiuni rasiste și antisemite dintre elevi, semnalările injuriilor rasiste privesc doar 0,01% dintre elevi. Dacă avem în vedere numai victimizările directe (excluzând traficul, autoviolența, degradarea localurilor), mai puțin de 0,60% dintre elevi ar fi victime, dar trebuie să ne gândim și că în multe faptele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de către elevi. Signa reprezintă, desigur, un progres față de modurile precedente de contabilizare. Să ne amintim cifrele din 1993-1994 ale Ministerului de Interne: 1 999 de fapte implicând elevi, 4 674 de fapte implicând adulți, în total 6 673 de incidente. Semnalarea faptelor de violență s-a ameliorat evident, cifrele analizate aici arată pe an 72 057 de incidente așa-numite "grave" semnalate. Adică de aproape 11 ori mai mult. Nimeni n-o să creadă că violența a crescut de 11 ori, ci
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a ameliorat evident, cifrele analizate aici arată pe an 72 057 de incidente așa-numite "grave" semnalate. Adică de aproape 11 ori mai mult. Nimeni n-o să creadă că violența a crescut de 11 ori, ci, bineînțeles, că sistemul de semnalare a fost îmbunătățit. Și încă mai poate fi îmbunătățit, dovadă stau dificultățile întâmpinate pe teren în explicarea chestionarului. Dar mai fundamental, și într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu exemplu va arăta fiabilitatea scăzută a acestor cifre. Consumul de stupefiante e cunoscut de autoritățile școlare într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2002-2003 Proporția victimelor în Signa 2002-2003 Extorcare 6,3 0,03 Insulte 73,2 0,23 Rasism 16,7 0,01 Lovituri 24,2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse de instituții și mărturiile victimelor după un protocol de anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare, pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile. Metodologia acestui audit este următoarea (etape): informarea cu privire la ceea ce ar trebui să fie; semnalarea dezechilibrelor, disfuncționalităților, precum și a interpretărilor greșite în aplicarea normelor; analiza cauzelor și consecințelor; recomandarea a ceea ce ar trebui făcut pentru eliminarea deficiențelor; raportarea rezultatelor celui auditat. Între cele două tipuri de audit, auditul performanței și auditul de regularitate, există asemănări
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
a v itejiilor voivodale” dar mai ales despre „George Tutoveanu și Bârladul”... În 1978 revista era la al șaselea număr. Revista Școala Bârlădeană apare în 1972 și avea un caracter pedagogic, vizând cultivarea limbii și literaturii române, aspecte ale interdisciplinarității, semnalarea și tratarea unor evenimente istorice și culturale, probleme școlare - îndeosebi. Spații importante au fost puse la dispoziția comemorării centenarului Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu. La revista Școala Bârlădeană au colaborat acad. G. Ivănescu, acad. C. Ciopraga, acad. Gh. Platon, prof.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și alte civilizații mediteraneene, Burebista, Decebal, lupte cu romanii, provincia imperială Dacia, romanizarea dacilor, retragerea aureliană, continuitatea daco-romanilor, creștinarea lor și disoluția migratorilor în masa autohtonilor latinofoni. Această aglomerare de episoade se încheia cu asimilarea slavilor de către autohtoni și cu semnalarea primelor știri scrise despre existența unei populații romanice în zona dunăreană; autorii prezentau de o manieră favorabilă semnificațiile termenului vlah și, în final, cheltuiau multă energie împotriva teoriei imigraționiste. Povestirea lui Neagu Djuvara a urmat însă un traseu original, respectând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conțineau. 104 E.P. Désiré ș.a., op. cit., p. 197, 199. 105 După ce se prezenta succint scopul educației sovietice (toți tinerii trebuie să devină "buni comuniști"), se ajungea și la expunerea mijloacelor, pusă sub titlul "cultul progresului" (Ibidem, p. 189, 202-203). În ciuda semnalării mizelor ideologice și a unor disfuncționalități vizibile ale educației sovietice, concluzia era optimistă, foarte asemănătoare cu aceea din manualul bulgar, albanez ori moldovenesc: "a permis să se dea maselor un nivel ridicat de cultură" (Ibidem, p. 202). 106 Ibidem, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rînd de învățarea și interpretarea semnelor. Model al obiectelor (ce nu pot fi transportate așa cum propuneau savanții din utopia swiftiană), schematizare a unei situații ("Proprietate privată", "Intrare interzisă" etc.), abreviere elocventă a unui consemn (indicarea otrăvii printr-o imagine anxiogenă, semnalarea direcției prin indici vizuali etc.), semnul reprezintă o realitate inconturnabilă a lumii moderne, prezență fetiș, prezență tutelară, la fel de importantă pentru cultura contemporană ca faptul în ideologia pozitivistă a secolului trecut. Disciplină paradoxală, disciplină vampir în pertinenta formulare a lui Umberto
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este de 62-75%, iar în cazul emiterii mesajului contactul vizual este de 38-40%; se pare că femeile au un contact vizual superior bărbaților: "știu să asculte"); * informare a unei alte persoane că poate interveni în discuție (semnal de turn taking); * semnalare a naturii relației instituite: dominare/vs/ supunere (un subiect de rang inferior privește mai mult cînd ascultă, în timp ce un subiect de rang superior nu privește mai mult cînd ascultă, ci dimpotrivă are tendința să privească mai mult cînd vorbește, pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu precizie și reprezentate cu talent. Dintre acestea, câteva sunt general valabile: prezența unor aluzii intertextuale prin care hipertextul trimite evident la hipotext, plăcerea ludică a stilizării, existența unor similarități notabile între model și textul produs prin parodiere, dublată de semnalarea, prin procedee specifice, a distanței ideologice și artistice între "copie" și "original". A vorbi deschis despre "denudarea" procedeului folosit în parodie nu mai miră astăzi pe nimeni căci, în lipsa deconspirării mijloacelor utilizate, în lipsa exhibării regiei interioare, orice roman parodic riscă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
18 persoane și au fost selecționați din rândul mai multor etnii și naționalități. Aceștia alcătuiesc un fel de "patrule" în sens invers. Am citit despre acest experiment în Mattino di Padova: "Merge totul bine până acum: am primit deja primele semnalări", ne povestește Claudia, imigrantă de origine română care face parte din acest proiect. Se vor întoarce pe străzi înarmați cu o uniformă și un telefon mobil. Dintre cele 18 persoane care patrulează pe străzi nu mai puțin de 12 dintre
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
nuvelei de debut, este purtătoarea unui mesaj subtil despre tragedia prin care trecea Rusia sub totalitarism, așa cum o vedea Soljenițîn, cel care cunoscuse deja ostilitatea regimului. Incipitul povestirii intră în relație, într-un mod foarte interesant, cu finalul tragic, prin semnalarea unui eveniment demn de a atrage atenția, iar captatio benevolentiae se realizează în mod desăvârșit. Auditoriul este privilegiat să afle întâmplarea misterioasă care explică încetinirea mersului trenurilor, de la unul dintre puținii oameni care o cunosc. Rolul frazelor de început în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și căruia nimeni nu-i lua în seamă rugămintea de ajutor. Personajul principal îl ajută pe bătrân să meargă până la recepție, dar acolo este respins, pe motivul că bolnavii sunt primiți numai dimineața. Pentru Soljenițîn, această situație constituie prilej de semnalare a unor reguli inflexibile, care nu țin seama de cazuri individuale, iar suferința unui om nu-i sensibilizează pe angajații clinicii. Esența întâmplării nu se află în nereușita acestei intervenții, bătrânul rămânând pe bancă, singur în fața refuzului de a i
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea erau în număr de circa 11. Prima categorie era constituită de informatorii „observatori”, folosiți în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați pentru a urmări viața particulară și extraprofesională a unor funcționari importanți în stat. În zona frontierei, acționau de o parte și de alta, pentru a culege date și informații din teritoriile statelor vecine. Informatorii „incidentali” erau folosiți la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și siguranței statului. Structura sa era următoarea: 1. Serviciul de Siguranță, unde rezultatul muncii lucrătorilor acestui organism se concretiza în buletine informative asupra evenimentelor publice și siguranța statului; 2. Serviciul Radio-Transmisiuni; 3. Serviciul destinat controlului străinilor - principala misiune consta în semnalarea intrării, ieșirii sau staționării în țară a străinilor ce prezentau interes informativ; 4. Biroul Studii; 5. Biroul Presă și translatori; 6. Registratura și Arhiva; 7. Buletinul Informativ. În aceeași structură mai funcționau: Biroul de Siguranță al Gării de Nord care semnala personale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-se un consens asupra priorității paradigmei centrării pe procesul învățării, este firească amplificarea cercetărilor, experiențelor în planul metodologiei aplicării și realizării eficiente a acesteia. Deși elemente esențiale au fost indicate în sintezele de mai sus, este utilă pentru practicieni și semnalarea de alte alternative, care să confirme soluții propriu găsite pentru această actuală paradigmă sau să provoace noi dezvoltări metodice, în variate contexte. Oricum, sunt prioritar citate câteva modalități de fond, care determină schimbarea de paradigmă, despre care comunică acum educatorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
afirmarea în analiza și rezolvarea unor situații conflictuale cognitive sau în luarea unor decizii de rezolvare, • interpretarea unor roluri atribuite sau asumate, • formularea de întrebări sau ipoteze pentru înțelegere, • implicarea în tehnici de creativitate, • analiza critică a răspunsurilor altor autori, • semnalarea de erori cognitive și propunerea de soluții ș.a. D. Procedee, tehnici bazate pe efectuarea de aplicații, pe rezolvarea de situații, probleme practice complexe: • construirea de artifacte variate (prototipuri, modele fizice, desene, redări picturale, aparate, machete funcționale, lucrări tematice în grup
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ai actului instructiv-educativ. Evaluarea va constitui un instrument de dezvoltare a creativității elevilor, dacă va fi folosită ca un "feed back" constructiv. Învățătorul va trebui să înapoieze lucrările elevilor nu neaparat cu note, calificative, ci cu comentarii, nu numai cu semnalarea greșelilor, ci mai ales cu relevarea reușitelor, a aspectelor bune, chiar dacă uneori va trebui să le caute cu tot dinadinsul. Elevii trebuie învățați să și corecteze și să-și evalueze propriile activități. Atunci când învățătorul știe s-o folosească, greșeala constituie
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
se regăsesc elemente esențiale pentru o analiză semiotica: comunicare, cultura și structura. Interpretând cultură drept nodul principal, Balmer implicit instituie un flux de la acest centru către elementele identității vizuale (compoziție/ structura, participanți reprezentanți și interactivi, modalitate), care vor conduce către semnalarea unei schimbări/ a unei păstrări a strategiei de comunicare corporatistă. Semiotica socială pare să ușureze procesul decizional în construirea imaginii corporatiste prin concentrarea asupra elementelor individuale care transferă o semnificație (Watts 2004: 357). Luarea unei decizii este asociată în marketing
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]