5,139 matches
-
stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând ajunge la un nivel superior de manifestare; locul ocupat de senzație în activitatea subiectului determină realizarea rapidă și eficientă. În actele motrice, informațiile senzoriale sunt condiționate de adecvarea la situație, obiectiv sau intenție, de feedback, adică de complexul senzorial-perceptiv ce are drept sursă informațională însăși mișcarea și raporturile ei cu obiectul asupra căruia se acționează. Putem identifica mai multe tipuri de senzații (Șchiopu, Verza
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a organismului și de stimulare a acțiunilor de îndepărtare a surselor nocive, dar și de ameliorare a durerii. SENZORIO-MOTOARE (DEZVOLTARE) (fr. sensorimoteur șdéveloppementț; engl. sensorimotor development) - Denumirea, susținută și de J. Piaget (apud Larousse, 2006), exprimă dezvoltarea combinată a activităților senzoriale și motoare la copil. Se referă la mișcări și postúri, dar și la ceea ce relevează acestea despre percepțiile ce rezumă viața mintală de relație cu lumea exterioară la copilul mic. Acordul între percepție și acțiune, care se concretizează în coordonările
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aproape, se construiește o coordonare generală, așa cum ea este ilustrată de mersul autonom. Inteligența senzorio-motoare - după J. Piaget (1965) - este legată de ideea că progresele cunoașterii provin din activitatea motoare exersată de bebeluș asupra mediului său înconjurător și de informațiile senzoriale pe care le extrage din modificările astfel produse. Coordonarea vedere-prehensiune este, prin urmare, o etapă prealabilă unei adevărate inteligențe. Învățarea senzorio-motoare este o ameliorare a coordonării între deplasările segmentelor corpului și informațiile provenite de la un mediu înconjurător static sau dinamic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
între deplasările segmentelor corpului și informațiile provenite de la un mediu înconjurător static sau dinamic ori o îmbunătățire a coordonării interne între patternurile motoare simultane sau succesive constitutive ale unei activități. SENZORIO-MOTRICITATE (fr. sensorimotricité) - Domeniu definit de ansamblul conexiunilor dintre sistemele senzoriale și sistemele motoare (Larousse, 2006). Legăturile dintre sistemele receptoare și sistemele efectoare nu se limitează la un nivel anatomic și nu caracterizează un nivel de funcționare, ci sunt prezente la toate nivelurile de organizare neurofiziologică. Aceste legături determină o serie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se limitează la un nivel anatomic și nu caracterizează un nivel de funcționare, ci sunt prezente la toate nivelurile de organizare neurofiziologică. Aceste legături determină o serie de funcționări numite în „buclă deschisă”, atunci când o acțiune nu integrează decât informații senzoriale interne născute din mișcarea însăși, adică nu integrează decât mesajele proprioceptive. Totuși adaptarea acțiunilor în „buclă deschisă” este întotdeauna mai puțin precisă și mai puțin fină decât cea a acțiunilor realizate în „buclă închisă”. Pe măsură ce sunt îndeplinite, acestea din urmă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care leagă ciclurile de lucru ale mișcărilor repetate, precum și mișcările executate o singură dată. STIMUL (< lat., fr. stimulus; engl. stimulus) - Orice formă de energie fizică, exterioară sau interioară organismului, de o intensitate suficientă (prag absolut) pentru a excita un receptor senzorial. Mediul unui individ conține un număr mare de informații care constituie stimuli potențiali de natură și intensitate variată (Larousse, 2006). Orice agent extern sau intern (fizic sau chimic) capabil să determine un răspuns caracteristic sau o formă particulară de reacție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
amețeli, palpitații, mâini și picioare reci și umede, senzație de apăsare pe inimă, lipsa poftei de mâncare etc. Surmenajul netratat poate determina tulburări cum ar fi: astenie, gastrite, uneori, ulcere etc. (Popescu-Neveanu, 1978). T TACT (< germ. Takt, fr. tact) - Modalitate senzorială cutanată care permite semnalizarea contactului cu diverse corpuri; asigură percepția stimulilor mecanici (contact, presiune, tracțiune) ce sunt aplicați pe tegument sau pe mucoase. Tactul poate fi pasiv, în condițiile atingerii involuntare a obiectului, sau activ, atunci când se execută din mișcare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
autonomie și igienă personală; cultivarea deprinderilor de muncă; formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană; cultivarea autocontrolului și expresivității personale; educarea capacităților cognitive; educarea capacității de reacție la diverse situații de viață; antrenarea funcției neuromusculare; antrenarea integrării senzoriale; sprijinirea relațiilor interpersonale; educarea capacității de acțiune în funcție de constrângerile și resursele de mediu. Rezumând elementele prezentate anterior, putem spune că activitatea de terapie ocupațională acționează în trei mari domenii generale, care includ alte domenii particulare. Domeniile generale sunt: formarea deprinderilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a vindeca, a atenua sau a scurta o boală. Tratamentul conservator se aplică pentru a preveni înrăutățirea unei boli, așteptând vindecarea naturală, sau în cazul când evoluția este atât de lentă, încât un tratament radical nu se justifică. Tratamentul tulburărilor senzoriale trebuie să însoțească tratamentul kinetic. În acest sens, se începe cu stimulări auditive, optice, tactile, într-un ritm susținut, dar fără exagerări. În etapa următoare, se trece la educarea recunoașterii diferitelor forme perceptuale, insistându-se asupra componentelor deficitare. Tulburările de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
decurg inconștient și trebuie o anumită proximitate pentru ca ele să se întâmple. Totul depinde de puterea Cronicarului și de intensitatea trăirii Împăratului! Gândurile suveranului pot fi luate drept ale sale de către cel dintâi supus, dacă sunt prea vii, iar impresiile senzoriale, cum ar fi văzul sau auzul sau oricare simț, când sunt prea intense, pot fi simțite aproape cu aceeași intensitate și de către Cronicar. El devine, într-o anumită parte, imaginea în oglindă a Împăratului, un registru de sentimente și gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spiritului comic născut din grotesc prin satira folclorică a scriitorului, Flămânzilă și Setilă sunt instanțe pe care eroul le identifică în cadre separate,deși sub protecția aceleiași convenționale spațialități de basm. Cu toate acestea, ele există sub forma unui cuplu senzorial, reprezentând același simț esențial uman (gustul), separate în necesități primordiale ce caracterizează muritorul: foamea și setea. Cele două personaje pantagruelice, adjuvanți individuali, hiperbolizați sub pretextul creării situației comice, acționează în aceleași măsuri stihiale asupra naturii, având efecte distructive asupra naturii
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
că și eu dădusem ce aveam mai bun. Cu o noapte Înainte, Îl vizitasem pe Walter pe când era adânc cufundat În somn pentru că, Îmi dădusem eu seama, acolo, În vise, În imaginație, În amintiri, puteam intra În contact cu ceilalți. Senzorialul nu-mi mai folosea acum la nimic. Dar puteam trăi Într-o conștiință lăsată să plutească liberă, fără să fie ancorată În realitate. Conștiința mea se putea suprapune peste a lui, care era acum extrem de maleabilă. Și astfel, prin osmoză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cele metafizice sunt legate forțat. Kawai: Așa e. Oamenii din ziua de azi s-au rupt de corporalitate, totul s-a limitat la teoretizare. Cei care vor să se apropie din nou de corporalitate, fac yoga. Apoi trec la nivel senzorial. Nu există nici o legătură între conștiința iluminată și bunul-simț cotidian. Aici se creează o ruptură abruptă. Doar părțile care nu au bariera cotidiană sunt ușor de iluminat. Când această iluminare și cu sentimentul de rupere de cotidian se unesc, vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
celui privit, și cu toate că însăși calitatea privitorului se modifică neîncetat, urmele privirii rămîn: după cum cel care privește este acea imagine, toi astfel cel care-și amintește este propria lui amintire. Iar dovada cea mai bună a acestei supraviețuiri este reacția senzorială pe care continuă să o provoace, la multă vreme după ce stimulul a încetat, demonstrând o prezență la nivelurile elementare ale actului perceptiv: gustul, parfumul resuscitate pe neașteptate. Orice imagine conține în ea însăși acel morb temporal care o va altera
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
citate*. Legătura dintre amintire, artă și imaginar este precizată de la primele pagini. Astfel, întîiul său amor i-a rămas "în amintire ca o splendidă viziune de artă sau de vis". Perceperea Adelei se produce treptat, urmând etapele unei anumite desfășurări senzoriale: văzul întîi, apoi auzul, tactilul, în fine, senzația kinestezică: "Pînă acum o văzusem, o auzisem, uneori mă atinsese. Acum greutatea ei m-a făcut să-i percep existența sub o altă categorie a sensibilității: aceea care dă senzația realității ultime
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
le conectezi la galvanometrul unui poligraf, pentru a măsura, pe baza conductibilității electrice, viteza cu care se urcă apa din rădăcină În frunze, vei putea obține un model de semnal, asemănător oarecum cu cel al unui om expus unor excitații senzoriale. Un condamnat pe scaunul electric nu suferă mai mult decât o mușcată sau o begonie căreia Îi arzi frunzele. Mai mult, durerea se transmite de la o plantă la alta cu o intensitate ce se amplifică În progresie geometrică. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care n-ar vedea diferențele? Plăcerea pe care i-o trezea ființa fizică a lui Steven nu era mai mult sau mai puțin suspectă decât plăcerea pe care o simțise odată față de corpurile grăsuțe, catifelate, ale copiilor ei. O plăcere senzorială, sigur, dar departe de una senzuală. Într-o după-amiază de vineri, nu cu mult înainte de vacanța de Crăciun, Connolly a apărut la Homework Club-ul de care avea grijă Sheba. Cei doi nu se mai întâlniseră într-un spațiu public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mai văzusem cu așa ceva la școală. Se freca anxios de lobul urechii stângi și se vedea de la un kilometru că iritația de la bărbierit era în plină înflorire. O vreme am crezut chiar că aș putea să leșin copleșită de suprasarcina senzorială a momentului, de esența bangsiană de Bangs, servită în doză concentrată. — Sal’, a zis el. Îmi pare rău c-am întârziat. Sper că nu mă aștepți de mult. S-a apropiat foarte repede și apoi, fără nici o pregătire, a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
brazdă, internet. Egografii emailate Tatonări: Istoria Partea I-a Satul și creșterile Mihaela: Puii altor specii Mircea: CAP, lumina satelor Mircea: Cireșul Mihaela: Mărul și caisul Mihaela: „Între autobiografie și CV” Partea a IIa Go West! Mihaela: Helloismul Mircea: Westul senzorial Mihaela: Remote-control Mircea: Vestu’ și restu’ Mihaela: America, America! Mihaela: Traume ascunse Mihaela: Pot plânge in English! Mihaela: Țara de suflet Mihaela: Go West via East Partea a III-a: 1989 Mihaela: Rușinea Mircea: Rezistența prin hedonism Mihaela: Ajunuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
crescută în fire egale, foarte ecologice. Apariția mea le-a contrariat. M-au privit minute în șir, încetând să rumege. Le încălcasem spațiul vital. Mi-a trebuit mult să nu mă simt neavenită în West. 2 noiembrie 1999 Mircea: Westul senzorial Și eu am ajuns în Occident în 1990, ca aproape toți dintre noi. Aveam o invitație de la CNRS, pentru un scurt stagiu de cercetare-documentare la Paris, așa că am făcut o lungă călătorie de 30 de ore cu trenul de clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
îndepărtată. La Paris, când am ajuns în Gare du Nord, am înțepenit. Erau prea multe culori și prea multe lumini! Nu era cenușiul și întunericul de acasă, cu care ochii mei se obișnuiseră. Așa am început eu să aprehendez Occidentul: SENZORIAL. Văzând, pipăind, mirosind, gustând, atingând. Nihil est in intelectum... știi tu povestea. Mi s-a făcut brusc frică și a trebuit să mă duc să fac pipi, ca animalele care, când sunt cuprinse de nesiguranță, încep să-și marcheze teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
toaleta, păstârnacul și oamenii de pe stradă. Coca-Cola are alt gust, mâncărurile sunt mai variate, culorile sunt mai vii, mai curate, luminile, mai multe și mai strălucitoare, clădirile - mai armonioase. Nici o diferență de calitate umană sau de intelect! Și exact cu SENZORIALUL s-a trezit Occidentul să mă plesnească, în dimineața aceea, la Paris... Câteva zile mai târziu m-a invitat la masă Jean-Michel Hoc, unul dintre directorii de la CNRS. Eram dintr-o țară exotică, vorbeam franțuzește și englezește și, culmea, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
poate din cauza culorii, încât mi s-a părut că mă refugiez pe pământul viu al copilăriei mele. De atunci nu m-am mai mișcat de lângă ei. Mă atrăgeau perceptiv, tactil, olfactiv. Am scăpat, prin apropierea fizică de ei, de forma senzorială a rasismului. În rest, mă convinseseră filmele de adolescență, mai ales cele cu Sidney Poitier. Poate că o să regret toată viața că nu am făcut dragoste cu un bărbat răcoros, cu pielea ca pământul fertil. Sau măcar că nu am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Magister Anagrammari. „în viață“ este o formulare problematică, pentru că gorfii nu sunt niște forme de viață precum cele pe care le știm noi. Lor nu le trebuie nici mâncare, nici apă, nici aer și nu au decât un singur organ senzorial, unul intangibil, care le servește pentru vedere, auz, pipăit, gust, miros și pentru multe altele - un fel de aură sau emanație ce le înconjoară corpurile uriașe, tari și inutile. Ca să fim expliciți: gorfii seamănă cel mai bine dintre toate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
prima vedere. Și, cum prima vedere însemna destul de mult pentru constituția robustă a lui Virgil, spusele lui erau un compliment. Al treilea protagonist stătea netulburat la vreo zece metri de Virgil, rezemându-se de un pom și cu aura sa senzorială tremurând ușor. Nu simțise nici o teamă la ideea confruntării. L-a amuzat să-l întâlnească din nou pe domnul Jones și i-a oferit un indiciu pentru ultima Ordonare pe care acesta era acum nerăbdător s-o descopere, dar ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]