2,034 matches
-
a teoriei cunoașterii pot fi umbrițe sau trecute cu vederea. <contents> Literatura primară Commentaria în Aristotelis libros Peri Hermeneias et Posteriorum Analyticorum cum synopsibus et annotationibus fr. Thomae Mariae Zigliara, Operă omnia (ed. Leonina), tomus primus, Romă, 1882 Compendium theologiae seu Brevis compilatio theologiae ad fratrem Raynaldum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1979 De ente et essentia, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1976 De principiis naturae ad fratrem Sylvestrum, Operă omnia (ed. Leo nina), Romă, 1976 De unitate intellectus contra Averroistas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ed. Leo nina), Romă, 1976 De unitate intellectus contra Averroistas, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1976 În duodecim libros Metaphysicorum Aristotelis expositio, ed. M. R. Cathala, R. M. Spiazzi (Marietti), TauriniaRoma, 1971 Liber de veritate catholicae Fidei contra errores infidelium seu Summa contra Gentiles, ed. P. Marc, C. Peră, P. Caramello (ed. Marietti), Taurini-Roma, 1961 Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, Roma-Paris, 2000 Quaestiones disputatae de potentia, ed. P. M. Pession (Marietti), Taurini-Roma, 1965
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în forma finită a creaturii, în „vasele“ capabile s-o primească. „Les vases qui correspondaient aux trois Sephiroth les plus hautes donnèrent abri à leur lumière, mais quand vint le tour des six dernières Sephiroth, la lumière jaillit d’un seul coup et son choc fut trop fort pour les vases qui se brisèrent et furent mis en morceaux“. A treia „etapă“ a dramei cosmologice este pentru Isac Luria îndreptarea (Tikkun), care constă în restabilirea plenitudinii originare a luminii primordiale. Teologia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
funcționează împreună ca elemente ale discursului pe baza unor „afinități elective“ evidente în mediul intelectual iudaic al începutului de secol XX: „La surdétermination des textes de Benjamin, avec leur bipolarité théologique et matérialiste, ne permet pas d’attribuer à une seule de ces dimensions la signification d’une théme“. Printr-o astfel de lectură nu se mai poate vorbi de o secularizare a limbajului lui Benjamin, tocmai întrucât diferitele niveluri ale discursului său comunică în mod constant. La fel, nici problema
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
1947; Le Surréalisme et l’après-guerre, Paris, 1947; ed. (Suprarealismul și epoca de după război), tr. Șasa Până, București, 1947; Phases, cu o litografie de Alberto Giacometti, Paris, 1949; Sans coup férir, cu o acvaforte de Suzanne Roger, Paris, 1949; Parler seul, cu litografii de Joan Miró, Paris, 1950; ed. Paris, 1955; De Mémoire d’homme, cu litografii de Pablo Picasso, Paris, 1950; La Première main, Alès, 1952; La Face intérieure, cu o litografie de Fernand Léger, Paris, 1953; Picasso et la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
de acest substrat celtic, existent și în cazul unor limbi germanice (precum engleza și neerlandeza), dar și al altor limbi romanice (precum portugheza și spaniola), însă nu într-o manieră la fel de compactă. De aceea, vocalele anterioare palatale ä, ö, ü (seul, feu, pur) din franceză se regăsesc în majoritatea limbilor germanice, excepție făcînd engleza. Spre deosebire de celelalte limbi romanice, franceza a pierdut în totalitate vocalele finale, încît majoritatea cuvintelor se termină astăzi în consoană, iar accentul a devenit fix, pe silaba finală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ridicat În colesterol. De aceea este necesar să fie Înlocuite, obligatoriu, cu grăsimi vegetale (untdelemn, margarină), lipsite de colesterol, care nu provoacă tulburări dacă nu sunt prăjite. Untdelemnul și margarina au puncte de topire mai coborâte decât untura, osânza și seul. Se pot consuma circa 30-40 g grăsimi vegetale pe zi, alături de proteinele și glucidele din alimente. Regimul de viață În perioadele de criză se recomandă: -baie generală, o dată pe zi, câte 25 minute; -duș alternativ (apă caldă-apă rece) de 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
indispensable, selon certains philosophes dans la science?) un problème qui est différent de le défi de Wigner et Steiner et du problème de la coordination qui apparaît au positivistes logiques suivie d'un argument en faveur de l'idée que la seule façon de répondre à ce problème serait d'adopter une doctrine empiriste dans la philosophie des mathématiques. Le livre est divisé en cinq chapitres: les trois premiers chapitres sont conçus comme une carte de la façon dont le problème de l
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Plus que cela, à partir de ce problème, de sérieux arguments peuvent être formulées à l'encontre de leurs positions. Dans le cinquième chapitre, l'auteur tente d'esquisser une réponse au problème de l'applicabilité. Il fait valoir que le seul espoir de répondre à ce problème, c'est que de nous mettre sur une position empiriste. Pour être complète, une position empiriste dans la philosophie des mathématiques doit être complétée par une présentation de ces aspects du monde que les
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
simplificării: femeia pariziana este asociată cu eternul feminin 50. Pariziana este descendentă Evei biblice, care dorea mai mult decat avea, fapt simbolizat prin mărul interzis: "Eve avait l'immortalité de la jeunesse et de la beauté, elle possédait le nécessaire, le superflu seul lui manquait. A cette époque-là, le superflu était une pomme. Elle voulut l'avoir. Eve était une Parisienne biblique" [Delord, p.4]. Văzute din această perspectivă, Nana și Sidonie Chèbe sunt Eve moderne 51 care doresc averile pe care nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
realizarea ambițiilor sale mondene. Educația sentimentală a lui Frédéric urmează o curbă în descreștere, de la romantism la vulgaritate și compromis. "La relation avec Rosanette et Mme Dambreuse n'est qu'une comédie, qui ne parvient jamais à faire oublier la seule vraie passion de Frédéric" [Aurégan, p.65]. Pariziana lui Flaubert, în mai mare măsură decât altele, este un personaj contradictoriu. Aici se resimte modernitatea personajelor flaubertiene, a căror psihologie rezultă din procese ce țin atât de sfera conștientului, cât și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi împiedicată să facă filantropie: "Puis, ayant remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser: sans doute elle avait réfléchi qu'elle ne serait plus seule maîtresse de șes aumônes, et elle entendait en disposer en souveraine absolue, même follement" [Zola, L'Argent, p.55]. Figură prințesei Oriviedo rămâne unică și neînțeleasa, dar întredeschide o dimensiune nouă a parizienei, capabilă de generozitate. Constatăm că Pariziana găsește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Limbajul enigmatic, caracterizeazt printr-o doză de confuzie, prin crearea unor ambiguități, devine comunicare galanta, cu dedesubturi: "Mme Bouchard (...) s'attardait encore devant Rougon, très gracieuse, très douce, lui demandant à quelle heure elle pourrait le voir, rue Marbeuf, tout seul, parce qu'elle était trop bête quand îl y avait du monde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.76]. Sintaxa feminină este eliptica și ambigua, cu inversiuni frecvente ale termenilor da și nu. Oscilarea doamnei Dambreuse între da și nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este un apel la dorința sau poate deveni un obstacol, cănd toaletă îl disimulează și îl închide. Rochia nu are o valoare estetică în sine, daca nu exprimă tensiunea corpului. "Et puis elles trottinent d'une façon incomparable; et le seul frémissement de leur tournure nous fait courir des désirs dans leș moelles ..." [Maupassant, Rouerie, în La parure, p.302]. "Toaletă poate fi un instrument de cucerire, (...) artă ei constă în a crea miraje, a oferi privirilor un obiect imaginar" [Beauvoir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe rouge, piquée dans șes cheveux noirs, attirait l'œil violemment, semblait marquer să physionomie, accentuer son caractère spécial, lui donner la note vive et brusque qu'il fallait" [Maupassant, Bel-Ami, p.27]. Machiajul modelează și accentuează trăsăturile și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de diferite vârste: "C'est un composé d'esprit, de grace et de sensibilité; une intarissable source de séduction; la justification éclatante de la supériorité de la France sur leș autres nations; la femme qu'on rêve à seize ans, et la seule dont on se souvienne à soixante" [apud Oster, Goulemot, p. 249, subl.n.]. 23 Libertatea civilă este refuzată de Codul civil, care devine închisoarea femeilor franceze, legiferând ideea conform căreia femeia este proprietatea bărbatului, idee ce se răspândește în întreaga
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abolition, ou tout au moins "une réglementation du mariage plus intelligente" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]. 33 Pionierele, aceste femei excepționale care deplasau frontierele, trebuiau să înfrunte suspiciunea care planează asupra feminității. Flaubert scria despre ea că era "le seule grand homme" al secolului ("homme", se traduce din franceză "om" dar și "bărbat"), înaintând ipoteza că ea ar putea face parte din sexul al treilea. Criticul literar G.H.Lewes mărturisește în 1850 despre competitivitatea feminină: "Faptul că grupul de femei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
La rue montait dans l'appartement, avec son roulement de voitures, son coudoiement d'inconnus, să licence de paroles. Le père, la belle-mère, le beau-fils agissaient, pariaient, se mettaient à l'aise, comme și chacun d'eux se fût trouvé seul, vivant en garçon." [Zola, La Сurée, p.169]. 227 Niciodată nu se scrie despre adulter atât de mult ca în secolul al XIX-lea: discurs literar, dar și medical, economic, juridic, politic, fiecare având un cuvânt de spus despre această
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un devoir, juste à sept heures sonnantes, avec la même joie tranquille. (...) Le dîner du mardi était le seul événement de la semaine qui mettait en l'air la maison" [Zola, Une page d'amour, p.55, 56]. 278 "C'était une folie d'empiler cinq cents personnes dans un appartement où l'on aurait tenu deux cents à peine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la pian care are un efect deosebit asupra sensibilității lui Olivier Bertin: "Elle avait un talent réel et une compréhension subtile de l'émotion qui court dans leș sons" [Maupassant, Fort comme la mort, p.251]. "Mme Arnoux, se croyant seule, s'amusait à chanter" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.113]. "Leș aquarelles étaient de Mme Caroline, des vues de là-bas; des types, des costumes, ce qu'elle avait remarqué et croqué en accompagnant son frère, avec un sens très personnel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
decât de muzică serioasă [ibidem, p.114]. Michèle de Burne "passait pour avoir la plus remarquable voix connue parmi leș femmes du monde" [Maupassant, Notre cœur, p.65]. Doamna Arnoux poate fi surprinsă exersând în singurătate: "Mme Arnoux, se croyant seule, s'amusait à chanter. Elle faisait des gammes, des trilles, des arpèges"[Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.113]. Stilul de interpretare al doamnei Dambreuse seamănă cu ea însăși: "Elle avait une façon de jouer du piano, correcte et dure" [Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'un être. On dirait qu'on subit une possession étrange, intime, confuse, troublante et exquise parce qu'elle est mystérieuse" [Maupassant, Bel-Ami, p.67- 68]. 308 "Ce fut comme une apparition: Elle était assise, au milieu du banc, toute seule; ou du moins îl ne distingua personne, dans l'éblouissement que lui envoyèrent șes yeux. (...) Elle avait un large chapeau de paille, avec des rubans roses, qui palpitaient au vent, derrière elle. Șes bandeaux noirs, contournant la pointe de șes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vanités, de dépits d'amour-propre, n'inspirant ni dévouement ni constance, seulement des aventures tragiques, des duels, des suicides d'où l'on revient presque toujours et d'où l'on revient guéri" [ibidem, p.279]. 313 "Duroy se trouva seul avec Mme de Marelle dans un fiacre qui roulait. Tout à coup îl sentit remuer son pied. Elle avait fait un mouvement, un mouvement sec, nerveux, d'impatience ou d'appel peut-être" [Maupassant, Bel-Ami, p.73-74]. Îl rencontra encore leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
plus nue, tendant la gorge... (...) Et n'était-ce pas le morceau de dentelle qui avait glissé?" [ibidem, p.92]. Rougon este conștient de înscenare: "Pourtant, îl n'était plus bien sûr que la dentelle ne se fût pas dénouée toute seule [ibidem, p.93]. 319 "Rougon eut un instant d'homme fort. Îl la briserait quand îl voudrait. N'était-ce pas elle qui le provoquait? Et des pensées malhonnêtes lui venaient, tout un projet de séduction, dans lequel îl la plantait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
extraconjugale și a motivului rupturii îl găsim în L'Art de rompre de Maupassant, publicat în Le Gaulois din 31.1.1881: "Cependant nous ne pouvons raisonnablement être fidèles jusqu'à la mort (je parle pour leș célibataires) à une seule et même femme, quand tânt d'autres șont charmantes" [în Ph. Dahhan, p.53]. 337 "Au XVIIIe siècle le jeune homme pouvait être amoureux d'une duchesse ou d'une lingère, mais au XIXe siècle on peut être amoureux d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]