40,428 matches
-
sau Dialogul generalizat. Cu riscul de a-l indispune pe cititor, voi da o mostră de jargon șoranian. Mihai Șora vorbește de o sferă de rază nulă pe a cărei suprafață se află "actele punctuale terminale". Acestor puncte de pe circumferința sferei le corespunde o "putință terminală globală" (PT). Cu alte cuvinte, actul punctual terminal își are temeiul în putința lui proprie (PT) prin vârful extrem al acesteia. Însă, la rândul ei, putința terminală globală este întemeiată prin intermediul "putințelor intermediare" (PI) de către
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
terminal își are temeiul în putința lui proprie (PT) prin vârful extrem al acesteia. Însă, la rândul ei, putința terminală globală este întemeiată prin intermediul "putințelor intermediare" (PI) de către "universala putință de a fi" (UP), care nu reprezintă altceva decât centrul sferei. Acest centru poartă în sine un infinit pe care Mihai Șora îl numește "infinit de compenetrație". Dar "universala putință de a fi" (UP) are nevoie la rîndul ei de un temei. Temeiul acesta se obține printr-o implozie a centrului
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
Acest centru poartă în sine un infinit pe care Mihai Șora îl numește "infinit de compenetrație". Dar "universala putință de a fi" (UP) are nevoie la rîndul ei de un temei. Temeiul acesta se obține printr-o implozie a centrului sferei spre un alt "tărîm", acesta din urmă referindu-se de fapt la o cine-itate atopică ce are un caracter personal. Pe scurt, e vorba de Dumnezeu. Simplificînd foarte mult, se poate spune că modelul ontologic al lui Mihai Șora este
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
după propriile mărturisiri, de eseul din 1943 al lui Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, prin care acesta a deschis o nouă direcție în interpretarea textelor eminesciene, abordare hermeneutică numită de Adrian Marino mitocritică. Eliade susținea că prezența unor elemente specifice sferei general-romantice (elementele neptunice, nostalgia paradisului etc.), nu se datorează unei influențe, ci unei "comune experiențe metafizice", principiul de la care pornește această interpretare - observa Nicolae Balotă - fiind acela al unui simbolism ecumenic care se manifestă și poate fi recunoscut în mituri
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-și închipuie că-n mânuri ne-a coprins cu tot despotul,/ Dar subțire îi e visul ca și fumul de pă ape/ Ce să prinde-n frunzi dă sălcii când sunt zorile aproape
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
reevaluărilor impuse de complexitatea lumii de astăzi, marcată de probleme pe care generațiile predecesoare fie nu le-au avut, fie nu le-au sesizat". Probleme dificile, adesea cu un potențial exploziv, precum proliferarea violenței și a drogurilor, a corupției în sfera deopotrivă politică și economică, a cuplului și a sexualității, a bioeticii și ecologiei, a globalizării și a mass media. Abia ieșiți din veritabilul purgatoriu pe care l-a constituit prezumțiosul secol al XX-lea, cu perechile de războaie mondiale și
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
ca rațiunea "să se exerseze într-o interacțiune autoreflexivă cu limitele iluminismului", așadar cu o filosofie avizată asupra sîmburelui său de insuficiență, posedînd "disponibilitatea de a învăța de la religie". Pe de altă parte, cardinalul Ratzinger pledează pentru comunicarea celor două sfere ale conștiinței, celor două "mari culturi ale Occidentului", cultura credinței și cea a raționalității secularizate, recunoscînd atît existența unor "patologii în religie", cît și a unor "patologii în rațiune". Întrucît ambele au un caracter de "nonuniversabilitate", e benefică o colaborare
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
timbrată nobil a unui om din vechea boierie cu distanță critică. Glissando rămîne pentru mine filmul cel mai dens, unde Daneliuc ține în echilibru un edificiu fragil cu ajutorul acestui actor de excepție. Provocarea constă în dificultatea de a acorda personajul sferei simbolice care lestează asupra evoluției firești a evenimentelor, personajul oscilînd între realitate și vis, mesmerizat de obsesia sa pentru femeia dintr-un tablou, expresie a unui trecut irecuperabil, inefabil, cel din la belle époque pe care demarajul brutal al regimurilor
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
Avramescu s-a dedicat colecționării și cercetării atente a cărților poștale ilustrate care aduc imagini edificatoare asupra particularităților Brăilei dintr-o lungă perioadă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în epoca interbelică și cu conexiuni în contemporaneitate, îndeletnicire circumscrisă în sfera rarisimă a cartofiliei. într-o evocare publicată în România literară nr. 28 din anul 2000 și reprodusă acum în Addenda acestui volum al fostului său coleg de liceu, Gabriel Dimisianu relevă, pe bună dreptate, că "unora li se va părea
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
Elena Badea Din sfera instituțiilor politice, primăriile beneficiază de mai multă încredere din partea românilor decât Curtea Constituțională, Președinție, Guvern sau Parlament, este rezultatul unui sondaj INSCOP realizat în perioada 1-6 iulie. Conform aceluiași sondaj, românii acordă mai multă încredere Bisericii - din sfera instituțiilor sociale
Sondaj INSCOP. Primăriile, Armata, Biserica și NATO, instituțiile în care românii au cea mai mare încredere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77367_a_78692]
-
Badea Din sfera instituțiilor politice, primăriile beneficiază de mai multă încredere din partea românilor decât Curtea Constituțională, Președinție, Guvern sau Parlament, este rezultatul unui sondaj INSCOP realizat în perioada 1-6 iulie. Conform aceluiași sondaj, românii acordă mai multă încredere Bisericii - din sfera instituțiilor sociale sau private și NATO - din sfera instituțiilor internaționale. Potrivit sondajului, cifrele încrederii în instituțiile politice pentru iulie sunt următoarele: Primăriile — 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituțională — 31,2% (29,8% în mai), Consiliile județene — 29
Sondaj INSCOP. Primăriile, Armata, Biserica și NATO, instituțiile în care românii au cea mai mare încredere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77367_a_78692]
-
mai multă încredere din partea românilor decât Curtea Constituțională, Președinție, Guvern sau Parlament, este rezultatul unui sondaj INSCOP realizat în perioada 1-6 iulie. Conform aceluiași sondaj, românii acordă mai multă încredere Bisericii - din sfera instituțiilor sociale sau private și NATO - din sfera instituțiilor internaționale. Potrivit sondajului, cifrele încrederii în instituțiile politice pentru iulie sunt următoarele: Primăriile — 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituțională — 31,2% (29,8% în mai), Consiliile județene — 29,6% (28,8% mai), Guvernul — 28,6% (29
Sondaj INSCOP. Primăriile, Armata, Biserica și NATO, instituțiile în care românii au cea mai mare încredere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77367_a_78692]
-
zbor de secunde.../ închis// rememorare/ într-o întindere de arc, cu respirația/ încătușată la marginea buzei întredeschise -/ încordare// și un râu întors - chemându-și/ peștele înecat într-un vârtej de ore încrucișate/ labirint -/ Rotund// departe/ sunet stins de câtec de sfere.../ tăcere țipându-și moarte// timp paralizat/ sprijinit de oglindă/ Statuie// noi... așteptând Timpul.../ uimiți ca și el susținuți de oglinzi// rememorare/ într-o călărire de clipe oprite/ hipodrom împrejmuit/ arenă grecească/ Tensiune, Stagnare// timp paralizat - contemplându-și/ chipul/ Amnezie/ Moarte
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
în toate unitățile, pentru respectarea prevederilor legale privind gestionarea și folosirea fondurilor materiale și bănești; ... costurilor de producție; g) acționează pentru realizarea veniturilor statului și folosirea eficientă a resurselor bugetului și altor resurse bănești; ... h) analizează fenomenele și tendințele din sfera circulației bănești și ia măsuri pentru asigurarea evoluției normale a acestei circulații, creșterea puterii de cumpărare a monedei naționale, atît pe plan intern, cît și în raport cu monedele străine; ... i) efectuează, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate, analiza anuală a
DECRET nr. 160 din 7 mai 1986 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Financiar-Bancar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106702_a_108031]
-
revoluționar și caracterul eroic al unei victorii politice. Realismul socialist atenuează unele din schematismele și tezismele rigide, ofensive, agresive, ale proletcultismului inițial, le maschează: exclusivismul proletar se împacă, într-un mod mai tolerant, cu țăranii cooperatori și intelectualii angajați în sfera mai încăpătoare a poporului; lupta de clasă este depășită după cucerirea deplină a puterii. Realismul socialist orientează literatura (și celelalte arte) spre realitățile construcției socialiste, spre o societate nouă și un om nou, abătându-i atenția exagerată de la conflictele dobândirii
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
în 1971, când preia modelul revoluției culturale chineze, cam același lucru cu predecesorii săi - Mao, Dej, Jdanov, Stalin sau Lenin și chiar cu primii proletcultiști: să realizeze o cultură cu și pentru clasa muncitoare, luându-și personajele și temele din sfera ei, scriind-o accesibil pentru ea și în limbajul ei. Cultura comunistă de masă e o reeditare a proletcultismului. Diferența dintre anii ´50 și anii 1970-1980 constă în faptul că la început proletcultismul era copleșitor, aproape exclusiv (mă refer la
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
gol. În golul puterii. Fără îndoială însă, hârtia pe care s-a scris această istorie comunistă a literaturii întina și amesteca deseori lucrurile. Relația literaturii cu politica fusese într-atât pervertită în comunism, încât scriitorii care se implică în această sferă a societății după 1989, fie ca jurnaliști, fie făcând propriu-zis politică, înscriindu-se adică într-un partid, sunt priviți de către cititorii lor cel puțin cu suspiciune. Omul de cultură dă dovadă de lipsă de profesionalism, atunci când, în loc să se ocupe de
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
ca jurnaliști, fie făcând propriu-zis politică, înscriindu-se adică într-un partid, sunt priviți de către cititorii lor cel puțin cu suspiciune. Omul de cultură dă dovadă de lipsă de profesionalism, atunci când, în loc să se ocupe de cultură, alege să rătăcească prin sfere atât de profane. Cultura înseamnă însă și o cultură politică. Eseul politic, cel pe care-l vor practica de exemplu Nicolae Manolescu sau Ileana Mălăncioiu după 1990, este un subgen literar. Iar de la afacerea Dreyfus încoace, rolul intelectualui (categoria scriitorului
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
Ștefan Cazimir O cititoare din București (bănuiesc, încă tînără) și-a destăinuit recent, într-o revistă literară, interesul generat de domeniul paranormalului. Semnatara scrisorii invocă "o sferă energetică care guvernează toate programele genetice ale omului ș...ț Există posibilitatea dizlocării prin puterea gîndului și aport energetic a cîmpurilor negative care sunt la originea maladiilor și înlocuirea lor cu energii pozitive aduse din Universul Informațional ș...ț Acest
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
să fie, întrucît Biblia a fost epurată! Toți cei care trec prin moartea aparentă povestesc aceleași lucruri, așadar, prin repetiție, ele devin dovezi științifice... Dragă E. L.1, Renunță cît mai e timp la studiul unor "aspecte ce țin de sfera paranormalului", lasă în pace "Universul Informațional" și "Radiestezia", pe care zadarnic le scrii cu majuscule, că tot atîta valorează. Nu mai acorda credit "capacităților extrasenzoriale, paranormale", cu care ți-au împuiat capul impostorii, șarlatanii și escrocii. Te vei cruța astfel
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
secolului al XIX-lea. În revista "Critica literară", Lukács critică, în 1936-1939, "optimismul de fațadă" (numit "optimism birocratic") al realismului socialist și propune "substituirea noțiunii de popor ideii luptei de clasă" (p. 74). Originalitățile de gândire ale lui Lukács în sfera realismului socialist nu convin și filosoful marxist va fi arestat în 1940, "exclus din viața intelectuală și literară a URSS" (p. 73) și ulterior expulzat în Ungaria, de unde venise. Cel puțin un beneficiu va rămâne de pe urma lui: supraestimarea caracterului popular
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
civică sau politică. O parte dintre acestea din urmă au dat Năravuri românești, culegere de articole apărute mai întâi - cele mai multe - în revista "22", dar și în "Cotidianul", "România liberă", "Suplimentul de cultură" ori "Cuvântul". Punând la un loc articole din sfere diferite, autoarea le grupează într-un număr de secțiuni tematice: Afacerea Dosariada și alte chestiuni, Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar, Etică și memorie, Româniile. După cum ușor se poate observa, toate gravitează în jurul problemelor care bântuie România
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
din repertoriul unor Trenet, Piaf sau Brel redate liniar-patetic, urmate însă de o ameliorare palpabilă atunci când compozițiile aparțineau unor autori mai apropiați de limbajul jazzului: Claude Nougaro, Leo Ferrer. Un atu bine exploatat de Dee Dee este experiența ei din sfera dansului, ca și profesionalismul acompaniatorilor: Ira Coleman/bas, Marc Berthoumieux/acordeon, Jean-Marie Ecay/ghitară, plus bateristul argentinian Minino Garay. Muzicienilor de culoare le-a fost rezervat un spațiu consistent în festival. Archie Shepp - corifeu al free-jazzului din anii 1960 - a
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
o "propensiune spre baroc", remarcată de S. Damian, mi se pare că Bietul Ioanide ancorează în plin spirit baroc, depășind compromisul dintre clasic și baroc, pe care G. Călinescu îl găsește ca firesc în imposibila delimitare categorică dintre cele două sfere ale noțiunilor. Ioanide e un spirit clasic proiectat pe un fundal baroc de imprevizibil, complicații epice, contorsionări ciudate, pitoresc social abundent, deformări bizare ale umanului. Arhitectul se confruntă cu tot ce vine din contingent și din prezent (evenimentele politice, amantele
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
cât pentru zece mandate, dar și riscând să-și rupă picioarele. Într-un fel, i-au reușit amândouă: în analele junei noastre democrații, numele său va rămâne sinonim cu veleitarismul agresiv, dar și ca autorul unui salt mortal din înaltele sfere ale puterii, în anonimatul pâclos al disprețului foștilor suporteri. Mai versat în arta manipulării, Crin Antonescu a preferat (cu excepția unui jalnic episod la Ministerul Sporturilor) să fugă de răspundere, alegând să tocească băncile Parlamentului. Acolo, indiferent ce ai spune și
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]