1,623 matches
-
și legată cu vene de berbec, care exploda după o vreme, desfăcându-se fulgerător, aducând tăișul morții în hulpavele măruntaie. Când prindea de viu un pui de tigru și voia să scape de hăituiala tigroaicei, lăsa în urmă o oglindă sferică. Tigroaica se oglindea în ea micșorată și, crezând că-și vede puiul închis înăuntru, rămânea pe loc, dând târcoale oglinzii. Locuise câțiva ani în Delta Dunării, pentru a prinde meșteșugul pescuitului. Scârbiți de atâta pește și neavând cu ce să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pădurii otrăvuri uitate adie. Cresc lângă ochiuri ciudate brînduși cu viață târzie. Cântecul vechi înc-o dată vrea șipotul să și-1 învețe. În jilavul mușchi mi se-mbie păreri șterse de tinerețe. Mari turme cu clopote vin prin amurgul gorunilor sferici în codru stârnind ca un zvon de trecute pierdute biserici. Înalt unicorn fără glas s-a oprit spre-asfințit să asculte. Subt bolțile-adînci mă omoară pădurea cu tulnice multe. [1929] * CÎNTĂREȚI BOLNAVI Purtăm fără lacrimi o boală în strune și mergem
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mai puțin) față de o serie de erori precum aberația cromatică Țmanifestată prin formarea unui spectru de imagini colorate în locul unei singure imagini aparținând unui subiect situat într-un plan perpendicular pe axa optică, aberația de curbură de câmp, aberația sferică, astigmatismul, coma și distorsia. Obiectivele moderne sunt comandate de un sistem digitalelectro-mecanic, care permite realizarea focalizării automate Țautofocus). Autofocusul (AF) permite reglarea automată a clarității camerei, și poate fi de două tipuri: activ și pasiv. Autofocusul activ este folosit de
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
pragmatic contemporan, botanistul de la Institutul de Genetica Plantelor din Borna, devine, prin alunecare de accent, un fidel Pavel, alter-ego al lui Opreanu, moștenitor al revelației sale doar aparent modeste: atingerea unei stări de spirit în armonie cu firea, a replierii sferice, închidere triumfală a unui traseu lăuntric, prin care se reface acordul cu pierduta prospețime a copilăriei. E o "nouă lumină", perpetuată aidoma în modul de a recepta lumea al lui Petru Pavel: "totul e altfel, și formidabila acuitate cu care
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
triunghiul dintre sprâncene se încrustează Ajna cea cu trei focuri, căci acolo, în glanda pituitară, regina sistemului nervos, e și sediul sufletului. Iar în afara acestei simetrii, în afara spațiului-timp, al creierului-sex, totuși în partea dinspre spațiu și creier, diademă și ochi sferic în creștet, Alef al Alefurilor, strălucește Sahasrara, diamant al unei lumi de diamant. Ar trebui să ne amintim cu testiculele și să iubim cu creierul, dar nu e așa. Memoria este în miezul minții, iar dragostea se află între coapse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în dreptul ei. Un tânăr în pufoaică și cu căciulă cu clape, kaki, înfundată pân-la sprâncene (căciulă militară, căreia i se smulsese cucul din frunte), o strigă din cabină: "Mario! Maria!" Fetei îi sări inima, cufundată cum era în lumina intensă, sferică, a poveștii lui Cedric, dar zâmbi când îl recunoscu pe băiat. "Ionel, Ionelule, nu mai bea, băiatule...", îi cântă apropiindu-se de mașina albastră de teren. "Las' să mă râdă fetele, să fiu eu sănătos. Auzi? Un-te duci? Ai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
restul e noapte. Și se vede lumina rotundă, slabă, de ace irizate, a luminării, răsfrântă în fereastră. E o liniște frumoasă și tristă. Ghemuit lângă corpul mamei, privim amândoi cum, încet, dispare și dunga de sânge... Apoi, la lumina tremurătoare, sferică, a luminării, mama se ridică proiectîndu-și umbra colosală pe tavan și perete, ca un balet ciudat în care femeia de carne întunecată, doar cu ochii căprui limpezi ca două lacuri în crepuscul, face schimb de trăsături, haine și organe interne
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mine încrederea asta, intrarea în marea aventură a detașării de părinți și a explorării spitalului cu un fel de încîntare uimită. Acea primă săptămână independentă, sustrasă vieții normale, avea să fie, poate, modelul trăirii ulterioare a unor lumi închise, izolate, sferice asemenea perlelor și la fel de prețioase, încrustate în edificiul asimetric, capricios și imposibil de cuprins în totalitate al viețuirii mele obișnuite. Când mă trimiteau mai târziu în tabere și excursii, sau cu cine știe ce alte ocazii de îndepărtare de casă, ai mei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fi putut rămâne toată viața acolo, privind cum pereții se-ntunecă și se luminează de soare, cufundîndu-mă-n câmpul steieoscopic de iriși sau ascultând distrat inflexiunile demente ale tichitanei. Și întotdeauna, oricând, m-am lăsat mai târziu în voia lumilor punctuale, sferice, lumile-perlă pe care le-am tot înșirat, ca niște vertebre, pe firul măduvei mele spinale, și-am rămas acolo, metamorfozat, adaptat texturii aerului de acolo, sclipirii norilor de acolo, până când ceva din exterior a grăbit avortarea mea din acele pântece
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scrise, cu o caligrafie învechită, mici cifre, înșirate și pe o tăbliță prinsă de postament și însoțite de explicații savante, care pentru mine nu erau decât niște ornamente ghimpoase. Am încremenit în fața tragicei sculpturi, cu privirea pierdută în ochiul ei sferic, susținut de mușchii orbiculari ca de niște mânuțe care-ar înălța o ofrandă. Ochiul albăstrui, de porțelan, avea irisul de sticlă căpruie, în care sclipea o țandăra de lumină. Cu capul mult dat pe spate, căci nu-i veneam jupuitului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
palme, cu papornița puțind a usturoi lângă el. Și preotul din satul de pe Bîrzava, în odăjdii de sărbători și cu dintele mucenicului în piept, în lăcriță de cuarț. Și unul dintre instrumentele sinistre cu care Herman a tatuat craniul perfect sferic al Ancăi. Și imensul perete cu oase iliace al lui Victor, enigmaticul frate întunecat, marele și necesarul și imposibilul Victor. Și pitica strângând în brațe puiul de panteră albă. Și Dan Nebunul înălțîndu-se cu scripetele prin puțul curții interioare de la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai zăream. Mama era marea mea poartă de trecere. Realitatea mi-era pe atunci impenetrabilă ca un perete multicolor: obiectele, oamenii, casele, curțile, salcâmii, străzile cunoscute, văzute aievea sau în vis erau desenate, în două dimensiuni, pe zidul care mă-ncon-jura, sferic, de peste tot. Singură mama, încastrată și ea-n zid, în altorelief, cu zâmbetul ei chinuit și ochii căprui de țărancă, era moale, era penetrabilă, de parcă zidul ar fi avut acolo o decalcifiere și în locul crustei concave de var s-ar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acestor canale, prin Herrengrachtul întoarcerii bruște a capului, Prinsengrachtul tumbelor de circ și Kaisergrachtul Plutirii imponderabile, în Amsterdamurile minuscule, cu edifirlamande oglindite în apa oliv a canalelor, cu poduri metalice arcuite peste procesiuni de lebede, cu burghezi gravi consultîndu-și ceasornicele sferice de aur sub ugerele norilor mohorâți, toate săpate în osul țestei, de-o parte și de alta, ca doi cercei interiori, sensibili la mișcările giratorii ale minții. Dar, percepute fantomatic de canalicule, curbele se-întrolocau una-n alta, aidoma roților
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ocoluri ale spiralei, atât de strânse încît ultimul nu mai era decât o răsucire a trupului după stâlpul central de sidef, tranda-j firiu ca interiorul ghiocurilor. Atunci, întorcîndu-se brusc, a văzut-o deodată, în cavernd ei de agat lustruit, perfect sferică, plutind în centrul ei, de zece ori mai mare decât o văzuse pe carul Justiției dar la fel de mari moreană, la fel de ne-ndurătoare în hlamida ei încrețită, ce fiul tura acum liber în vidul cenușiu-luminos al acelui subpămînd Imensa femeie avea acum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
câte un mic clitoris se ivea cărnos, roz-frezie, din cuibul pleoa pelor fără gene. Cu nepăsarea-ncordată a mantidelor tînara femeie-l pândea, îl ațintea cu privirile, luminîndu-l albastru, și l-ar fi descoperit la fel în orice loc al sfericei încăperi, căci Victoria, asemenea lunii și fotografiilor, avea doar o față, și fatal era doar pentru tine, ca și când ar fi fost o altă piele a feței tale, o mască tragică peste bietele tale trăsături de vierme tereștri Și mai era
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scurte și groase, cu un noroi de ceară la bază care arăta că ardeau de mult, se afla un terariu de sticlă în care zăcea nemișcat, pe nisip, cel mai mare păianjen pe care Herman îl văzuse vreodată. Pântecele lui sferic era cât un cap de copil și era complet îmblănit, negru strălucitor, ca și labele scurte și puternice, ca și cefalotoracele musculos de sub care ieșeau două căngi veninoase, singurele diferit colorate, căci erau de culoarea sângelui. Herman și Soile se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acoperită cu cristal gros, se afla o planșetă pe care bătrânul se chinuia să fixeze în poziție naturală labele unui mare păianjen tropical, roz deschis ca pielea nou-născuților, pe care taxidermistul îl preparase în prealabil. O cusătură laterală pe pântecul sferic al creaturii, mare cât o minge de tenis, arăta că organele interne îi fuseseră extrase și înlocuite cu bumbac din același fuior (ce zăcea sub masă) din care bătrânul își făcuse și dopurile pentru urechi. Păianjenul avea înfipți în partea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
partea cealaltă a sălii, având în fața ta un perete cu lambriuri sculptate în care se contura o ușă care-n întuneric părea un cheag de sîn-ge-ntărit pe o rană. Coca nu mai ezita, se-ndrepta hotărâtă spre ușă, apuca mânerul sferic de alamă și trăgea cu putere. Lumina unei zile de vară, măreață și strălucitoare, pătrundea atunci ca un pumnal în marea hală-nghețată. O dată cu ea răbufnea un val de căldură aducând cu el vacarmul străzii, zgomotul tramvaielor, resacul râului, țipătul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de aceea Rim nu se îndoia că cineva din anturajul ei împărtășise cu adevărat acea soartă. Când ajunsese la mai puțin de o sută de metri de locul exploziei, văzu o nouă deflagrație. Reflex, vizualiza unda de șoc. Era una sferică, clasică probabil pentru un explozibil pe bază de destindere gazoasă. Înainte de a fi lovit, se ghemui și atacă frontul de gaze fierbinți cu o viteză și dintr-un unghi care îi permiseră să limiteze la maximum arsurile, dar și să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
chiliei, lumina se strecura cu teamă, făcîndu-l pe Abate să zâmbească. Dumnezeu era într-adevăr peste tot, de vreme ce putea fi deosebit și între amănuntele simple cum ar fi forma unei ferestre. Geamul reprezenta o problemă teologică în sine. Era el sferic pentru că frații-constructori doriseră să îl facă așa din respect pentru simbolul ultim al Abației, sau era doar o coincidență orchestrată de însuși Dumnezeu? Radoslav nu se iluziona. Știa ca majoritatea ferestrelor din Abație erau rotunde, dar, pe de alta parte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o realiza nava lui Rotte. Împăratul dori să povestească quinților ceea ce văzuse, dar un impuls de moment îl făcu să tacă. Se concentra asupra monitoarelor care dezvăluiau acum o bătălie dezlânată în care navele clonelor încercau să reziste în formații sferice iureșului zeților. Forțele imperiale preluaseră inițiativa și încă două crucișătoare ale clonelor explodară, unul după altul. - Fug! Am văzut o navă care a plecat. A intrat în hiperspațiu? Confirmând parcă ceea ce văzuse Heyyn Tars, navele clonelor porniră pe direcții de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
gândesc așa. Toți sunt oameni nevinovați, care nu au făcut nimic rău. Dacă se strâng mai mulți oameni de acest gen într-un singur loc, asta va atrage un rău incomensurabil. Altfel, organizația nu poate rezista. Murakami: Pare o suprafață sferică, pe dinafară este moale și, așa cum am spus și mai înainte, în mijloc se concentrază toată căldura. Din exterior nu vezi lucrurile acestea. La fel cum zic toți credincioșii: „Noi nu omorâm nici măcar un gândac. Cum să omorâm oameni!?”. Kawai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o ușă gri din oțel pe care scria cu vopsea „Service“. Nu avea clanță și era Încuiată. Am stabilit că era probabil o ușă din aia care are un mecanism cu arc și care poate fi retras cu un mâner sferic din interior sau cu o cheie prin exterior și m-am gândit că erau mari șanse ca femeia de la curățenie să iasă pe acolo. Cu gândul aiurea, am verificat portierele celor două mașini parcate și am descoperit că Mercedesul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
124). În altă parte, o radiografie davinciană a mișcării: „Văzu zvâcnirea cotului, luciul rotulei, pârghiile porneau, forfecând aerul, lumina...” (207). Funcția anulatoare de tragic, a calendarului. În August, tema aceasta domină Întregul text. Acest prim volum al romanului Dumneavoastră este sferic, dă o senzație puternică de univers, de obiect perfect coerent. El este o piesă indispensabilă pentru cine se va Întreba, peste șaptezeci de ani, de spiritul anilor acestora și, pe cât de neînstare mă simt de a vă spune acum tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
toată ziua ulițele satului, găsisem un fel de grajduri abandonate, la etaj cu depozite de fin, și urcam acolo pe o scară... îmi luam cărțile mele, cele mai multe SF, și citeam acolo, în fân, privind cum se cațără pe mine păianjenii sferici pe picioroange subțiri ca ața... Mă sileam să mă gândesc la Sanda, însă - lucru care mi s-a întîmplat apoi atât de des, oricât de mult aș fi iubit o fată sau alta - mi-am dat seama, contrariat, că nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]