1,505 matches
-
ridicarea românilor la o stare mai omenească se surpă temelia bunăstării lor materiale și li se prăbușește cetățuia privilegiilor politice.” Dr. I. Lupaș, 1916. ne spune că „un consilier din Cluj, Somlai, care era suprarevizor de ziare, nu s-a sfiit ai spune lui Barițiu, că prin foile lui propagă comunismul, căci, legile țării nu permit ca valahii să aibă și ei proprietăți de pământ.” Împotriva acestei învinuiri în „Note” la articolul lui Lupaș, Marin Petcu aduce în prim plan protestele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în al XI-lea an al apariției sale”, iar numărul dublu din vară, în care se insista asupra legăturilor Bucovinei cu Ardealul avea să fie ultimul al revistei” - își amintea în 1923 editorul. În fotografie: George Tofan. El nu se sfia să scrie despre România că este: „un rai pământesc pustiit, o grădină minunată din povești fără îngrijire, fără căutare, peste tot numai ruine, peste care pășesc ca niște umbre de morți figuri moarte fără curaj, care jălesc pe întinsul țării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Stancu, ignorînd că se voia o carte despre activitatea comuniștilor români în ilegalitate, în lupta lor eroică împotriva orînduirii burgheze; îi semnalasem mașinii de înregistrat vorbe apariția în presă a unui interviu cu Jawaharlal Nehru, în care acesta nu se sfia să afirme că și dictatura proletariatului, ca orice dictatură, este exercitată de minoritate împotriva majorității. Cum Nehru era prietenul Uniunii Sovietice, Filip nu îndrăznise să-l citeze și-mi atribuia mie opinia indianului. Acuzațiile din declarația amicului meu continuau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
subiectul zilnic de discuție al studenților, florăresele îl fredonau la fiecare colț, cu florile pe braț, podăresele atunci când așteptau un client, îl puteai auzi la birjari și șoferi în aglomerație, la miniștri, secretari de stat și nici regele nu se sfia să recite câte un vers dintr-o melodie de-a lui. Nu era zi să nu iasă din casă și să nu-și audă un tango pe stradă. Și se amuza Cristi de cum încercau toți să -l imite, apăsând pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale, extrase mai curând din arsenalul bolșevic al luptei de clasă decât din cel al democrației, fie ea și „originală“. Curioasă alegere: forțele de ordine ar fi fost suficiente pentru dispersarea unor manifestații neautorizate. Dar noii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
totul neînsemnat la alegerile din noiembrie 2000. Naționalismul extrem a fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se Împărțeau Între mai multe partide); este un partid care nu s-a sfiit să-și proclame deschis resentimentele față de evrei, țigani sau maghiari, ca și față de Occident. Această atitudine a adus P.R.M. destule voturi, dar și oprobriul Europei și izolarea pe scena politică. În ultimii ani, constatând impasul În care a intrat, Vadim
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
conspirație mondială împotriva Rusiei, acum doi sau trei ani, la Chișinău, unde autorul lui Homo Sovieticus participa la o reuniune UNESCO. VASILE GÂRNEȚ: O primă confruntare publică, ucraineano-rusă, pe traseul Literatur Express-ului. Mikola Ryabtschuk: „N-ar trebui să ne sfiim să vorbim despre imperialismul rusesc... Un imperialism pe care intelighenția - luminată și liberală - din această țară nu l-a condamnat deloc, spre deosebire de nemți, care au repudiat cu vehemență nazismul și continuă să-și facă mea culpa până în prezent“. Replica rusului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atunci, pot să mă amuz pe socoteala altora. Mergem cu autobuzul spre Ypres, un oraș din Belgia, unde vom vizita și un muzeu al Primului Război Mondial. Peisajul e frumos („ce frumos e și nordul Franței!”, sunt tentat să strig, dar mă sfiesc să-mi divulg entuziasmul). Mi-ar plăcea să rătăcesc vreo două zile, singur, pe aceste meleaguri, să trec prin sate și orașe și să vorbesc cu oamenii. Numai așa, cred, voi putea spune că am văzut Franța profundă... Cineva ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
el imaginea tipică până la caricatură a „tiranului”, în timp ce adevărații tirani sângeroși și cinici domniseră înaintea lui? Sigur, și el făcuse parte din acel team, a purtat și el uniforma de general de securitate, se pare chiar că nu s-a sfiit să tragă în unii țărani ce se împotriveau spolierii pământului lor și a vitelor, la începutul deceniului șase, dar, răspunderea marilor crime, a terorii anilor cincizeci, a tipului barbar de deposedare a avuțiilor particulare, a atacurilor contra culturii, credinței, tradiției
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Boala, incapacitatea elitei românești de a-și recunoaște obligațiile față de sine, de obștea ei, dar și față de societatea românească, lucru resimțit și până azi de „păturile largi” ca o formă gravă de demisie a noastră, de „lașitate”, cum nu se sfiesc s-o afirme unii, mai ales tineri?! Nu știu!...Ă Da, acestea au fost și, se pare, încă sunt „cheia sau cheile romantice” ale firii mele, ale acelui „caracter care, în definiție nietzscheniană, înseamnă „o trăire tipică ce revine mereu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, spunea el, „doar el dă adevărata măsură a unei epoci și a instituțiilor ei!” (Cu Tăbăcaru aveam să mă mai întâlnesc în câteva rânduri, în decursul anilor, în oraș, în „perioada Goma” mai ales, și individul nu s-a sfiit în câteva rânduri să mă amenințe cu represalii, cu bătaia, și o dată chiar „cu pușcăria”. - Când a mai fost arestat un mare scriitor, l-am întrebat atunci, privindu-l în ochi, parcă Arghezi, în timpul războiului, sub dictatura atonesciană... nu-i
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
șoaptă lui Ionuț înțelesul vorbelor strigate și se miră: Ț! ț! cum a putut înțelege și cunoște ce are să se întâmple mai bine un tânăr decât oamenii în vârstă și înțelepciune. Mai mult în vârstă decât cu înțelepciune nu se sfii el să adauge către sine însuși. Je vous donne avec plaisir l'autorisation de publier aux "Oeuvres libres" la version française de "Haia Sanis". prin grația degetelor 1935 1457 478 6 1935 Mircea 3 1469 Costache 1 = 466 Teodora 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și să pornească la acțiune. Până la terminarea luptelor din Prusia, până la organizarea unei campanii de pedepsire împotriva Moldovei, era nevoie de cel puțin doi ani. În acest răstimp se puteau schimba multe și tânărul de 22 de ani nu se sfiia să-i înfrunte pe poloni. Desfășurarea evenimentelor i-au dat câștig de cauză celui care a știut să forțeze norocul. Pustiirile din sudul Poloniei l-au determinat pe Cazimir să angajeze negocieri cu noul voievod. Recunoașterea lui Ștefan ca domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ochii turcilor o simplă dare, prin care Moldova își răscumpăra liniștea hotarelor sale, dar și un motiv de la care se putea porni la formularea unor noi pretenții, atât bănești, cât și de stăpânire politică. Mare putere, turcii nu s-au sfiit să încalce, de câte ori li s-a părut în avantajul lor, tratatele încheiate cu alții sau să emită pretenții exorbitante, sub formula celei mai îndreptățite și oneste cereri din lume. Abia când va începe declinul puterii lor politice, iar Imperiul Otoman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bârsei. Acesta vroia să treacă munții în momentul în care oastea transilvană era în Moldova. Se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare n-a primit nici un ajutor de la vecinii lui în timpul campaniei din 1476. Matei Corvin nu se sfia să scrie în Apus că sultanul, aflând că Bathory și Țepeș se apropiau de hotarul Moldovei „s-a așternut pe o fugă de ocară, și nu și-a tras sufletul până ce drumul, ce-l străbătuse de mai multe săptămâni când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este înfățișat într-o miniatură, stând în genunchi la picioarele Maicii Domnului. La sfârșitul manuscrisului, se arată că donatorul a fost “Binecinstitorul și de Dumnezeu iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei.” În general, istoricii noștrii s-au sfiit să traducă pe slavonescul țar cu împărat. Există, însă, un Octoih slavon, în care se menționează că: “În anii împăratului Baiazid luară turcii cetatea Chilia și cealaltă [cetate], Belgradul <Cetatea Albă>... iar împăratul Ștefan nu merse la război, ci îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
folosească măcar un ziar sau o hârtie oarecare pentru a se ocroti de lemnul vopsit al băncii, sau pentru a se înveli și a se ocroti de privirile curioase ale mulțimii de turiști care mișunau prin piață și nu se sfiau să îl privească cu interes nemascat. Am fost uimit să constat că polițiști treceau nepăsători pe lângă el, fără să-i zică ceva. Doar câțiva turiști străini, cu multe femei în grup, s-au oprit mai demonstrativ să-l pozeze și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
50 într-un simbol al luptei de clasă de către politrucii comuniști. Încă din perioada interbelică, după cum deja am semnalat, Pintilie s-a remarcat ca agitator comunist. A primit condamnare în procesul revoltelor de la Atelierele bucureștene „Grivița” și nu s-a sfiit să afirme că Sindicatul lucrătorilor C.F.R. din Iași va fi acaparat de către comuniști, care, de aici vor declanșa o grevă generală. Documentele, unele secrete, dezvăluie nemulțumirile lucrătorilor de la Nicolina și felul în care acționa atunci agitatorul Ilie Pintilie. Redăm un
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
faci cel mai bine cu această cutie este s-o dai cadou unui inamic"! Interesant sfat, de gândit la ce capitol se încadra, în acest context, cunoscutul și împătimitul fumător de havane, ministrul de externe Corneliu Mănescu, ce nu se sfia să îndrepte fumul havanei nici chiar în nasul primului secretar al P.C.R., Nicolae Ceaușescu! Se știe că "tovarășul ministru'' era aprovizionat regulat cu havane de către ambasadorul Cubei la București! Vorbind de tutun și diplomați, iată în final o remarcă privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și cu temei pe calea înaintașilor lui. către cititori Am încercat în aceste amintiri, [redate] după notițele scrise zilnic, să fiu nepărtinitoare, să nu afirm decât ceea ce am văzut, auzit direct sau [am extras] din izvoare autentice. Nu m-am sfiit să fiu veridică, făcându-mi astfel datoria către tineretul nostru și către adevăr. Acest tineret a fost lipsit în mare parte de o educație civică. Trezindu-se la viață, a văzut trădători de neam, nu numai nepuși la zid și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să-i disprețuiască. Astfel, se repetau scene violente cu Lupu Costache, căruia i se ceruse semnătură pentru o supunere necondiționată oricărui ordin al guvernului german. Ceilalți secretari generali, cu Nenițescu în cap, se supuseseră. verzea. internări Cu Verzea nu se sfiau deloc, pe cât îl disprețuiau, pe atât îl maltratau. Stolzenberg îi dete ordinul să organizeze până seara cinci aziluri de noapte, de nu, 5 000 lei amendă. El transmite ordinul cantinelor și raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
control, mâna pe Florica, unde nu voiau să recunoască proprietatea mamei, pentru a nu-i da dreptul de a administra cum se cuvenea, deoarece era rămasă în teritoriul ocupat. Lupta nu era cu putință pe nici un tărâm, căci nu se sfiau să contrazică ordonanțele lor, [indiferent de] cine era vorba. Trebuia să răbdăm. Mai târziu, internații sosiră subit la 14/27 decembrie. Ionică și Gheorghiu veniră îndată să vadă pe mama și ne povestiră cum, pe un ger cumplit, au călătorit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
avea de vecin pe col. Pfeiler, care locuia în casele Lukasiewicz; acesta i-a bătut copiii și i-a împușcat cei doi câini din curte, fiindcă făceau prea mult zgomot. Zincuța l-a fotografiat despuiat pe balconul unde nu se sfia să se arate, ca să se răzbune de purtarea lui indecentă. Numai trădătorii și servilii o duceau bine. [De frontul francez spuneau: „Ein Feuerorkan“.(Un uragan de flăcări (germ.).)] (Ediția I, 1937, p. 209.) alex. sturdza Alexandru Sturdza, după criminala-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Atunci pot să mor“. Nu i-a fost dat să-și vadă împlinirea rugăciunii și de aceasta îmi pare rău. [Pentru mine a fost perfectă, plină de atențiuni delicate și dându-mi întotdeauna un loc de onoare, fără a se sfii de ofițerii germani. Când am pierdut-o, parcă s-a golit mănăstirea; nu mai aveam pe nimeni care să mă intereseze, căci Maica Evlampia, gentilă, blândă și foarte fină, era prea tânără, o consideram ca un copil și mă ocupam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de zece zile pentru îngrijirile lui. D. Kadenbach, la poliție, mi-a prelungit concediul. Atunci l-am văzut pe acel mon stru care nu putea vedea o femeie la el în cabinet fără să-i facă propuneri. Nu s a sfiit nici cu jupâneasa pe care am trimis-o după actele necesare. La terminarea curei cu dr. Fessler, dr. Elias, care îmi îngrijea urechile, mai ceru opt zile. Se întorsese din concediu căpitanul Jelkmann, șeful internaților civili, om subțire și cumsecade
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]