2,448 matches
-
iar pe celelalte 2 faze este de amplitudine Uarmax= Ubrmax=49 V. (Uasmax/10). Tensiunile statorice aplicate alcătuiesc un sistem simetric direct. Adică: Uasmax=Ubsmax=Ubsmax=490V, ωs=314.1rad/s; ubs în urma uas cu 2/3 rad. S-a simulat pornirea în gol real (când pe arbore acționează totuși un cuplu rezistent redus, variabil liniar cu viteza, adică un cuplu de frecări), pe intervalul Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 467 de timp t(0; 0,4s) rotorul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sincron, putând antrena o mașină de lucru. b1) Generatoare asincrone sincronizate (GAS). În ultimul timp, pentru conversia electromecanică în microcentralele neconvenționale eoliene, se folosesc frecvent generatoare de inducție care, în particular pot deveni GAS. b1.1) Cazul DAGS1. S-a simulat un prim caz referitor la mașina de inducție trifazată, având modelul matematic descris prin ecuațiile (6.306), cu parametrii Schema de operare asupra mașinii este dată în fig. 6. 101 b) (diagrama-bloc a3dags75). În momentul inițial, când contactele mobile ale
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
MatlabSimulink pentru studiul diverselor regimuri de funcționare a mașinii de inducție trifazate: ca generator, motor asincron sau ca mașină asincronă sincronizată în regimurile de generator sau motor. b2) Motorul asincron sincronizat este al doilea caz referitor la mașina de inducție, simulat cu modelul matematic dat de ecuațiile (6.306), cu parametrii precizați MIT. Procedura de operare asupra mașinii rămâne cea dată în b1). b2.1) Cazul MAS1. Mașina pornește ca motor asincron în gol, învingând un mic cuplu de frecări variabil
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de 22 decembrie, pornite, afirmă Iliescu, din „elanul revoluționar” al celor obsedați de „teroriști”. Nu poate preciza cine au fost presupușii „teroriști” și consideră confuză identitatea acestora; dar îi critică pe cei care îl acuză că prin intermediul lor „ar fi simulat un început de război civil pentru a prelua puterea” (p. 61). Totuși, în cele din urmă propune câteva ipoteze: aceștia ar fi fost cazuri izolate ale unor fanatici ai regimului Ceaușescu sau persoane din Miliție și Securitate care se temeau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
subiect și uneori obiect al povestirilor. Numele generic pe care i-l dă autorul însuși este acela de Martor. Din calitatea de martor a protagonistului său decurg câteva dintre trăsăturile esențiale ale scrisului lui H. Lipsit de intenția de a simula transparența, naratorul se interpune decis între universul prozei și lector, preferând să-și dirijeze povestirile cu mână forte. Martorul asistă, la fel de exigent și autoritar, și la geneza propriului scris, în măsura în care acesta este doar un fapt de viață ca oricare altul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
compromite sau chiar distruge organizația, Drucker își propune analiza avantajelor și dezavantajelor câtorva tipuri de structuri organizatorice: două dintre ele sunt bazate pe sarcini (structurile funcționale; structurile pe echipe), alte două sunt fundate pe rezultate (structurile descentralizate federativ; structurile descentralizate simulate), una se centrează pe comunicare (structuri prin sisteme). Nu putem insista asupra acestor structuri, îl invităm însă pe cititor să parcurgă această parte din lucrare. Subliniem doar două idei ale autorului: o bună structură nu asigură prin ea însăși rezultate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu acoperă decât parțial, și adesea contradictoriu, perioada ieșeană din biografia acestuia. „Cine era, oare, în realitate, acest renumit și necunoscut Celibidache?”, cum se întreabă, se înțelege simulând ignoranța, Klaus Umbach . Pe Sergiu Celibidache îl aflăm, adolescent fiind, răsturnător de tradiții în casa lui Sadoveanu, de la Copou, în compania Profirei, a soțului acesteia cât și a altora de vârsta lui. Profira Sadoveanu va consemna în memorialistica sa informații
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tema nebuniei, deschizând astfel drumul literaturii europene a nebunilor, cu stadiul medieval al nebunului-bufon, după cum opina J. Schmidt în Ulixes comicus: "Ulise și-a pus o tichie (pileus) de măscărici și a înhămat la plug un cal alături de un bou, simulând nebunia, pentru a se eschiva de la război. Motivul nebuniei a transferat figura lui Ulise din planul direct, înalt, în planul comic al parodiei- travesti"118. Alături de acest model apare și figura lui Hercule cel comic. Acesta din urmă s-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asistăm, oare, astfel, ca și în cazul realității virtuale, la o încercare de a face ca aceste simulări să treacă nu numai drept modele de viață, ci drept viața însăși? Una dintre tendințele actuale nu e, oare, aceea de a simula fenomene și de a găsi apoi metode pentru a convinge publicul de realitatea lor? J.S. Dar nu poți fi niciodată sigur că ai introdus toți factorii. Emergența e foarte variată. Tot ce nu e emergență nu e viață. Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
problema complexității stau în analiză și în reducerea la ele-mente. Putem înțelege și prin sinteză și valida ipoteze despre funcționarea globală studiind felul în care elementele se combină între ele la mai multe niveluri ierarhice. Să luăm exemplul "lumii pără-luțelor" simulată pe calculator. Există vreo cinci-sprezece linii de programe și se poate simula faptul că temperatura crește pentru a se stabiliza. Cele două tipuri de părăluțe, cele albe și cele ne-gre, își vor coordona repartizarea, în mod cu totul empiric, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și prin sinteză și valida ipoteze despre funcționarea globală studiind felul în care elementele se combină între ele la mai multe niveluri ierarhice. Să luăm exemplul "lumii pără-luțelor" simulată pe calculator. Există vreo cinci-sprezece linii de programe și se poate simula faptul că temperatura crește pentru a se stabiliza. Cele două tipuri de părăluțe, cele albe și cele ne-gre, își vor coordona repartizarea, în mod cu totul empiric, pentru a face în așa fel încît, prin reflectare de către părăluțele albe și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ar fi: mediul politic, tehnic, uman, obiectivele proprii fiecărei organizații, cultura organizațională și chiar națională. De aceea rezultatele lor nu au fost întotdeauna concordante. Nu putem spera să ajungem la aceleași rezultate când participarea este studiată pe organizații reale sau simulată în laborator, când populațiile investigate sunt heterogene, când problemele tehnice și structurale ale organizațiilor sunt diferite. Meritul acestor cercetări rămâne însă acela de a fi atras atenția asupra semnificației unor noi variabile care reglează „jocul” organizațional. În anii ’60-’70
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
parte dintre cei implicați cunosc identitatea acestuia; există și cercetări care impun asumarea unui rol de către observator fără ca vreunul dintre subiecți să fie informat. În prima situație, subiecții informați asupra identității și intențiilor observatorului se pot comporta în manieră reactivă (simulează anumite reacții sau ascund altele, se manifestă doar în moduri pe care le consideră acceptabile etc.). În situația în care identitatea și intențiile observatorului nu sînt deloc cunoscute de către subiecți, acesta nu poate decît să spere că va fi acceptat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
decizional a tuturor elementelor organizației și a legăturilor dintre acestea (elemente tehnice, economice, sociale, morale, comportamentale, culturale, etc.Ă. 4 Modelele arată, în termeni simbolici, cum se corelează factorii ce cauzează și condiționează problema de rezolvat. Cu ajutorul modelelor se poate simula realitatea și se poate rezolva mai departe problema în cauză, prin procesarea informațiilor și variabilelor care intervin. Managementul sistemic abordează organizația ca un ansamblu unitar, iar limbajul matematic, cibernetic și informatic permite exprimarea concisă, comodă, cuantificată a elementelor sistemului organizației
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
că se obțin simultan informații/cunoștințe despre un fenomen anume și deprinderi de lucru în cazul respectiv. Simulările se pot distribui în funcție de o seamă de criterii, dintre care domeniul de aplicabilitate pare a fi cel mai important: astfel se poate simula un fenomen în lumea fizică, dar și în aria psihosocială. În aceasta din urmă, pe lângă promovarea și dezvoltarea unei gândiri critice și a creativității participanților, este urmărită și construcția unor abilități sociale, dezvoltări posibile în zona atitudinilor și valorilor. Iată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
urmărită și construcția unor abilități sociale, dezvoltări posibile în zona atitudinilor și valorilor. Iată de ce putem vorbi și despre un tip mixt de simulare (deoarece, atunci când participanții la o simulare reprezintă un colectiv, și nu o singură persoană, chiar dacă este simulat un proces chimic, spre exemplu, interacțiunile dintre participanți pot evidenția o a doua sferă a obiectivelor instrucționale - care aparțin, de data aceasta, dimensiunii psihosociale). Simulările sunt importante deoarece, așa cum observam, pun persoanele care învață în situația de a trăi o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale brațelor, succedate de altele rectilinii pe orizontală și verticală. Spontan lumina policandrelor din tavan s-a stins, odată cu aprinderea bizară și misterioasă a celor trei lumânări mari din sfeșnicile de alamă. Gazda își întinse brațele cu podul palmelor înainte, simulând o mișcare de apărare împotriva unui pericol imaginar. La sfârșitul acestei impresii disimulate, la capătul opus al salonului apăru spectrul unui bărbat de statură medie, bărbos, cu plete scurte, îmbrăcat în robă de purpură. -Spirit al eternității sacre de unde vii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Antrenamentele devin tot mai interesante prin folosirea diferitelor modalități de menținere a motivației la un nivel optim. Când exercițiile în cadrul antrenamentelor sunt aceleași, pregătirea devine plicticoasă și se transformă în rutină, se poate ca motivația să dispară. Antrenamentele trebuie să simuleze condițiile jocului real, în care caz poate avea loc un transfer pozitiv de motivație. Nivelul motivației poate crește dacă sportivii sunt ajutați efectiv de antrenor să vadă legătura dintre antrenament și competiția oficială. Motivația este legată și de rezultatele anterioare
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
exemplu, prin deplasarea corespunzătoare într-o poziție favorabilă, pentru ca toată acțiunea să fie ratată și efortul coechipierilor zadarnic. În aceste acțiuni nu deplasările succesive separate ale jucătorilor care încearcă să fugă de adversarii ce îi marchează au importanță, ci acțiunile simulate de grupuri de 2, 3, 4 și chiar mai mulți jucători. Cu cât un număr mai mare se demarcă în același timp, cu atât șansele realizării unui atac reușit cresc. Posesorul mingii are posibilitatea de a-si alege partenerul căruia
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
acestui aspect relațional poate fi folosită ca mijloc de apărare împotriva amenințărilor. Președintele Harry Truman a încercat să-l impresioneze pe Stalin la conferința de la Postdam din 1945, spunîndu-i că Statele Unite au creat o bombă atomică. Cu toate acestea, Stalin, simulînd indiferența, a redus impactul acestui posibil atu de negociere. Astfel, orice instrument al puterii devine o resursă potențială de putere doar dacă controlul asupra lui înseamnă ceva pentru celălalt actor aflat în interacțiune. Puterea provine din această relație, nu doar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu reprezintă un fenomen semnalat, marcat sau enunțat, dimpotrivă, susține Baudrillard, dispariția lor este un fenomen mascat, el însuși un simulacru de un anumit ordin 445, astfel încât, în general, hiperrealitatea poate fi înțeleasă ca un sistem de simulări care se simulează pe ele însele, într-o halucinantă pierdere a ideii de referință sau origine. Aceste considerații nu neagă posibilitatea subiectului uman de a mai discerne între simulare și realitate, ceea ce susține Baudrillard fiind faptul că o dată cu epoca postmodernă acest proces este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exterminat. Această distincție este importantă pentru înțelegerea ultimului stadiu de simulare, mai ales că definițiile de dicționar ale celor doi termeni sunt extrem de apropiate. În cuvintele lui Baudrillard, "a disimula înseamnă a te preface că nu ai ceea ce ai. A simula înseamnă a te preface că ai ceea ce nu ai. Dar lucrurile sunt mai complicate, deoarece a simula nu înseamnă a te preface [...] Prin urmare, a se preface sau a disimula lasă intact principiul de realitate: diferența este întotdeauna clară, ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale celor doi termeni sunt extrem de apropiate. În cuvintele lui Baudrillard, "a disimula înseamnă a te preface că nu ai ceea ce ai. A simula înseamnă a te preface că ai ceea ce nu ai. Dar lucrurile sunt mai complicate, deoarece a simula nu înseamnă a te preface [...] Prin urmare, a se preface sau a disimula lasă intact principiul de realitate: diferența este întotdeauna clară, ea nu este decât mascată. În timp ce simularea repune în cauză diferența "adevăratului" și a "falsului", a "realului" și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a "realului" și a "imaginarului""467. Luând ca exemplu cazul unui "bolnav" (exemplu preluat din dicționarul Littré), "bolnavul disimulat" (care disimulează boala) este acela care se va așeza în pat și va crede că este bolnav, în timp ce "bolnavul simulat" (care simulează maladia) va determina apariția unor simptome, astfel încât un medic va avea o parte din simptomatologia suficientă încadrării într-o tipologie a maladiilor. Așadar, dacă primul dintre ei cunoaște realitatea, dar temporar o ascunde, cel de-al doilea creează o nouă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Este minutul 82 al meciului Milano-AC Bolognia și campionii Italiei conduc cu 1-0. George Weah recuperează mingea la nivelul stîlpului de corner stîng, cu spatele la poartă. Liberianul are doi adversari în spate și linia de tușă în fața sa. Ce contează! Weah simulează o pasă, reușește o a doua, se întoarce și trece printre cei doi apărători. La ieșire, el reușește un nou dribling asupra celui de-al treilea adversar și îi pasează ideal lui Blomqvist cu exteriorul piciorului drept. Suedezul marchează cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]