1,856 matches
-
psudomembranoase cenușii ale papilelor interdentare. Pacienții pot acuza gust metalic. Infecțiile dento-alveolare extinse regional sunt: celulita difuză sau localizată la nivelul țesutului subcutanat al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a maxilarelor, sinuzita maxilară, spondilodiscita cervicală, tromboflebita sinusului cavernos sau a venelor jugulare, cu embolii septice pulmonare (sindromul Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sunt cauza păcatului și a morții. Tot ea îi expune cu mândrie căci sunt originea bucuriei și a vieții. Voluptatea face pieptul să înflorească așa cum natura înflorește primăvara (telotism, accentuarea pigmentării areolare, creșterea volumului și consistenței glandulare, eritem tegumentar). Latinescul sinus are mai multe sensuri: scobitură, curbură, sinuozitate. În Dicționarul Academiei Franceze, termenul "sân" a fost admis în 1789, iar substantivul mamma (mamela) a fost folosit din 1921. Glanda mamară este un organ cu o mare semnificație emoțională pentru că are o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea și cal - cificarea cuspelor, cu formarea unui obstacol în calea tractului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
este clasic prin sternotomie mediană și presupune canularea arterială a aortei ascendente, canularea venoasă prin canulă unică introdusă în atriul drept (AD), cardioprotecția în normotermie sau hipotermie moderată (30 0C) prin administrarea de cardioplegice în ostiile coronare și retrograd, prin sinusul coronarian. În toate cazurile se clampează direct aorta și se administrează antifibrinolitice. Se excizează valva aortică, se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
sindrom Marfan sau bicuspidie. Tehnici chirurgicale. Alegerea tehnicii chirurgicale depinde de asocierea eventuală a anevrismului de aortă ascendentă, caracteristicile cuspelor aortice, prezența comorbidităților, speranța de viață și posibilitatea administrării tratamentului anticoagulant. În situațiile în care regurgitarea aortică este rezultatul dilatării sinusurilor Val salva- și a inelului aortic, dar cuspele aortice sunt indemne, se tentează procedee de reconstrucție a valvei și a rădăcinii aortice. Abordul valvei aortice este similar celui descris la SA. Valva este examinată în vederea posibilei remodelări. În caz contrar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu firele de fixare ale protezei. La nivel mondial sunt în curs de dezvoltare tehnici de reparare percutanată cu rezultate favorabile pe trialuri experimentale la animale (21). Anuloplastia percutană oferă avantajul eludării intervenției chirurgicale, dar are potențialul dezavantaj al perforării sinusului coronar, trombozei sau lezării arterei circumflexe adiacente. Durabilitatea acestui abord terapeutic poate fi compromisă de sinusul coronar lipsit de conexiuni fibroase cu inelul mitral. Evoluția postoperatorie Concepția modernă privind istoria naturală a afectării mitrale valvulare a modificat conside-- rabil abordul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
reparare percutanată cu rezultate favorabile pe trialuri experimentale la animale (21). Anuloplastia percutană oferă avantajul eludării intervenției chirurgicale, dar are potențialul dezavantaj al perforării sinusului coronar, trombozei sau lezării arterei circumflexe adiacente. Durabilitatea acestui abord terapeutic poate fi compromisă de sinusul coronar lipsit de conexiuni fibroase cu inelul mitral. Evoluția postoperatorie Concepția modernă privind istoria naturală a afectării mitrale valvulare a modificat conside-- rabil abordul terapeutic chirurgical, de la un răspuns relativ pasiv la instalarea simptomatogiei severe, la chirurgie precoce, anterioară semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Windows. Ea se poate lansa din „Accesories” sau din meniul Run, prin comanda calculator. Aplicația poate oferi un calculator simplu, cu operații de bază (adunare, scădere, înmulțire, împărțire) sau o variantă de calculator științific, capabil de operații complexe (radical, tangentă, sinus, ridicare la putere) toate acestea în sistem binar, decimal, hexadecimal. Comutarea între cele 2 tipuri de calculator, se face din Meniul View, prin alegerea opțiunilor Standard sau Scientific. Împrimanta Împrimanta este un dispozitiv (periferic) de ieșire, cu ajutorul caruia se poate
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate nota prezența cașexiei neoplazice. TABLOUL IMAGISTIC Examenul radiologic susține diagnosticul clinic de pleurezie prin câteva elemente caracteristice. Pleureziile mici (200-300 ml) produc opacifierea sinusului costofrenic lateral, fiind decelabile pe radiografia de față [10]. Pleureziile medii (peste 500 ml) și mari (peste 1500 ml) generează o opacitate radiologică intensă, omogenă, cu limita superioară concavă în sus (semnul meniscului), ce corespunde curbei lui Damoiseau stabilită la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
endometru, digestive (Krukenberg); 7. Carcinomul tubar; 8. Mezoteliomul peritoneal multifocal; 9. Tumori benigne: - chistadenom, chist dermoid; 10. chistul mucinos cu pseudomixoma peritones; 11. carcinomatoză peritoneală primară papilară (sd. Kannerstein). Markeri prognostici: - CA 125 - alfafetoproteina în teratoame cu componentă vitelină sau sinus endodermic; - β-HCG în coriocarcinomul extraembrionar; - P-110, glicoproteina marker a chimiorezistenței, - Ploidie ADN și fracția de fază S. Factori prognostici: - Vârsta; - gradul histologic, stadiul și volumul bolii reziduale după chirurgie citoreductivă; - tumorile cu celule clare au un prognostic mai rău
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se ia reflexul fotomotor și reflexul cornean. Prezența sindromului Claude Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoza palpebrală) indică prezența unui sindrom de sulcus superior. Urechi: - se inspectează urechea externă (semnul “vatei” Ducuing în neoplasmul de rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
acetilsalicilic, pentru profilaxia accidentelor vasculare. Particularități farmacodinamice la pacienții vârstnici La populația vârstnică se produc modificări ale funcționalității diferitelor organe. S a constatat o reducere a activității sistemului nervos parasimpatic, a răspunsului sistemului cardiovascular la catecolamine și a sensibilității baroreceptorilor sinusului carotidian. Reducerea activității la nivelului nodulului sinoatrial poate explica o creștere a sensibilității la efectul bradicardizant indus de betablocante sau de unele blocante de canale de calciu. Mai mult, la unele persoane vârstnice se produce mai frecvent hipotensiune ortostatică, în urma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
nu este cunoscută la noi în țară, dar boala este mult mai frecventă decât se diagnostichează; în peste 50% din cazuri, manifestările clinice sunt absente. Ea afectează în principal venele extremităților inferioare dar poate apărea și la nivelul venelor brațelor, sinusurilor cerebrale, retinei și la nivelul venelor mezenterice, inclusiv la nivelul venei porte. În 15-20% a cazurilor de TVP nu se identifică nici o cauză aparentă, ele survenind în general la pacienți tineri, sub 40 de ani, fiind localizate neobișnuit (axilar, mezenteric
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
15. hipercoagulabilitate sanguină 16. anticorpi antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici și anticoagulantul lupic) incidența TVP crescând dacă se asociază mai mulți factori de risc. Tromboza venoasă profundă debutează, de obicei, la nivelul locurilor în care circulația sanguină venoasă este încetinită (saculele valvulelor, sinusurile venoase ale solearilor) sub formă de tromboză de depunere sau tromboză de coagulare; trombușii neaderenți sunt roșii, alcătuiți predominant din eritrocite înglobate în rețea de fibrină, puține trombocite și sunt mai lacși, în timp ce trombușii albi, aderenți sunt alcătuiți predominant din
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
la nivelul 13, 23, 45. Această variantă terapeutică provizorie, în contextul unei ierarhizări corecte a planului terapeutic, sub semnul criteriilor socioeconomice favorabile, ar trebui să prefațeze reabilitarea implanto-protetică de elecție pentru câmpul protetic, manoperă precedată de pregătire preimplantară (augmentare și sinus lift). CAZ CLINIC 2: Pacient A. M., 34 ani, mediu urban Cel de-al 2-lea caz clinic ne ancorează ca și variantă terapeutică tot în teritoriul protezării amovibile, reunind protezarea provizorie la maxilar cu protezarea scheletată ce a utilizat ca
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
secundar” sau “metastază”. REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI Aceste segmente ale corpului uman cuprind mai multe organe situate deasupra umerilor, excluzând creierul și măduva spinării. Sunt incluse: Cavitatea orală (gura) Glandele salivare Faringele (gâtul) Laringele (cutia vocală) Nasul, cavitatea nazală și sinusurile paranazale Urechile Ochii Tegumentul (pielea) Glanda tiroidă și glandele paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului și gâtului. INFORMAȚIILE DIN BROȘURĂ Informațiile conținute în această
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului și gâtului. INFORMAȚIILE DIN BROȘURĂ Informațiile conținute în această broșură se referă la cancerul cavității orale și cancerul sinusurilor paranazale. Tratamentul și efectele creșterii diverselor cancere ale capului și gâtului sunt diferite, de aceea trebuie abordate în secțiuni distincte. Informațiile despre faringe, laringe sunt incluse sporadic (pentru înțelegerea contextului) iar cele despre urechi, ochi, piele, glandele tiroidă și paratiroide
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
glotă”. Aria de deasupra glotei se numește „supraglotică” și conține epiglota. Epiglota este un mic „pliu” cartilaginos, care împiedică mâncarea să pătrundă în trahee atunci cănd o persoană înghite. Aria de sub corzile vocale se numește „subglotică”. NASUL, CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație. Cavitatea nazală este un spațiu larg, umplut cu aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație. Cavitatea nazală este un spațiu larg, umplut cu aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI ȘI GÂTULUI Ariile capului și gâtului
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI ȘI GÂTULUI Ariile capului și gâtului joacă roluri importante în funcțiile pe care și le permit majoritatea oamenilor, cum ar
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]