725,910 matches
-
în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se găseau în situația Imperiului român... în plină decădere și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de bancă dintr-a-ntâia primară, mare sceptic: așa o decădere!... Cu darul pe care îl avem noi, românii, de
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
normal, apoi cântate. În al doilea, deja aerul de artificialitate te face să ascuți urechile și să vezi granițe foarte clare, ca, de exemplu, în Chicago, unde numerele de vodevil au rolul de a comenta sau de a exemplifica o situație care ți-a fost deja servită pe tavă într-un dialog. Resnais nu pare însă dispus să își ghideze spectatorul prin acest șotron intricat și, ca orice șotron, plin de delimitări. Așa că le desființează și le deconstruiește într-un mod
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
pe care o viza regizorul se obține de la primul cadru: "o partidă de ceai". Pornind de la un detaliu al mesei aranjate, camera se ridică încet și dă la iveală o compoziție foarte ordonată și precisă. Care însă nu cadrează cu situația, pentru că musafirii nu beneficiază de gazdă. Contradicție carrollescă, într-adevăr. Regizorul vrea însă să confere o anume continuitate tramei, ca atare nu vrea pauze între numerele de vodevil și replici. Iar o manevră îndrăzneață: în loc să facă un musical, muzicalizează tot
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
sunet și cele muzicale ale lui Bruno Fontaine, nu se limitează la a se succeda, uneori se și întrepătrund. Replicile personajelor sunt puse în valoare prin intermediul unor punctuații, de pildă un sunet de harpă, ca în Rossini. La fel și situațiile: se aprinde un reflector, se aude un pizzicato de coarde. Două personaje alunecă pe parchet, acompaniate de țimbale, ceea ce îi evocă pe Fred & Ginger. Nici scenariul nu merită scutit de câteva comentarii. Notabil e faptul că Resnais n-a schimbat
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
prin a-și ordona propria sa existență. Apoi își face un plan minuțios pentru reinstaurarea ordinii în societate: "Găsise! ŤVoi socoti patria mea o țară virtuală! Chiar o voi numi Virto! Pentru a-mi fi mai lesne să operez cu situații reale în scenariile mele... Secvențe, mai degrabă; acte ale piesei ce se va juca - sper - pînă la urmă (...)ť" (p. 38). Metodele pentru reinstaurarea Ordinii în Virto sînt multe și sofisticate, achiziționarea unor scaune electrice din SUA fiind unul dintre
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
într-un citat anterior), în vreme ce o democrație scăpată de sub control sau insuficient de consolidată poate degenera ușor într-o anarhie. Mai mult, democrația și dictatura au, fiecare, în propria structură, germenii celeilalte. Pe măsură ce libertățile sporesc și aria lor se diversifică, situația devine tot mai greu de controlat, mecanismele de funcționare a societății se blochează, cresc șansele de instaurare a anarhiei. Legea junglei ajunge să fie cea care guvernează, iar sentimentul insecurității cetățeanului devine maxim. În aceste condiții, tot mai mulți devin
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
compromițătoare și nici nu poate fi luat peste picior ca o personalitate mediocră care visează să joacă un rol pentru care nu-l ține cureaua. La ora asta Băsescu nu numai că este pe creasta valului, dar a ajuns în situația în care arbitrează meciuri în care cu vreo cîteva luni în urmă el însuși era jucător. Mai pe la începutul carierei sale de președinte, Traian Băsescu a intrat în coflict direct cu Valentin Nicolau căruia i-a urat să rămînă în
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
interesante în urma defrișărilor și alunecărilor de teren, încât se va vedea mai lesne om cu om, iar mijloacele de comunicare în masă vor crea, în sfârșit, deplina armonie națională. Nici de televiziune nu vom mai avea nevoie... Vor supraviețui acestei situații doar: Dan Negru și Ciao Darwin la Antena 1, Iartă-mă, la TVR1 și Mircea Radu cu emisiunea din Din dragoste, în cadrul căreia Miron Cozma se va plimba cu Ion Iliescu la brațul legii prin Piața Universității; Cozmin Gușă și
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
Ioana Vintilă-Rădulescu; ultima autoare fiind și coordonatoarea lucrării. Prima ediție, din 1982, e cunoscută de toată lumea: ca instrument indispensabil pentru profesori, editori, ziariști, pentru toți cei care folosesc cuvîntul în spațiul public, conștienți de necesitatea de a respecta anumite norme. Situația de utilizare cea mai normală pentru DOOM este ținerea sa pe masa de lucru, de către orice vorbitor român care nu e totdeauna foarte sigur de forma de plural, de folosirea unui sufix sau a unei desinențe verbale, de pronunția sau
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești" în care excelează Petre Pandrea. Grafia colțuroasă a judecăților sale ni se pare de cele mai multe ori întemeiată, ilustrînd clasa comentariului neconvențional de care încă ducem lipsă. Chiar și în situația unor rezerve, socotind că ea demonstrează implicit cît de precară e acea pojghiță de convenționalism ce acoperă frecvent discuțiile asupra unor nume "mari" (și, bineînțeles, nu numai "mari"!), sortită unei iremediabile disoluții la cea dintîi suflare de bună-credință. Cît de
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Iugoslavia, mon amour un pictor cam mediocru protestează împotriva bombardamentelor forțelor NATO din Iugoslavia printr-un grafitti curajos lucrat pe zidul Centrului Cultural Francez. Bătrânul pictor va fi arestat și închis într-un ospiciu, iar aceasta este cea mai radicală situație din proza lui Adrian Buz, altfel zbătându-se, atât ca discurs cât și ca acțiune, într-o zonă mediană a tensiunii. Poate că acesta este și neajunsul noilor proze ale lui Adrian Buz. Sunt mai curate, în sfârșit, lizibile, dar
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
acoperă douăzeci și cinci de ani de creație lirică; dar marea majoritate a textelor au fost scrise pînă în 1987. Cîteva, din ciclul Ora păstorului, sînt din intervalul 1995-1998, iar poezioarele "rele" din Personae au fost compuse în 2000. Iată așadar o situație caracteristică pentru întregul front generaționist: multă și bună poezie într-o epocă desfiguratoare, apoi lirică puțină și ocazională într-un context al deplinei libertăți. Înțeleagă fiecare ce poate dintr-o asemenea asimetrie. Partea bună, cel puțin pentru critică, fiind aceea
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
de descripție eficientă și rapidă, un istoric literar de informație exactă, seacă și obiectivă, tocmai bun pentru a redacta articole de dicționar în serie. De altfel, aproape toate cărțile lui sunt construite din asemenea profiluri tipizate. Mi-a amintit această situație reeditarea cărții din 1968 a lui Al. Piru Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 de către Editura 100+1 Gramar. E păcat că volumul nu e însoțit de o prefață, care să-i arate metoda și lacunele, să-l pună într-un
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
concepte, pe cât de vagi, dar cu o forță de modelare puternică, sunt adevărații stăpâni a ceea ce se întâmplă în televiziunile de pe planetă. Ai rating, exiști. Nu ai, s-a zis cu tine! Dacă în cazul televiziunilor comerciale o astfel de situație e de înțeles, ea sună cu totul aberant când vine vorba de televiziunile publice. Adică de entitățile finanțate de stat tocmai pentru a compensa ceva din "sălbăticia" pieței, din goana după profit a patronilor ce lăsă neacoperite zone considerate de
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
suferă de frig la fel de mult ca și picioarele, dar nici un om normal nu-și pune cizme pe cap!) sunt reflexe perverse ale devastatoarei ideologii a corectitudinii politice, combinată cu terorismul ce transformă ideea "economiei de piață" în "economie de neuroni". Situația e cu atât mai sinistră, cu cât semnalul transmis astfel arată că minoritatea celor care gândesc sunt pe cale să piardă aproape orice drept de reprezentare publică. Intrăm, pe zi ce trece, în zodia subneuronalului, în care spiritul e confiscat de
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
de bună voie și, dând din cap în toate părțile, mă urmă, pășind destul de sigur până la casa la care trona obișnuita doamnă cu perucă neagră. În spatele noastre, murmure, câteva exclamații ostile. Astfel ajunserăm pe stradă și la aer curat. Acolo situația deveni periculoasă. Keyserling atârna greu de brațul meu, în dreapta își învârtea toiagul noduros. Clătinându-se, descria largi curbe, trăgându-mă înainte. În marele exil trebuie să ne ducem, în marele exil! Acolo domnește adevărul, adevărul complet! - Aici e totul plin
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
I, exemplar prin abilitatea de a stăpîni intrigi și de a aplana conflicte. Elda Weizman și Zohar Livnat (Bar Ilan) au organizat o secvență de expuneri despre roluri și identități, la care s-a vorbit despre impersonalitatea discursului științific, despre situația de popularizare (Daničle Torck, Amsterdam), despre diferențele de tratare a femeilor și a bărbaților în interviurile politice (Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
unui șef oarecare, cu vocație de satrap, ci unui bine organizat sistem. Nu e o poveste care să nu se mai fi spus. Un "călău" (mărunt, totuși...) care face pe "victima". De-am cita (și citi..) doar Fețele tăcerii, originalitatea situației se risipește într-un soi de "consolare": se poate și mai perfid. Doar că prozele lui Alexandru Vlad nu au vreo pretenție de "exemplaritate" a întîmplărilor de care se ocupă. Poate doar o pretenție de terapie, personală și de grup
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
la Cotroceni, tocmai îi zicea unui reporter tv, cu modestia caracteristică unui bun și fost fidel activist PSD și, spun gurile rele, implicat în scandalul pedofilului american Kurt Treptow: - I-am spus președintelui că sunt senator independent și că, în situația în care are nevoie de mine pe probleme ale statului, îi stau la dispoziție. Și a continuat: o, daaaaa, domnul președinte Băsescu este o persoană foarte elegantă". Iar Domnul Băsescu, elegant-marinărește, i-a răspuns la o conferință de presă televizată
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
de mileniu e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început, unul fecund. Starea de oboseală a postumității, impresia că opera zace "desfăcută" în părțile componente, ca în fața unei expertize ce așteaptă un verdict - aceste situații de impas pot fi învinse.
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
cu de-a-mănuntul: banii erau direcționați acelor publicații (sau, mai bine zis, personaje din presă) care erau dispuși/se la un comportament servil față de mărimile zilei. Merg mai departe și spun: prin instituirea unor comisii așa-zis obiective de către noua putere situația nu va suferi nici o schimbare de fond. De ce? Pentru că, personal, am mari dubii că sumele puse la dispoziția presei au altă funcție decât de a îmbogăți niște oameni. Să mă explic. În general, guvernul face reclamă la întreprinderi și servicii
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
de muncă, probabil s-ar simți jigniți să le acorde altora. Cu alte cuvinte, legea dublului standard a devenit o componentă a personalității noastre: nu permit nimănui să se amestece în treburile mele, dar eu mă amestec în treburile tuturor! Situația e similară în cazul bacșișurilor. Am văzut destui oameni indignați că sub privirile lor funcționari publici primeau bacșișuri pentru munci pe care, în mod normal, ar fi trebuit să le facă gratis. Dar principialitatea le-a dispărut brusc atunci când, obligați
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
într-o poziție delicată. Era episcop de Antiohia, dar părea să aibă o relație dificilă cu o facțiune importantă a Bisericii antiohiene. Se poate ca el să fi pierdut controlul Bisericii și să fi suferit umilințe ca urmare a acestei situații 7. Scrisorile sale fac apel la recunoaștere și sprijin în lupta sa pentru rezolvarea situației din Antiohia. Odată cu restabilirea păcii în cadrul Bisericii sale, neliniștile sale se atenuează 8. Își va continua martiriul încrezător că acesta îi va pecetlui și acredita
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
cu o facțiune importantă a Bisericii antiohiene. Se poate ca el să fi pierdut controlul Bisericii și să fi suferit umilințe ca urmare a acestei situații 7. Scrisorile sale fac apel la recunoaștere și sprijin în lupta sa pentru rezolvarea situației din Antiohia. Odată cu restabilirea păcii în cadrul Bisericii sale, neliniștile sale se atenuează 8. Își va continua martiriul încrezător că acesta îi va pecetlui și acredita episcopatul. Temele spirituale ale scrisorilor - participarea la Dumnezeu, Sfânta Euharistie, martiriul, unitatea, atingerea lui Dumnezeu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
în maniera vinului. Nu că Godard ar fi mai slab ca scenarist, adaug după vizionarea acestui film. Cred că e cel mai bun scenariu pe care l-am "auzit" în ultima vreme: beneficiază de un umor incisiv, induce tensiune în situații cotidiene și complet nedramatice, exudă poezie și demonstrează un grad de cultură pe care l-ar invidia și unii academicieni, fără a fi livresc. Unica tragedie din film nu e arătată, ci relatată la telefon în timp ce camera alunecă peste și
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]