1,482 matches
-
unele cu peste 150 de ani de reputație, altele mai recente, dar cu o excelentă cotă de piață. Mărcile poartă une-ori denumirea proprietarilor "istorici " de firme H. Upmann, Partagas, Vegas Ro-baina, nume preluate din literatură Montecristo, Romeo și Julieta, nume slăvind Cuba Gloria cubana, Guantana-mera. Există chiar și două mărci consacrate "relațiilor externe" Diplomaticos și Quai d'Orsay. Dintre mărcile faimoase în lume menționam câteva cu istorie și tradiție: Montecristo, nume preluat de la Alexandre Dumas. A fost lansată în 1935 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
trecător al oamenilor Doamne de ce m-ai părăsit pe această 154 AMINTIRI ȘI PORTRETE LITERARE grămadă de gunoi a oamenilor Tu știi că ți-am slujit la porțile aurite cu dragostea și moartea cu scrisul meu orgolios și care te slăveau pe tine Doamne de ce m-ai părăsit în ceasul deznădejdii... Poate că acum spiritul poetului, acolo unde se află, a primit mult râvnitele răspunsuri. O fiică a Bărăganului Am vorbit altă dată despre risipirea valorilor, un act pe care ni
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
arați cu noi e de prisos: Știi din ce neam mă trag și că strămoșii mei Sunt fii de dumnezei? Nemuritorii toți, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoții egipteni în templuri îi slăvesc, Și niște tigri mici cu noi se potrivesc!“ „Dacă stramoșii tăi cu tine semănau, Negreșit erau proști câți lor se închinau, Răspunse tigrul meu; iar dacă au avut Vreun merit cunoscut, Ceva dumnezeiesc, Atunci eu te căiesc, Și pentru starea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în duh profeții, Creștinii toți luceafăr văd în tine, Că tu le dai nădejdea de mai bine Si-i faci s-arunce hainele tristeții. Azi când din cerul sfânt te-ntorci cu gândul La-ntâia zi din viața ta curată,Slăvind pe Dumnezeu și adorându-l, Spre noi cei păcătoși cu milă cată, Și, cu-ai tăi ochi pe Fiu-nduplecându-l, Ne mântuie de iad, o Prea-ndurată! Fr. Ioan Butnaru (Viața, nr. 9, septembrie 1938) 8. PR. IOSIF CELANTE autobiografie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alianței întru care-s strâns unite Mila cea dumnezeiască și dreptatea-n chip fierbinte. O, tu cruce prețioasă, tu, catedră a iubirii. Predicat a fost prin tine adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la fața locului și o echipă de reporteri și operatori de la Televiziunea Română, cu intenția de a imortaliza acest rar eveniment, când un grup de credincioși români: ortodocși, romano - și greco-catolici, se înfrățesc și se îmbrățișează între ei pentru a o slăvi pe Maica lor cerească, iubită deopotrivă de unii și de alții. Peste câteva clipe călătorii sunt invitați să urce în mașină. Totul se excută într-o ordine și liniște exemplară, ocupându-și fiecare locul stabilit din ajun de către organizatorii pelerinajului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pr. Ioan Gherghina 10.IV.1992 Maria, model de răbdare (Ziua X) “Prin răbdarea voastră veți stăpâni sufletele voastre” - spune Sf. Evanghelist Luca. Toți muritorii trebuie să sufere aici pe pământ, pentru a ajunge în cer. Dacă voim să fim slăviți împreună cu Cristos, trebuie să suferim împreună cu El. Pe măsură ce ne dăm mai mult lui Isus și iubirea ne leagă mai strâns cu El, în aceeași măsură trebuie să fim hotărâți a suferi. Nici Maria n-a fost scutită de suferințe. Întreaga
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
virtuți să sameni Și să naști atâția fii! Pe Alvernia schimbată În Golgota, Răsărit, Pe-a lui cruce-n răni și sânge Domnul tău te-a răstignit! De atunci întreaga fire Te-a-nsoțit în imn și cânt: Oameni, păsări, animale Îl slăvesc pe Cel Preasfânt! Bun părinte, vino iară Cu seraficul tău duh, Să răsune Pace, Bine! Pe pământ și în văzduh. Cheamă-ți fiii pe-a ta urmă, Plini de zel și de virtuți; Fă-i aprinși de sfinte doruri, Umili
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cheamă la el astăzi în gând, unde nu e nici durere, nici întristare... — În sfârșit, știu că viața nu este altceva decât eternitate. — Rugăciunile Alicei, slujbele religioase te ajută cu ceva? — Ruga dă o imensă fericire sufletească pentru morți. Noi slăvim moartea. — Ogiva bisericii catolice, orga, tabernaclul, purificarea... Întrebare în legătură cu arestările lui, cu detenția, cu cauzele care au dus la toate acestea... — Flăcările dragostei se sting repede când teroarea se stre coară în sufletele oamenilor. La cine te referi? — La cei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sovietică, Armata bravă de eroi Măreață și puternică, În timp de pace și-n război; Ne-ai dezrobit al țării plai, Pe-ai vieții dușmani i ai învins În ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și popor Sub flacăra din Răsărit Sub roșu steag biruitor.“ (Acest „Cântec de înfrățire între Armata Sovietică și Armata Română“ a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastre să-și consacre toate forțele luptei conduse de partid pentru construirea socialismului, care asigură poporului și țării perspective nelimitate de dezvoltare, care dă posibilitatea înfăptuirii celor mai îndrăznețe visuri ale tinerei noastre generații.“ (Scînteia tineretului, 10 ianuarie 1958) „Împlinești, slăvite PARTID COMUNIST ROMÂN, la 8 mai 1971, o jumătate de veac de când ai luat ființă organizată pe cuprinsul pământului românesc, izbucnind ca o emanație firească și puternică a întregului popor muncitor din această țară a Românilor. Jubileul tău e pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1956, membru în biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor și director la ESPLA. Din 1958, președinte al Consiliului Editurilor din Ministerul Culturii. Promotor al realismului socialist, publică romanul conformist Drum fără pulbere (1951), consacrat șantierului de la Canal, pe care îl slăvește, și Cronică de la câmpie (1955), ciclu nuvelistic cu subiect țărănesc tratat tot în viziune realist socialistă. În 1960 pleacă cu mașina în RDG, reușește să treacă în Berlinul de Vest, unde cere azil politic. Gestul său atrage măsuri punitive împotriva
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
masele largi care l-au voit și l-au născut din sânul lor.“ (Informația Bucureștiului, 6 aprilie 1971) „Partid, pe albe magistrale venim în sărbători, venim: străluminatele mulțimi de flacăra credinței tale. Ștergar cu chipuri de eroi așternem cerul dimprejururi slăvind în slava ta de-a pururi nedespărțirea dintre noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
om politic și om de știință, nu ostenește să-i dăruie poporului, din rândurile căruia s-a născut, întreaga sa energie creatoare.“ („Președintele Nicolae Ceaușescu. Vocația păcii și a construcției pașnice“, Tribuna României, 15 ianuarie 1987) GHEORGHE Ion „[Ă] A slăvit garoafa roșie și steagul roșu Beniuc! A cântat culorile patriei, câteșitrele, Mihai Beniuc. Și mai lăsați-o cu dogmele opțiunii zicând: ori cu Blaga, ori cu Beniuc. Mulțimi învolburate văzurăm, evenimente, clase sociale răscolite fără Beniuc - Încât nu le-ai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
încununare a unei lupte milenare“, Cântarea României, aprilie 1987) MUTAȘCU Dan „În eterna noastră Românie ne numim cu nume de partid și tot ce istoric reînvie stă în jurul nostru ca un zid. În eterna noastră Românie Soarele pe care îl slăvesc, Soarele e-un imn muncitoresc.“ („În eterna noastră Românie“, Scînteia, 23 august 1973) „Sensul activ al poeziei patriotice românești e unul al acțiunii, al echilibrului între o conduită dreaptă și muncă, între visare și luciditate, între învățătura istoriei și exigențele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dăruim ce-avem mai scump În suflete, în gând și-n ideal.“ („Urare“, România liberă, 7 ianuarie 1985) „Despre Partid cu sufletul se scrie, Despre Partid cu sufletul gândim: Ce-i mai frumos în limba românească Se-adună-n imnu-n care îl slăvim.“ („Partidului“, Luceafărul, 15 august 1987) „Demn patriot în spirit, în fapte și-n visare, cutezătoare minte și eminent savant, suflet în pieptul țării purtând în suflet țara, și dându i azi în lume sclipiri de diamant. Muncind, gândind, visând pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
frunte a femeilor din România, tovarășa Elena Ceaușescu, Care-și aniversează acum, vârsta matură a triumfului personalității, a puterii De muncă sigură de fructele ei, a marilor înțelegeri umane.“ („Cu iubire profundă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „Patria-n floare îți slăvește harul, Lumină a spiritului ei, biruitor. Pe fruntea științei, strălucind mărgăritarul: E dar al țării, e respectul tuturor.“ („Speranță a păcii“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „O viață de om dăruită, vă cânt, Un destin-călăuză, o sublimă splendoare Sunt solie a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ȚARĂ și ca oameni, De-am făcut din crezuri scump tezaur, Ne-a nvățat Partidul, Ceaușescu OMUL - TIMP AL EPOCII DE AUR!“ („Partidul - Ceaușescu“, Convorbiri literare, iulie 1987) COANDĂ George „Și-n Epoca de scânteieri solare Cu nume de Erou slăvit de-o Țară Ni-s clipele în iureș iar și iară Noian de fapte revoluționare.“ („Lumina patriei“, România liberă, 29 decembrie 1987) COBIANU Elena „Pe fondul politicii partidului nostru de creștere generală a indiciilor calității vieții în manifestările ei cotidiene
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
știind cum că prin noi și pentru noi, votăm!“ („Prin noi și pentru noi“, Cronica, 14 februarie 1975) COPILU-CHEATRĂ Vasile, scriitor „De-atuncea tot vâslim spre un liman frumos Cu aurul topit în fiecare spic, Ca un stindard în zare, slăvind-o mă ridic, Cântând republica în fluieraș de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine. Sunt lan și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine. Sunt lan și soare și chiar pâine sunt Cu aurul dospit în fiecare spic; Când te slăvesc în versuri, eu simt cum mă ridic, Eroii tăi, republică, să-i cânt.“ („Sărbătoarea Republicii“, Astra, Nr. IV, 1976) COPOIU N. „Iată cât de exactă ne apare, în lumina datelor trecutului poporului nostru, definiția istoriei cuprinsă în Expunerea tovarășului Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, în timp ce parcurgeau aleea centrală a parcului în care este situat stadionul 23 August și bulevardul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
edificarea socialismului multilateral dezvoltat, pe cugetul revoluționar și pe forța înnoitoare a creativității lucide și avântate care imprimă fiecărei decizii și fiecărui îndemn al secretarului general specificul marxismului creator propriu gândirii sale și acțiunii sale.“ (Arta, 11/1977) ZAMFIR Vasile „Slăvind o țară adunată-n fii Și a comunismului cunună De aur cu aripile ei vii. Răspunsu-i miez de soare și de lună.“ („Imn“, Săptămîna, 30 decembrie 1977) „Ca niște vetre arzând în Anul Nou Dau plaiurile noastre larg lumină, Lângă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Când este atât de simplu de înțeles că toți suntem muritori, că oricâte averi am aduna în lumea aceasta din lăcomie, nu luăm nimic cu noi ,,dincolo” , că dacă n-am lăsat ceva valoros pentru urmași, nimeni nu ne va slăvi după moarte! O viață dusă în nimicnicie nu folosește nimănui. Nici măcar analfabetului respectiv. Cât timp am locuit în apartament, timp de 30 de ani am mers în fiecare an la Slujba de înviere la Catedrala Mitropolitană. Pe timpul bolșevicilor așa ceva „nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mai ușor și problemele materiale, să le spună un adevăr mai puțin plăcut. Dar oamenilor nu le-a plăcut adevărul. Și astăzi la fel ca și atunci, omul are dorința permanentă (dar nemărturisită) de a fi lăudat, de a fi slăvit, de a i se recunoaște ,,deșteptăciunea” în fața celorlalți. Dacă un astfel de om este lăudat de cineva, atunci acesta îi devine automat ,,prieten” , îl invită chiar la un șpriț (hai că-ți fac cinste) și îl îndeamnă; mai vorbește, mai
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mi-a vorbit. Mda..., murmur eu, dumirindu-mă. Brîndușa ți-a vorbit frumos despre mine, dar nu despre mine ca om ori ca autor dramatic. Ea ți-a vorbit frumos despre "Mihai Vlădeanu, angajatul combinatului nostru", vorba lui Eminescu: "Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el", cu alte cuvinte, "vezi, draga mea colegă, noi, combinatul, a cărui ingineră-șefă sînt eu, avem și unul care scrie teatru; vezi ce multilaterali sîntem?! Dacă mai achiziționăm o maimuță și un rinocer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]