4,254 matches
-
că e în voința lui Dumnezeu ca vlahii și bulgarii să se ridice. Ba de mirare e că însuși Sf. Dimitrie trebuie să intervie, carele atât în Patras cât și în Salonichi se dovedise ca cel mai mare adversar al slavilor, căci, precum cehii obicinuiau a ieși la război în contra germanilor după ce invocase pe Sf. Wenzel, așa romaeii ieșau în contra slavilor după ce invocase pe Sf. Dimitrie. Acum însă, după pustiirea Salonicului de către normani, sfântul își părăsise sanctuarul din orașul grecesc, pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dimitrie trebuie să intervie, carele atât în Patras cât și în Salonichi se dovedise ca cel mai mare adversar al slavilor, căci, precum cehii obicinuiau a ieși la război în contra germanilor după ce invocase pe Sf. Wenzel, așa romaeii ieșau în contra slavilor după ce invocase pe Sf. Dimitrie. Acum însă, după pustiirea Salonicului de către normani, sfântul își părăsise sanctuarul din orașul grecesc, pentru a căuta un nou sanctuar în Tîrnovo, care nu fusese zidit de bulgari, ci de vlahul Petru. Daca însă Kalopetru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
români uniți cu biserica papală. Papa nu voiește să ne ia naționalitatea, ci religia strămoșească... Ce vor însă cei din Viena și cei din Pesta?! În numărul de la 1 iunie, "Allgemeine Zeitung" din Munich publică, sub titlul: Propaganda catolică la slavii de sud un articol cu desăvârșire asemănat celui publicat de noi sunt acum opt zile. Citind acest articol, orișicine ar fi dispus a crede că el a ieșit tot din pana noastră, dacă s-ar vorbi și de noi într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de noi într-însul. Ne mărginim a indica cititorului că-l vom comunica curând în traducere. Habsburgii au făcut și fac propagandă catolică; o fac din Bosnia și-o fac din București. 307 {EminescuOpXIII 308} După părerea foii germane, la slavii de sud ea va produce o turburare, dar succese nu va putea să aibă; după părerea noastră, la noi ea va avea chiar mai puține succese, dar va putea să slăbească poziția unui rege catolic. A fost deci o lipsă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Toma) (fem. de la Tatius și Tatianus Tatiana, nume italic) ung. Terez (Terentius, nume latin) ung. Lorincz (Laurentius) (Trif-an, triphanos, triluciu) ung. Tihamer, nume tartaric (Kyrillus) ung. Karoly (Tatianus) ung. Tizian (-chim, -achim, Ioachimus, nume biblic) ung. Ieno (Augustina) ung. Iulia (slav. vila nympha) ung. Sibylla Vîrtoc (slav de la vurut, hortus - Olitor) ung. Vidor (Vasile) (Vasilică, Vasile, bazileus, rege) ung. Laszlo (Vladislav) (numele vestitei împărătese a Palmyrei prinsă de Aurelian și purtată în triumf; asemenea numele unui oraș al Syriei lângă Euphrat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Tatiana, nume italic) ung. Terez (Terentius, nume latin) ung. Lorincz (Laurentius) (Trif-an, triphanos, triluciu) ung. Tihamer, nume tartaric (Kyrillus) ung. Karoly (Tatianus) ung. Tizian (-chim, -achim, Ioachimus, nume biblic) ung. Ieno (Augustina) ung. Iulia (slav. vila nympha) ung. Sibylla Vîrtoc (slav de la vurut, hortus - Olitor) ung. Vidor (Vasile) (Vasilică, Vasile, bazileus, rege) ung. Laszlo (Vladislav) (numele vestitei împărătese a Palmyrei prinsă de Aurelian și purtată în triumf; asemenea numele unui oraș al Syriei lângă Euphrat întemeiat de ea) ung. Zoltan (fiul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de România, cu toată îndărătnicia ce se opune la București în contra deciziunilor Conferenței de la Londra, credem că e o necesitate politică ca între Viena și București să existe relațiuni bune. România e singurul stat al Peninsulei Balcanice care nu e slav; singurul care nu-și întemeiază toată speranța, tot viitorul, toată existența pe sprijinul Rusiei. După cel din urmă război Bucureștii s-au putut convinge cât plătește amiciția rusească, cum diplomația rusească răsplătește ajutorul dat la vreme de nevoie. Sârbi, muntenegreni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe acolo, desigur nu ne vom îndrepta privirile nici la Cettinie nici la Belgrad, ci numai la București. Austria și România au marele interes comun de-a mănține pana pe care istoria și etnografia a înțepenit-o între Rusia și slavii de sud; pentru Austria conservarea României e aproape tot atât de importantă ca și pentru România însăși. Așa ceva nu se schimbă întru nimic prin discursuri superflue a d-alde d. Grădișteanu și acei oameni din România cari gândesc ca d-sa ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
amăgitoare în privirea caracterului decât cea de beție. Cel sincer devine mincinos, cel fricos se laudă cu curajul, cel vesel devine plângător, cel tăcut vorbăreț. Deci: in vino non est veritas. Proverbul are cu tot alt înțeles. La germani, la slavi, la românii din suta a șaptesprezecea asemenea existau între amici dueluri de beție, lupte frățești de încercare în băutură din cari să se vază care pe care-l va culca mai întîi la pământ. Deci in vino veritas însemnează "nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înclinat a avea o cocoașă fizică, i-a dat totodată și cocoașa morală în suflet, i-a [dat] suflet de grec mizerabil pentru vecii vecilor. Privirea popoarelor arice e sau clară și curajoasă sau adânc tristă. Englezul are ochi sinceri*. Slavul ochi triști. Nici unul din popoare nu are ochi de pungași și de spioni cum le are un Roset ori un Pantazi Ghica. ["NU GĂSIM O ZICERE... "] 2264 nu găsim o zicere care să coprinză pe acest?, ba încă, deși avem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țării ca lupii în turma de oi, începînd cu capitala și sfârșind cu nordul estrem al țării, pretutindeni presiuni, pretutindeni corupție, pretutindeni nelegiuire. ["ALTFEL "N. FR. PRESSE"... "] 2264 Altfel, "N. fr. Presse" se înșală când admite un antagonism real între slavii de sud și români. Avem cu toții sânge tracic în vinele noastre. T/ r români T/ s bulgari, sârbi T/ t albaneji Un substrat comun etnic și linguistic. Un radical comun drept bază 375 {EminescuOpXIII 376} ["CEL MAI AUTORIZAT... "] 2264 Cel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lor va fi un amestec dictat de legile umanității și echității. Pîn-atunci colosul de fier cu picioarele de lut reprezintă un pericol social și politic pentru Europa întreagă și nu numai pentru noi, popoare romanice sau germanice, ci chiar pentru slavii cari au istoria lor proprie și cultura proprie. Degeaba. Tatarul slavizat din Rusia poate fi vită, omul arioeuropean nu e dobitoc. În el reacțiunea e pururea deplină. Cu cât vrei să-i impui ceva mai mult cu atât natura omenească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a lăsa lucrurile să se deruleze într-un ritm specific spațiului și momentului istoric. Cum erau nevoiți des să se refugieze în munți, țăranii români nu aveau cum să păstreze proprietatea de tip roman, împrumutând-o pe cea de tip slav, devălmașă, asemănătoare zadrugilor și verfelor sârbilor. Schimbarea regimului proprietății, înrăutățirea situației generale, părăsirea moșiilor în căutarea unor condiții mai bune, legarea de pământ, înrăutățirea datorată Regulamentelor organice, sunt tot atâtea episoade prin care a trecut satul românesc, slăbind treptat. Constantin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
distrusă" (Rădulescu-Motru, 1996: 129). Organizarea satului tradițional era totuși solidă și a permis prezervarea noastră. Forța era dată de modalitatea de armonizare a muncii colective respectiv a celei individuale. "Din punct de vedere economic, satul românesc ținea mijlocia între colectivismul slav și individualismul latin" (Rădulescu-Motru, 1996: 130). Proprietatea era atât individuală, cât și în indiviziune "pe neamuri". Deși unitatea de impozitare era satul, contribuția fiecărui sătean era în funcție de averea proprie. Exista grija pentru păstrarea proprietății pământului, cei care vindeau trebuind să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pretins civilizatoare, au infiltrat în corpul nostru social o boală, o boală care a culminat cu preluarea formelor juridice și instituțiilor din afară. Rudimentele instituțiilor juridice erau un amestec confuz dintre obiceiul pământului, elemente și practici de gen din spațiul slav care, pe fondul condițiilor generale, au creat multe dificultăți satului. Dacă frica de Dumnezeu sau, altfel spus, raportarea la entitatea supremă reușea să imprime, într-o perioadă întunecată dar îndelungată, coerența comportamentelor și implicit transferabilitatea modalităților de interpretare și acțiune
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
amestecat cu cea slavă. Aceasta a împiedicat posibilitatea unei fundații etnic omogene a satelor și astfel posibilitatea apariției satelor cuprinzând o singură familie. Multe sate erau compuse din elemente etnice mixte. Satele românești tradiționale aveau o puternică tradiție endogamă în timp ce slavii din sud una puternic exogamă. Și aceste aspecte sunt argumente în favoarea ideii unei tradiționale existențe a satelor compuse din mai multe familii în România. Satele devălmașe ofereau o soluție alternativă la problema defrișărilor, a economiei pastorale și a insecurității într-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a se prezenta mai întâi, considerați fiind ca rude. Dacă nu o făceau ei și venea un străin, înainte de a primi întărirea de la Domn, el trebuia adoptat de ceilalți coproprietari. Dar asemănarea dintre aceste practici și zadruga sau mirul slavilor este doar una superficială. Deosebirea ar fi dată de caracterul politic al instituției slave, respectiv faptul că cealaltă decurge din stăpânirea veșnică, ca drept de la strămoși. Plecând de la aspectele spațiale ale gospodăriei, așezarea caselor în principal, Vulcănescu arată că "Familia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
li-šemek" 10k g":Äl ’att"h we ‘oœQh nipl"’ÄÖ ’att" ’Elohm le>addek" (Ps 86/85,9-10; cf. Ier 10,6): „9Veni-vor toate neamurile pe care le-ai făcut și se vor închină în fața ta, Stăpâne, și vor slavi numele tău, 10căci mare ești Tu și faci lucruri minunate, Tu singur ești Dumnezeu.” (t.n.) Zammeró YHWH k gQ’óÖ ‘"œ"h s...ț țahal w"-ronn yÄše>eÖ ȚiyyÄn k g":Äl be-qirbQk Qe:Äš Yiœer"’Ql (Is
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de identificarea problemelor-cauză pentru dificultățile cu care societatea germană se confrunta. Evreii, țiganii, amestecul raselor au fost prezentate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, țiganilor, slavilor. Limita „spațiului vital” a fost o altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În întreaga perioadă a tranziției, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să fie de același tip. În lupta politică împotriva FSN
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. În acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestîndu-se prin competiția dintre sîrbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele sale. SÎrbii se revendicau a fi cei mai importanți luptători pentru libertatea slavilor din sud, prin rezistența lor antiotomană. Pe de altă parte, croații Își motivau superioritatea, prin persistența statului lor timp de un mileniu. În fapt, statalitatea croată a fost numai de fațadă, iar prin autonomia internă nu au reușit să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
an petrecut În URSS. Vezi Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990. După „München 1938”, Beneš a formulat o teorie antiminoritară care a justificat expulzarea germani sudeți - și mai tîrziu a ungurilor - În dorința de a crea un stat național slav omogen, În ciuda faptului că după al Doilea Război Mondial Cehoslovacia devenise stat multinațional. Kalman Janics, Czechoslovak Policy and the Hungarian Minority, Columbia University Press, New York, 1982, p. 5. Benjamin Frommer, „Expulsion of Integration: Unmixing Interethnic Marriage in Post-war Czechoslovakia” Eastern
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1967; Svetoslav Minkov, Femeia din sicriul de aur, București, 1967 (în colaborare cu Constantin Velichi); Orlin Vasiliev, Haiducul, București, 1970; Lada Galina, Culoarea izvoarelor, București, 1972; Ștefan Dicev, Rali, București, 1972; Gheorghi Mișev, Matriarhat, București, 1975, În depărtare, București, 1989; Slav Hr. Karaslavov, Arme pentru cei vii, București, 1977; Pavel Vejinov, Noaptea cu cai albi, București, 1979, Bariera, București, 1982, Balanța, postfață Sanda Anghelescu, București, 1985; Liuben Dilov, Drumul lui Icar, postfață Adrian Rogoz, București, 1983; Andrei Guleașki, Casa cu scară
IOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287613_a_288942]
-
cumanilor. Când a venit, totuși, în ajutorul Imperiului balcanic al latinilor, oastea cruciată care a traversat Dunărea spre sud? Înainte de 1238 sau după aceea? • P. Pavlov, I. Ianev, D. Cain, Istoria Bulgariei, București, Editura Corint, 2002, p. 49-50. • Francis Dvornik, Slavii în istoria și civilizația europeană, Editura All, 2001, p. 91. • P. Pavlov, I. Ianev, D. Cain, op. cit., p. 50. • Francis Dvornik, op. cit. Răspunsul l-ar putea da acuza adusă cumanului Soronius care, după ce încheiase un pact cu cruciații, împreună cu regele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au fost încorporate creștinismului de rit oriental prin acte de voință ale unor potentați locali, cuprinderea definitivă a românilor în aria de civilizație creștin-ortodoxă a fost urmarea firească a unor contacte de durată cu lumea Bizanțului, mai ales cu intermediarii slavi ai acesteia. Relațiile românilor cu slavii în evul mediu continuă a fi încă un subiect controversat al istoriografiei române, chiar dacă primele abordări științifice, în mediul lingviștilor și în cel al istoricilor datează, cel mai târziu, din a doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oriental prin acte de voință ale unor potentați locali, cuprinderea definitivă a românilor în aria de civilizație creștin-ortodoxă a fost urmarea firească a unor contacte de durată cu lumea Bizanțului, mai ales cu intermediarii slavi ai acesteia. Relațiile românilor cu slavii în evul mediu continuă a fi încă un subiect controversat al istoriografiei române, chiar dacă primele abordări științifice, în mediul lingviștilor și în cel al istoricilor datează, cel mai târziu, din a doua jumătate a secolului XIX. Printre temele care au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]