1,475 matches
-
(în greacă: "Apodeipnon"; în slavonă: "Povocherniya"; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de rugăciuni și psalmi, citiți după cină și care se slujește după Vecernie. Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
Agheasma, sau sfințirea apei, este una din cele mai importante și astăzi cea mai frecventă ierurgie a Bisericii Ortodoxe. Cuvantul a intrat în limba română fie pe filiera limbii slavone (sl. agiazma), fie pe filiera limbii (neo-)grecești (ngr. Αγιασμα - agiásma). Deși toate dicționarele românești dau ca termen principal „agheasmă", mai multe forme circulă în limba vorbită, în funcție de regiune (ceea ce ar arăta că: 1. termenul este relativ recent în limbă
Agheasmă () [Corola-website/Science/318213_a_319542]
-
pentru toți coloniștii, atât timp cât ei erau de religie ortodoxă. Absolvirea Gimnaziului din Bolgrad presupunea un total de șapte ani de educație, dintre care primii trei erau denumiți "progimnaziu". Toate subiectele erau predate în bulgară și română. Latina, bulgara, româna și slavona bisericească au fost parte a curiculei. Gimnaziul a fost deschis oficial la 1 mai 1859. Construcția clădirii școlii a fost finalizată în 1873. Gimnaziul era independent financiar de stat și de biserică, obținându-și veniturile din închirierea dreptului de exploatare
Gimnaziul din Bolgrad () [Corola-website/Science/318326_a_319655]
-
1' 5“, ceea ce însemna 2 stânjeni (orgii), 1 picior (șuc) și 5 degete (țoli), în total 425 cm. Cea mai veche menționare documentară este din 1526, într-un act de vânzare din satul Frăsinet. În documentele de cancelarie în limba slavonă, din secolele 16, 17 și 18, apare sub forma slavă "сэжэн" iar în documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
are atât o istorie străveche cât și una foarte modernă. Biserica zilelor noastre se găsește în spațiul Moraviei, unde Sfinții frați Chiril și Metodie și-au început misiunea printre slavi, introducând rânduiala liturgică și canonică a Bisericii Ortodoxe, tradusă în slavonă. Pentru a reuși aceasta, ei au dezvoltat primul alfabet slav. Realizările lor au fost distruse după ce Metodius a murit în 885, iar Papa Ștefan V i-a obligat pe toți discipolii fraților să părăsească teritoriile care astăzi constituie Republica Cehă
Biserica Ortodoxă Cehă și Slovacă () [Corola-website/Science/319839_a_321168]
-
începând cu retragerea românilor din Dacia, și declanșarea migrației triburilor nomade germanice și asiatice, au fost nevoite să reziste distrugerii sau asimilării de către năvălitori, reușind să ajungă în Evul Mediu timpuriu să realizeze primele mici formațiuni statale (vlahii, valahii în slavona). Odată cu instalarea și organizarea populațiilor slave în Balcani, s-a consacrat, prin intermediul limbii slavone, privitor la populațiile româniilor, atât din nordul cât și din sudul Dunării, definiția de vlahi (valahi, blahi), iar comunitățile lor organizate (românii populare) au fost definite
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
au fost nevoite să reziste distrugerii sau asimilării de către năvălitori, reușind să ajungă în Evul Mediu timpuriu să realizeze primele mici formațiuni statale (vlahii, valahii în slavona). Odată cu instalarea și organizarea populațiilor slave în Balcani, s-a consacrat, prin intermediul limbii slavone, privitor la populațiile româniilor, atât din nordul cât și din sudul Dunării, definiția de vlahi (valahi, blahi), iar comunitățile lor organizate (românii populare) au fost definite drept vlahii (valahii). În Europa, au existat (unele dăinuiesc până azi sub formă de
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
are o balustradă frumos decorată cu torsada scoasă mult în relief. Ancadramentul ușii de la intrare, cu partea superioară în acoladă, are decorațiuni incizate și un relief cu dinți de ferăstrău, zig-zaguri, inimi, cruci și torsade, precum și o inscripție în grafie slavonă foarte bine păstrată. De remarcat este faptul că grinda de postament de pe latura sudică este fasonată în două trepte: una de jos, ieșită în afară și alta retrasă la nivelul grinzilor ce sunt îmbinate la colțuri în coadă de rândunică
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
Liberă, ca președinte al Muzeului Luptelor de Eliberare și primul președinte al Academiei Ucrainene Moghilă-Mazepa. În calitate de lingvist, Smal-Stocki a scris împreună cu Ț. Gartner lucrarea "Grammatik der ruthenischen (ukrainischen) Sprache" (1913), în care a susținut ca limbă ucraineană provine direct din slavona comună, negând ideea că aceasta s-ar fi dezvoltat separat. Acest punct de vedere și l-a aparat mai tarziu, în special în lucrarea "Dezvoltarea legăturilor din familia limbilor slave și relația dintre acestea" (1925, 1927). El s-a opus
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
un izbăvitor al celor robiți și săraci folositor, neputincioșilor doctor, împăraților ajutor, purtătorilor de biruință mare mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”. Pe cealaltă față este reprezentată scena botezului Domnului, încadrată de o altă inscripție în slavonă. Pe o gravură din cartea cronicului polon Martin Bielski, este înfățișată poziția de atac a cavaleriei moldovenești în lupta împotriva forțelor armate polone în bătălia de la Obertyn din 22 august 1531. Deasupra corpului de cavalerie din centru, precum și în flancul
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Aceaste „școli” sau „academii” ofereau o educație predominat de natură religioasă, precum și câteva noțiuni de educație științifică elementară (scrisul, cititul, operațiile aritmetice de bază, unele limbi străine, elemente de geografie, etc.) Limbile de predare au fost de regulă greaca și slavona (în Țara Românească și Moldova) și latina în Transilvania. Primele așezăminte de tip școlar au apărut pe lângă mănăstiri și aveau ca scop învățarea scrisului în limba slavonă, necesar întocmirii documentelor și corespondenței oficiale. Din aceste „școli de chilie” cum la
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
elemente de geografie, etc.) Limbile de predare au fost de regulă greaca și slavona (în Țara Românească și Moldova) și latina în Transilvania. Primele așezăminte de tip școlar au apărut pe lângă mănăstiri și aveau ca scop învățarea scrisului în limba slavonă, necesar întocmirii documentelor și corespondenței oficiale. Din aceste „școli de chilie” cum la numea Nicolae Iorga au provenit "tahigrafii Atanasie și Paladie or Mircea caligraful", din Moldova secolului al XV-lea. Tot cam din aceeași perioadă sunt menționate și primele
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
Eraclide, apoi, tot la Cotnari a funcționat în vremea lui Petru Șchiopul (1574 - 1578), o altă școală latină, cu profesori iezuiți aduși din Polonia. La 1634, este înființată la Iași, de către domnitorul Vasile Lupu, Academia Vasiliană, cu predare în limbile slavonă și latină, organizată după modelul Academiei Movilă din Kiev (creată de mitropolitul Petru Movilă), de unde i-au și fost trimiși profesori. În cele din urmă, în 1707, Antioh Cantemir fondează Academia Domnească din Iași, cu predare in limba greacă, o
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest sfânt hram dumnezeiesc s-a ridicat în slava și cinstea Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cu trudă de arhiepiscopul și mitropolitul Chir
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
din Anghelești a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2004, având codul de clasificare . Biserica este datată de o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral, scrisă parțial în slavonă, parțial în română, și descoperită în anul 2009, cu ocazia mutări construcției în Muzeul Satului Vâlcean. Pisania începe prin a fixa actul ctitoricesc în epocă cu datarea precisă și principalii actori: "„† Să se știe că s-au făcut în zilele
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie și s-a săvârșit în același
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
voievodului moldovean, și anume cu Biserica "Sf. Nicolae" din Dorohoi și cu Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău. Construcția a fost finalizată la 30 septembrie 1496. Pe fațada nordică a pronaosului, lângă portalul intrării originale, se află o pisanie în limba slavonă pe care sunt înscrise următoarele: "„Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
funerară (165 x 66/55 x 27 cm) a marelui vornic se află în bună stare de conservare, având câmpul împărțit în trei zone egale, decorate fiecare cu câte patru palmete în relief plat, și o inscripție marginală în limba slavonă cu următorul conținut: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Nurod, vornic de Botoșani, care s-a săvârșit - veșnica lui pomenire - la veșnicele lăcașuri în anul 7000”" (1492). În zonele sudică și vestică ale pronaosului au fost identificate în 2001
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
sud a actualei biserici, la exteriorul altarului, se observă urmele unei fundații mai vechi, care a aparținut altarului de formă poligonală al primei biserici. Existența Bisericii Sfântul Nicolae din Suceava este menționată pentru prima dată într-o însemnare în limba slavonă pe un Tetraevanghel aflat în colecția Sfântului Sinod din Sofia, care a fost dăruit acestei biserici în anul 1519 de către cămărașul de vistierie Mateiaș, fiul lui pârcălabului Grumaz de la Cernăuți. Donatorul provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
dobândite pe șantierele arheologului Constantin Pârvan în Dobrogea. Specialist mai ales în istoria slavilor sud dunăreni, bun cunoscător al textelor slave și slavo-romane, a putut aduce dovezi asupra unității și coeziunii populației locuitoare pe aceste meleaguri. Neîntrecut în interpretarea documentelor slavone ale epocii medievale, a dedicat mai multe călătorii la Sf. Munte Athos, unde a descoperit manuscrise importante, ocupându-se apoi de publicarea și interpretarea acestora. În 1905 publică “Documente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul în sec
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
dobândite pe șantierele arheologului Constantin Pârvan în Dobrogea. Specialist mai ales în istoria slavilor sud dunăreni, bun cunoscător al textelor slave și slavo-romane, a putut aduce dovezi asupra unității și coeziunii populației locuitoare pe aceste meleaguri. Neîntrecut în interpretarea documentelor slavone ale epocii medievale, a dedicat mai multe călătorii la Sf. Munte Athos, unde a descoperit manuscrise importante, ocupându-se apoi de publicarea și interpretarea acestora. În 1905 publică “Documente slavo-romane”, lucrare premiată de Academia Română. Stoica Nicolaescu a fost membru al
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
siguranță din perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Urmele bisericii din secolul al XV-lea au fost identificate prin săpăturile arheologice efectuate în interiorul bisericii actuale. În biserică se află o piatră pentru păstrat jarul, care are scris cu litere slavone anul 1481. Pe baza acestei descoperiri, arheologii au presupus că reparațiile bisericii au fost efectuate după 1476, când orașul Suceava a ars în urma incendierii lui de către armata turcă condusă de sultanul Mahomed al II-lea. Între anii 1987-1989 au fost
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
construirii monumentului din secolul al XVII-lea. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
absidă poligonală decroșată. Pe traseul exterior al acesteia a fost construită biserica actuală. a fost construită în anul 1551, fiind ctitorită de către Doamna Elena Rareș, soția voievodului Petru Rareș. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest lăcaș sfânt închinat Învierii Domnului a fost început și terminat de Elena, Doamna lui Petru Voievod, fiica țarului Ioan Despotul, pentru mântuirea sufletului Domnului ei
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și . Biserica a fost înzestrată cu numeroase odoare bisericești, dintre care mai există doar o Evanghelie în limba slavonă tipărită la Liov în 1644 și păstrată la Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava.
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]