1,469 matches
-
Dubcek, un reformist moderat de naționalitate slovacă, care, fără a putea fi considerat un adept al reformelor radicale, își manifestase simpatia față de intelectualitatea "liberală", dar, în același timp, nu condamnase public niciodată facțiunea stalinistă din partid. Până în acel moment, nici un comunist slovac nu deținuse puterea la Praga; mai mult, aceștia din urmă erau percepuți și tratați ca frați mai mici ai comuniștilor cehi, adevărții conducători ai țării. Cu alte cuvinte, schimbarea operată prin alegerea lui Dubcek era una de anvergură (Golan: 1971
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nedându-se astfel nici un motiv sovieticilor pentru a interveni discreționar în vederea schimbării conducerii partidului. Dar problemele reformiștilor erau de abia la început. Gustav Husak, politician cu convingeri post-revoluționar leniniste, va fi ales în scurt timp secretar general al Partidului Comunist Slovac (în cadrul federației cehoslovace, fiecare stat avea un partid comunist propriu). Mai mult, la sfârșitul lunii august, Congresul XIV la PCC a fost anulat, iar inamicii reformismului marca Dubcek au mai făcut un pas înainte, chiar dacă acesta își păstrase deocamdată funcția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
indica numărul de securitate socială. Pentru lucrătorii supuși legislației malteze, a se indica numărul cardului de identitate, în cazul cetățenilor maltezi sau numărul maltez de securitate socială în cazul cetățenilor străini. Pentru lucrătorii supuși legislației slovace, a se indica numărul slovac de înregistrare a nașterii, dacă există Pentru lucrătorii supuși legislației poloneze, a se indica numerele PESEL și NIP sau, în cazul în care aveți un astfel de număr, seria și numărul cardului de identitate sau al pașaportului. *5 A se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202778_a_204107]
-
0.05 PARTID SOCIAL DEMOCRAT TRADIȚIONAL ROMÂN 27. PARTIDA ROMILOR 27 4734 0.05 28. PARTIDUL ROMÂN PENTRU NOUA 28 4338 0.04 SOCIETATE 29. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 29 3558 0.03 30. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A 30 2949 0.03 SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 31. PARTIDUL RENAȘTERII JUDEȚELOR 31 2757 0.03 ABUZIV DESFIINȚATE 32. PARTIDUL POPULAR 32 2604 0.03 33. COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI 33 2318 0.02 DIN ROMÂNIA 34. PARTIDUL SOCIALIST MUNCITORESC 34 2299 0.02 ROMÂN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
19. PARTIDUL REPUBLICAN 4 0.14 20. PARTIDUL NAȚIONAL AL 4 0.14 AUTOMOBILIȘTILOR 4 0.14 21. ECOLOGIȘTII (ECologiștii + 4 0.14 Agrarienii) 22. ALIANȚĂ SOCIAL DEMOCRAT 3 0.10 LIBERALĂ - COVASNA 23. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A 2 0.07 SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 24. UNIUNEA CROAȚILOR DIN ROMÂNIA 2 0.07 25. PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC 2 0.07 26. ALTERNATIVĂ ROMÂNIEI 2 0.07 27. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SÂRBILOR 1 0.03 ȘI CARASOVENILOR DIN ROMÂNIA 28. PARTIDUL SOCIAL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
0.10 ȘI DEȚINUȚI POLITICI 47. PARTIDUL LIBERAL MONARHIST DIN 47 7805 0.09 ROMÂNIA 48. PARTIDUL UNIUNEA LIBERALĂ 48 6308 0.07 "BRĂTIANU" 49. PARTIDUL LABURIST ROMÂN 49 6273 0.07 50. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A 50 6023 0.07 SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 51. PARTIDUL DEMOCRAT DE CENTRU 51 5906 0.07 52. UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR 52 5555 0.07 TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA 53. PARTIDUL SPORTIVILOR ȘI 53 5201 0.06 SUSȚINĂTORILOR DIN ROMÂNIA - IAȘI 54. PARTIDUL LIBER
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
care au primit mandate pentru CAMERĂ DEPUTAȚILOR Anexă 3 ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL LISTA candidaților organizațiilor cetățenilor aparținînd unei minorități naționale, care au primit mandate pentru Cameră Deputaților Uniunea Armenilor din România MUNICIPIUL BUCUREȘTI 1. Varojan Vosganian Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România BIHOR 2. Emeric Feric Uniunea Bulgară din Banat - România TIMIȘ 3. Carol Matei Ivanciov Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România CONSTANTĂ 4. Tasin Gemil Uniunea Ucrainienilor din România MARAMUREȘ 5. Ștefan Tcaciuc Comunitatea Italiană din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
condus? de Academia Maghiar? de ? tiin? e, rolurile principale fiind jucate de profesorii de economie, geografie ? i mai ales de istorie. Ace? tia erau ini? iatorii. Ace? ți istorici, geografi ? i economi? ți �ncercau s? demonstreze c�ț de bine tr? iau slovacii �n Ungaria ? i c? existen? a lor na? ional? era �n mai mare m? sur? periclitat? de cehi dec�ț de Ungaria istoric?; Cehoslovacia nu avea nici un drept la existen?? , fiind un stat artificial. ?i alte state create �n urma dezmembr? rîi Imperiului austro? ungar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Versailles �ncepea s? se clatine. Mul? i rom�ni urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mul? i slovaci, croa? i sau ucraineni (află? i sub domină? ie polonez? , ca ? i lituanienii ? i chiar ? i un mare num? r de bulgari. Oamenii ace? tia a? teptau cu ner? bdare pr? bu? irea lumii interbelice, neg�ndindu? se prea mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor fi rezolvate. Agresiunea energic? p? rea s? dea rezultate. Reocuparea Saarului ? i a ? inutului Rinului, r? zboiul din Etiopia, r? zboiul civil din Spania, agresiunea japonez? din Extremul Orient, ocuparea Austriei, a regiunii sudete, a Szeczinului, a oră? ului slovac Kosice ? i a Ungariei Superioare, iar apoi a Prag? i, Ruteniei, Memelului ? i a Albaniei, p? reau s? contribuie la acest mod de a �m? r?? lui�. Iar atunci c�nd, dintr? o dat? , �speran? ele� puse �n Danzig nu s? au �mplinit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza, franco-provensala, friuliana, ladina, occitana, sarda
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1 februarie 1919, de către Ion I. C
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
statului. Potrivit recensământului din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în Muntenia și de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
perioada reformei Primăverii de la Praga din 1968. În alegerile din iunie 1990, OF a câștigat o majoritate relativă în Cehia, restul voturilor fiind împărțite între foștii comuniști, creștin-democrați și regionaliștii moravieni, în timp ce VPN a obținut aproape o treime din votul slovacilor, restul împărțindu-se între comuniști, creștin-democrați și Partidul Național Slovac (SNS), de orientare separatistă. Mișcările civice și creștin-democrații din ambele republici au cooperat pentru a trece la reforme politice și economice, dar structura tripartită a parlamentului s-a dovedit a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
iunie 1990, OF a câștigat o majoritate relativă în Cehia, restul voturilor fiind împărțite între foștii comuniști, creștin-democrați și regionaliștii moravieni, în timp ce VPN a obținut aproape o treime din votul slovacilor, restul împărțindu-se între comuniști, creștin-democrați și Partidul Național Slovac (SNS), de orientare separatistă. Mișcările civice și creștin-democrații din ambele republici au cooperat pentru a trece la reforme politice și economice, dar structura tripartită a parlamentului s-a dovedit a fi restrictivă, la fel cum a fost fragmentarea ambelor mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în timpul anilor 1990, peste nivelul mediu al partenerilor de coaliție SNS și ZRS în timpul aceleiași perioade. Pentru ambele măsurători nivelul dat de populism a fost mai mare pentru guvernele lui Mečiar din 1992 și 1994 decât pentru oricare alt guvern slovac de dinainte și de după (deși guvernul lui Fico din 2006-2010 este mai aproape de acesta decât oricare din celelalte guverne). Însuși Mečiar a acceptat termenul de populist în timpul unui interviu din 1991, deși i-a dat o conotație cu totul pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a ne orienta atenția doar pe relația lui Mečiar cu "poporul" ne poate face să nu vedem principalul factor dinamic, acela că, după 1992, afirmațiile lui Mečiar și partidul său despre "popor" s-au referit aproape în exclusivitate la "poporul slovac", o populație pe care ei au definit-o în termeni etnici. Specificarea noțiunii de "popor" în termenii unui subgrup etnic specific pare la început că încalcă însăși definiția populismului, care depinde de omogenitate, dar, în aceste caz, "poporul slovac" este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poporul slovac", o populație pe care ei au definit-o în termeni etnici. Specificarea noțiunii de "popor" în termenii unui subgrup etnic specific pare la început că încalcă însăși definiția populismului, care depinde de omogenitate, dar, în aceste caz, "poporul slovac" este suficient de mare pentru a putea fi luat ca popor în întregul său. Într-adevăr, astfel de categorii "înlocuitoare" pentru "popor" sunt deseori mai utile pentru eforturile populiste decât "poporul" în termeni generici, deoarece înlocuitorul ar putea foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
astfel de categorii "înlocuitoare" pentru "popor" sunt deseori mai utile pentru eforturile populiste decât "poporul" în termeni generici, deoarece înlocuitorul ar putea foarte bine să indice pe cei care nu fac parte din "popor" (necredincioși, capitaliști, etnici care nu sunt slovaci). În cazul Slovaciei, cei care se află în afara definiției "poporului slovac" pot fi deosebiți de ceilalți nu doar prin etnicitate, dar și prin intervenția "forțelor din afară" de partea celor care nu sunt slovaci din punct de vedere etnic (în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
eforturile populiste decât "poporul" în termeni generici, deoarece înlocuitorul ar putea foarte bine să indice pe cei care nu fac parte din "popor" (necredincioși, capitaliști, etnici care nu sunt slovaci). În cazul Slovaciei, cei care se află în afara definiției "poporului slovac" pot fi deosebiți de ceilalți nu doar prin etnicitate, dar și prin intervenția "forțelor din afară" de partea celor care nu sunt slovaci din punct de vedere etnic (în vreme ce "poporul slovac" nu se bucură de astfel de protectori). În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
necredincioși, capitaliști, etnici care nu sunt slovaci). În cazul Slovaciei, cei care se află în afara definiției "poporului slovac" pot fi deosebiți de ceilalți nu doar prin etnicitate, dar și prin intervenția "forțelor din afară" de partea celor care nu sunt slovaci din punct de vedere etnic (în vreme ce "poporul slovac" nu se bucură de astfel de protectori). În cazul etnicilor maghiari, aceasta înseamnă intervenție din Ungaria; în cazul romilor, aceasta înseamnă intervenție din UE și din partea grupurilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cazul Slovaciei, cei care se află în afara definiției "poporului slovac" pot fi deosebiți de ceilalți nu doar prin etnicitate, dar și prin intervenția "forțelor din afară" de partea celor care nu sunt slovaci din punct de vedere etnic (în vreme ce "poporul slovac" nu se bucură de astfel de protectori). În cazul etnicilor maghiari, aceasta înseamnă intervenție din Ungaria; în cazul romilor, aceasta înseamnă intervenție din UE și din partea grupurilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului. În timp ce în primele sale luni de activitate publică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
unei accentuări aproape exclusive a dimensiunii naționale, care apare pe primul rând al noii Constituții Slovace, redactate în 1992 sub conducerea lui Mečiar: "Noi, națiunea slovacă" (Csergö și Deegan-Krause, 2003). Întorcându-se dinspre conceptul de "popor" spre cel de "popor slovac", Mečiar și-a intensificat eforturile de a minimaliza diferențele din interiorul categoriei, adresându-se, dincolo de marile lor diferențe, comuniștilor, catolicilor, muncitorilor și patronilor. Grăitoare, în special, este încercarea lui Mečiar de a minimaliza diferențele dintre slovacii bogați și cei săraci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]