1,517 matches
-
nici marea. Noi, spune Ruskin, numai ne închipuim a fi liberi, de fapt loaialitatea e adevăratul sens al sentimentului pe care-l avem în fața legilor vieții, a adevărului și frumuseții. Cele două mari făclii intelectuale ale arhitecturii sunt dreapta și smerita venerare a operelor lui Dumnezeu pe pământ și înțelegerea stăpânirii vremelnice asupra acestor creații cu care El l-a investit pe om. Pe 26 decembrie 1736 Andrew Michael Ramsay afirma în fața Lojei Louis d-Argent din Paris că francmasoneria începuse să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trăia într-un paradis de pace și fericire. Platon spune același lucru despre timpurile de început ale Atlantidei, iar Churchword despre lumea lemuriană. Fără temple lumea nu putea exista. Vizităm spațiile istorice din întreaga lume, ne închinăm în biserici, venerăm smeriți templele pământului. Dacă templul lui Solomon, care reproducea întocmai modelul celor din Egipt și al patriarhilor din Mu și Atlantida, a fost învăluit în mister, chiar și azi el reprezintă un izvor al înțelepciunii tainice, o sursă de previziuni și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o cetățuie, amurgu-arunc-o ultimă rază din afund; Și al reginei umbrelor car de aburi suie Și înălbește marginea zărilor rotund. Ăstimp, din turnul gotic un zvon luându-și zborul Religios în aer se răspândește lin, Și clopotul de sat, când smerit stă călătorul, Revarsă-n larma zilei ca un concert divin 1337. Întunericul nu-i decât absența luminii și nu o existență reală în sine. Iată de ce ocultismul recomandă meditație și rugăciune. În primă instanță cercetarea cugetului ajută la descoperirea realității
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
galant cu femeile de pe marile bulevarde ale Parisului, n-a spus nimic care să intereseze poporul român și Țara. Că, la toată urma, putea da un telefon la București și ăștia de aici, cu mâna la vipușcă, ar fi ascultat smeriți, că e nevoie de soldați români în Ciad. Încă mă mai ajută mintea să-mi rememorez niște versuri dintr-un poet hulit în viață și uitat după moarte : Alexandru Macedonski. Poetul acesta, cu o intuiție formidabilă, scriind „Rondelul Franței burgheze
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noastre. Mai târziu am început să înțeleg, aducându-mi aminte de incidentul de la Susai. Oamenii aceștia, mari comandanți de armate în lupta împotriva comunismului, nu îndrăzneau acum, după ce pierduseră bătălia și fuseseră condamnați, să vină în fața lui Dumnezeu cu inimă smerită, mărturisindu-și nevrednicia. Profanarea osemintelor eroilor din războiul de la 1916-18, la Susai, le anula calitatea de luptători în numele Crucii și al idealului neamurilor. În postura de comandant se erijaseră fără investitura spirituală, mistică, de continuatori ai mărturisirilor de credință în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a concretizat într-un poem pe care i l-am închinat: Ardere-de-tot lui Valeriu Gafencu ...Aici răsare-n mine o chilie în care s-a sfințit un pustnic blând... Zidea virtuți cerești în trup plăpând și-n ochi purta smerită bucurie... De priveghere lungă - albă floare -, se rezema cu fruntea de pervaz și luna-i săruta sfințit obraz când i-asculta cuvântul, ca o boare: „O, vino, rob rău, somnule, și-mi poartă cu tine visul, peste unda moartă..., un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
altădată (spre apus), se afla Bisericuța paraclisului și fiindcă știam pe de rost mare parte din psalmi, rugăciunile ceasurilor rânduite la orele din zi și din noapte, „auzeam” sunetul toacei și al clopotelor, „vedeam” râul călugărilor și novicilor scurgându-se smerit și îngenuncheam împreună cu ei cerând lui Dumnezeu îndurare. „Stau aici pentru păcatele mele”, scrisese Căpitanul în Jurnalul său de la Jilava, în 1938. „Luați aminte la mai marii voștri, la al căror sfârșit privind, să le urmați credința”, îndeamnă Sfântul Apostol
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cheamă Sântul Apostol Pavel; zicând prin gura Sfântului Efrem Sirul: „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie! Iară Duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-mi-l mie, slugii Tale. Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi (puterea) ca să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. Dar poți îndrepta spre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Și dătător de moarte.” (M. Eminescu, I, p. 177), pronumele tu, din cuvântul Luceafărului, stă pentru substantivul Doamne, din același context. În versurile din poemul Călin (file din poveste): „Ea-l oprește-n loc cu ochii și c-o mult smerită rugă:/O rămâi, rămâi la mine, tu cu viers duios de foc,/Sburător cu plete negre, umbră fără de noroc.” (Idem, p. 80), conținutul semantic concret al pronumelui tu este fixat de substantivele pe care le reprezintă: sburător și umbră, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura unui predicat analitic: „Pirgu, îndeosebi, părea frământat de o mâhnire neagră.” (Mateiu I. Caragiale) • complement predicativ; în relație sintactică de dublă dependență - cu regentul nominal (pronominal) - subiect (exprimat sau neexprimat): „Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită, Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită.” (M. Eminescu) „Întors în țară, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat, hărțuit, prigonit și trădat de toată lumea...” (Mateiu I. Caragiale) • sau complement: „Numai luna printre ceață / Varsă apelor văpaie Și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toată fața pământului. Unde malul se ridică sute de metri, drept deasupra apei, iar râpele sure sunt împodobite ici și colo cu mănunchi de ierburi sau tufișuri galbene (Genista), panorama văii dunărene întrece orice închipuire. Vestita vale a Rhinului rămâne smerită, față de valea Dunării între munții bănățeni sau în fața stâncilor de la Porțile de Fier.“ Simion Mehedinți, România Defileul Dunării HIDROGRAFIA 57 Lacul Bâlea Lacul Roșu - Se întâlnesc în toate unitățile de relief — munți, dealuri, câmpii —, având mărimi, adâncimi și forme variate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Doamne, Fiul lui David”, și fiica ei a primit grabnicul Tău ajutor. Slavă Ție, Cel Ce ai fost numit Fiu al lui David! Slavă Ție , Fiule al lui Dumnezeu, Care arăți indurările Tale celor ce se roaga Ție cu inima smerita! Apoi se zic icoasele și condacele: Condacul 1: Miluieste-I , Iubitorule de oameni, pe robul Tău care pătimește, arătându-i milă Ta cea nemăsurata. Dă-i lui putere să se ridice din patul durerii și să se roage Ție împreună cu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
împreună cu noi, cei cu sufletele slăbite de pătimi dar însetate de tămăduirea Ta: Iisuse preadulce, doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Doamne, Cel ce ai zis că nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi, primind smerita noastră rugăciune care se aduce ție cu zdrobire de inimă vino cu puterea Ta cea tămăduitoare și alină durerile robului Tău care se află în mare suferință, trimițând peste noi harul Tău cel curățitor, ca să strigam: Iisuse, Fiul lui David
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ă rămână un dram de carne pe oase. Iar în pântece să-i încapă două vedre de Cotnari și să-i mai rămână loc și de cafele. Femeia îmi place duhlie, s-o pui în rachiu s o sorbești, nu smerită și prifăcută, fi i ar smerenia de râs. Și să nu fie prea tânără, că o așa căprioară îți pune degrabă o pereche de coarne de cerb și alta nimică.” “Maestre - îndrăznesc și eu într-un sfârșit - asta era odinioară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ignoră nu iese din sine: Rămâne ignoranță (și omul poate fi dus în orice direcție). Ea își este suficientă. Nu se recunoaște ca ignoranță, iar oamenii trăiesc fără să se îngrijească de ignoranța lor. Ignoranța care nu se ignoră este smerită, căci se știe ignoranță. Ignoranța care se știe ignoranță îndeamnă la modestie, la îndoială. Când mă gândesc și mă uit la câte cărți mai am de citit, nu mai pot să dorm... Poate că dacă am schimba balanța dintre numărul
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
și totuși vrei să fii singur. Vrei să visezi, dar în ritm melodic.Cu presimțirea unei încercări plăcute, te apropii de raft : sute de nume, sute de ochi răbdători și tăcuți, caută privirea cercetătorului, întocmai ca sclavele din harem, care, smerite, așteaptă porunca stăpânului și se simt fericite când sunt alese. CARTEA-UN UNIVERS ÎN AȘTEPTARE Cartea este lucrul cel mai de preț, obiectul pe care toată lumea îl îndrăgește. Nu cred că există om pe lume care să nu fi folosit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sunt ridicați la rangul de divinități universale. La fel de semnificativă este importanța pe care o dobândesc în cult rugăciunile personale și psalmii de penitență. Una din cele mai frumoase rugăciuni babiloniene este adresată tuturor zeilor, chiar acelora pe care orantul admite smerit că nu-i cunoaște. "O! Doamne, mari sunt păcatele mele! O, Zeu, pe care nu-1 cunosc, mari sunt păcatele mele! O! Zeiță, pe care n-o cunosc, mari sunt păcatele mele! Omul nu știe nimic; nu știe măcar când păcătuiește
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
invocată pentru a stăvili patima de dominație: „Despuiați-vă de toată șiretenia și de toată înșelăciunea, de fățărnicie, de pizmă și de toată clevetirea’’ „Toți și unii altora să inspirați umilință, căci Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har’. Pentru prima dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil flagel care cuprindea omenirea în întregul ei și anume robia (sclavia), considerată de înțelepții timpului (chiar și de Aristotel) ca o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al acestei epistole este cel cu privire la caritate, a cărui sorginte creștină o subliniază cu un har deosebit: „Faceți ca sufletele voastre să fie curate prin caritate, adică prin iubirea aproapelui’’; „Fiți toți uniți, iubindu-vă ca frații, compătimitori, miloși, modești, smeriți, neîntorcând nici rău pentru rău, nici injurie pentru injurie ci dimpotrivă binecuvântând, iar dacă cineva vrea să vază zile bune, să-și prezerve limba de clevetire și buzele sale să nu spună minciună. Să fugă de rău și să facă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
decât un vârtej cadențat în mișcarea căruia i se pierdeau chipul fin, picioarele dezgolite și șorțul de pânză roșie care părea să iasă din ea ca un foc...". Și această atitudine a vrăjitoarei care răcnește la soartă: Renunțând la înfățișarea smerită și încrucișându-și mâinile la ceafă, ea scoase un urlet prelung ce îngrozi toată adunarea. De trei ori se înălță acest răcnet răgușit și sinistru". Fluierul cântă și ni se pare că-l auzim: "O lungă chemare se auzi din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
strigat că acest procedeu este arbitrar și par a se fi adresat d-lui Rukman care a luat partea lor. A urmat de aici o corespondență între consul și Domn, foarte acerbă și puțin cuviincioasă din partea celui dintâi, mult prea smerită, după părerea mea, din partea celui de al doilea, deoarece găsim într-însa fraza: „Sunt gata să supun toate actele ocârmuirii mele asprei investigațiuni a consulatului general al Rusiei”... ... Ea (această afacere) dovedește că Rusia tot caută a încălca asupra drepturilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de rudenie. Care n-a fost mirarea Obșteștii Adunări și a întregii țări, când 1-a văzut că părăsește deodată acele forme necruțătoare și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate la depeșele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
astfel de colaboratori, monarhia noastră a putut să se consolideze. De câtva timp, însă, acest cuvânt leal și hotărât n-a mai răsunat în sfatul Coroanei. Dimpotrivă, la guvernarea țării s-au supralicitat lingușirea și lichelismul. Frunțile plecate și șalele smerite le poți așterne pe treptele palatelor, dar nu poți dura din ele zid de apărare pentru țară, nu te poți rezema pe ele în ceasul greu, atunci când el bate, și el bate, întotdeauna, la anumite scadențe în viața unui stat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ieslea Mântuitorului. Numai era acel Crăciun de odinioară, cu căutătura-i fioroasă, cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un mielușel și plin de bunătate. Smerit el căzu în genunchi la picioarele lui Christos și cu ochii scăldați în lacrimi îi ceru iertare. Glasuri de înger, strigăte de bucurie și de veselie din ceruri se auzeau: Slavă întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]