1,987 matches
-
caracteristici pe care le-am văzut la mama mea. Tatăl meu întruchipează spiritul conformist, conciliant, destul de rezistent la schimbare, sensibil, analitic-contemplativ și conservator-nostalgic, foarte atașat de modelul comunist de organizare a muncii și a societății, care prin comparație cu experimentele social-politice din tranziția românească îi dădeau sentimentul de stabilitate și echilibru. Foarte posibil ca diferențele dintre ei să se datoreze profilului temperamental personal sau modelelor culturale în care au crescut (mama, moldoveancă din județul Botoșani, tata, ardelean de lângă Blaj). * * * După Revoluția
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în zona Hunedoara", în Sociologie Românească, vol. IX, nr. 4 (2011). Valentin Quintus NICOLESCU este lector universitar doctor în Științe Politice, Departamentul de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Nicolae Titulescu" din București. Arii de cercetare: ideologii politice contemporane; istoria gândirii social-politice; teoria relațiilor internaționale. A publicat studii în volume colective și în reviste de specialitate precum: Natureand Identity in the Construction of the Romanian Concept of Nation, în "Environmentand History" (2014); Shaping the Agenda: Feminist Strategies of Civic and Political Action
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
bibliografia consultată, paternitatea unor teorii. Capitolul al doilea este dedicat analizei sociologice a modei, în special vestimentației ca fapt social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate" și cea de-a doua, relaționată comportamentului colectiv, teoretizare dezvoltată cu precădere după anii '60. Totodată, am evidențiat tendințele recente de analiză a modei prin achizițiile teoretice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate", și alta corespunzătoare comportamentului colectiv, dezvoltată cu precădere după anii '60. Alte tendințe recente de analiză a modei reflectă achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului, sociologiei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adaug la garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954, Thomas F. Hoult a pus în evidență faptul că atractivitatea unei ținte depinde
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
parcurgă aproape ¼ din acestea, respectiv 1200 de UPI. Pentru a înțelege cum erau concepute inițial aceste UPI, ni se precizează că ele nu conțineau exclusiv cunoștințe științifice, ci și alte activități de tip atelier, productive, de tip obștesc, de tip social-politic, („political engagement”), de tip leisure [cf. fr. loisir - timp liber, n.n. M.S.]. Scopul sincretic al UPI era de a pune în fața elevilor „sarcina de a se desprinde să facă alegeri și să ia decizii „realiste”, și totodată să-și dezvolte
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1980, p. 11.; Lecția a XVI-a, nr. 184, 1980, p. 11; Seria a II-a, Anul II, Lectia I, nr. 191, p. 11; Lecția a II-a, nr. 192, p. 11. [185] TOMA, ELENA, Colocviul româno-german pentru studierea lexicului social-politic românesc (Sec XVIII XIX), Leipzig (R.D.G.), 12-13 februarie 1980. în: AUBLLR, 29, 1980, p. 159-160. [186] TRANDAFIR GH., D., Cu privire la statutul propoziției subordonate în limba română, în LR, București, an. 24, nr. 2, martie-aprilie, 1980, p. 153-157. [187] TUCICOV-BOGDAN ANA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ALEXANDRINA; ROTUND, NICOLAE, Proba de verificare pentru admitere în treapta I, limba și literatura română. I. Exerciții sintactice de transformare prin contragere.[la rubr.: Școala]. în: Tomis, 22, nr. 3, 1987, p. 12. [144] ORZETIC, MARIA, Formarea și conștientizarea vocabularului social-politic al elevilor, Tribșc, 17, nr: 295, 1987, [145] PENEȘ, MARCELA, în atenție: scrierea elevilor, Tribșc, 17, nr. 296, 1987, 4. [146] PETRE, DAN; PETRE, GABRIELA, Limba română - modalitate de realizare a interdisciplinarității biologie - medicină, APPM, 1987, 250 - 253. [147] PETRESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sute de ani, impunându-le cu forța 1 Cf. N.Gavriliță, Mișcări religioase orientale, Editura Fundației AXIS,Iași, 2006, p.219. 2 Termenul de geopolitică a fost creat de suedezul Rudolf Kjellen În 1916, urmărind evoluția Primului Război Mondial. Geopolitica este doctrina social-politică și economică apărută la sfârșitul secolului al XIX lea și Începutul secolului al XX-lea, pe baza lucrărilor lui Fr. Ratzel care preluase unele teze ale determinismului geografic și ale antropogeografiei, completate și cu altele specifice neomalthusianismului, darwinismului social și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale arhipelagului indonezian. În secolul al III Î.Hr. are loc al doilea val migrator neoindonezian, ce a contribuit la introducerea metalurgiei bronzului și fierului. Teritoriu insular locuit de milenii de numeroase populații tribale, atinge o formă superioară de organizare social-politică, abia la Începutul mileniului I d.Hr., sub influența celor două civilizații orientale chineză și indiană, prin constituirea de mici regate hinduise și budiste care se hărțuiau pentru supremație: Sriwijaya, Dharmawanga, Mataram (secolele VII-X) din Java. Teritoriul Întregului arhipelag a fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
creștin al Indiei și regiunii malaeze, o replică a ruinelor fortăreței din Malacca, rute maritime. Urmează secția de istorie modernă și contemporană axată pe constituirea națiunii, momente ale luptei Împotriva dominației coloniale engleze, germane, japoneze, dobândirea independenței, dezvoltarea economică și social-politică, sistemul de educație, formarea Federației Malaysiene, relațiile internaționale. În curtea interioară a muzeului se găsesc pavilioane ce adăpostesc secții destinate dansului și muzicii (variate și interesante instrumente muzicale), științelor naturii, 509 documente și machete privind colaborarea statelor membre În ASEAM
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
militară, urmată de o succesiune de regimuri dictatoriale, până la alegerile din 1987, care impune ca președinte pe Roh Tae Woo care promite liberalizarea sistemului politic. Situația politică rămâne tensionată (acțiunile opoziției, mișcările de stradă, În special studențești), periclitând stabilitatea climatului social-politic, și procesul de democratizare. Conform Constituției (25 februarie 1988), Coreea de Sud este o republică prezidențială, cu un sistem pluripartitist (Partidul Democrat Milenium, Partidul Liberal Democrat Național, Partidul Marii Națiuni ș.a.), compusă din 9 provincii și șapte orașe speciale inclusiv capitala Seul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, [...] ai uitat că sunt ploeșteancă - da, ploeșteancă! Năică, și am să-Ți torn o revuluție, da o revuluție... să mă pomenești!...”. Drama ei amoroasă capătă, prin defulare, proporțiile unei mișcări social-politice, ale unor răsturnări guvernamentale. Suferința ei este generată și Întreținută de faptul că e Înșelată de amantul de suflet, „amantul meu, fidelul meu amant căruia eu (obidită) i-am fost Întotdeauna fidea.”. Leanca, văduvă și negustoreasă, e În tratație de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de pomină, norocul nu e de partea nici a prezidentului nici a lui Stan Popescu și, se Înțelege, nici a boborului: „Reacțiunea restabili cu brutalitate statu quo ante”. Republica a căzut chiar a doua zi și, odată cu prăbușirea temporarei ordini social-politice, s-au ivit și «martirii»: „În trei ceasuri de goană, vânătorii arestară mai bine de șease sute de copii ai poporului. Pușcăria și patru hanuri, prefăcute În pușcării, gemeau de republicani.”. Ca participanți la un alt fel de joc. Mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
politice. Atenaisa, reorientată sentimental, divorțeză, Gudurăii refuză să restituie averea-zestre (paraferna), divergențele se transformă Într-un conflict alimentat de orgolii și scandaluri. Scena e târgul de provincie moldav, confruntările nu Țin de culise, firesc din moment ce sunt personaje importante În viața social-politică din urbea lor. Eroii lui Caragiale au, de altfel, tendința de a teatraliza viața personală convertind-o În spectacol public, au nevoie de asistență, de martori. Le repugnă, se pare, ideea de a-și consuma drama personală În spațiul intim
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în evidență unele realități ale satului contemporan, privitoare la surse hidrominerale, climat sau fitoestetică, avuție ecologică și sanitară a unei localități. Aprecierea situației ecologice actuale, în localități de orice grad de dezvoltare, nu poate fi satisfăcătoare, în condiții de instabilitate social-politică. Cunoașterea parametrilor de optimizare a condițiilor ecologice și întrevederea unor soluții sunt o mare necesitate. Caracterul presant al problemei decurge și din compararea localităților de același rang din alte țări - care nu au trecut prin invazii devastatoare. Din lungul șir
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de operativitate și de lucru impun aceasta; să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfășurării operațiunilor de intervenție; ... m) să între, pentru îndeplinirea atribuțiilor legale, în orice incinta a unităților economice, a instituțiilor publice ori private, a organizațiilor social-politice, cu respectarea dispozițiilor legale; ... n) să între în locuința persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimțământul scris al acestora, în condițiile prevăzute de lege. În cazul în care se impune înlăturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieții, integrității fizice
LEGE nr. 121 din 16 octombrie 1996 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114682_a_116011]
-
art. 30 alin. (6), art. 31 alin. (4) și ale art. 49 și se solicită că, făcîndu-se aplicarea art. 150 alin (1) din Constituție, să se constate că textele legale criticate nu mai șunt în vigoare, fiind inadecvate actualele condiții social-politice din țara noastră. În legătură cu aceste texte se mai susține că "termenul, sensul și condiția de refuz neîntemeiat păstrează un caracter incert, general (...), astfel incat, în final, ramane numai la o apreciere pur subiectivă a instanței", ca "însăși împrejurarea că nu se
DECIZIE Nr. 8*) din 31 ianuarie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113882_a_115211]
-
Articolul 1 Se desființează Academia de Studii Social-Politice, situata în bulevardul Armata Poporului, municipiul București. Articolul 2 Clădirile și întreaga baza materială ale acestei instituții trec în patrimoniul Ministerului Învățămîntului - Universitatea București și Institutul politehnic București. Articolul 3 La Universitatea București se constituie și funcționează: - Facultatea de psihologie
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
2 ani, avînd profil postuniversitar, asigura pregătirea necesară activității - pentru expertiza specializată - în instituțiile centrale ale statului, la nivelul partidelor politice, al Ministerului Afacerilor Externe și în învățămîntul superior. Articolul 4 Actualele institute și cursuri din cadrul fostei Academii de Studii Social-Politice pentru pregătirea cadrelor în probleme social-politice, economice și din administrația de stat, comerț exterior, cooperare economică internationala și din domeniul relațiilor externe, sociologice, filozofie și altele se desființează după cum urmează: - studenții anilor I-III se reintorc în producție, potrivit calificării
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
pregătirea necesară activității - pentru expertiza specializată - în instituțiile centrale ale statului, la nivelul partidelor politice, al Ministerului Afacerilor Externe și în învățămîntul superior. Articolul 4 Actualele institute și cursuri din cadrul fostei Academii de Studii Social-Politice pentru pregătirea cadrelor în probleme social-politice, economice și din administrația de stat, comerț exterior, cooperare economică internationala și din domeniul relațiilor externe, sociologice, filozofie și altele se desființează după cum urmează: - studenții anilor I-III se reintorc în producție, potrivit calificării pe care o au; - studenții anului
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
opta pentru continuarea studiilor și absolvirea facultății după programa modificată și restructurata, cu susținerea unor examene de diferența ce vor fi stabilite de Ministerul Învățămîntului. După absolvire, at��t studenții anului IV, cît și toți absolvenții fostei Academii de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu" pot fi atestați, la cerere, ca avînd studii superioare. Diplomele omologate nu intră în obligativitatea unei repartiții la absolvire din partea statului. Articolul 5 Se înființează Institutul de teorie socială și politologie, în subordinea provizorie a Ministerului Învățămîntului, care
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
în obligativitatea unei repartiții la absolvire din partea statului. Articolul 5 Se înființează Institutul de teorie socială și politologie, în subordinea provizorie a Ministerului Învățămîntului, care va prelua biblioteca, mijloacele de multiplicat și o parte din clădirea fostei Academii de Studii Social-Politice. Profesorul Radu Florian se numește în funcția de director al acestui institut. Articolul 6 Ministerul Învățămîntului împreună cu Comisia pentru știința și învățămînt din cadrul Consiliului Frontului Salvării Naționale vor stabili, în termen de 30 de zile, repartizarea clădirilor rămase disponibile, cu
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
în cadrul acordului cu PNUD - BIM, vor trece în administrarea Centrului de perfecționare a cadrelor și consultanța în management. Articolul 4 Partea din patrimoniu a fostului Centru de perfecționare a cadrelor în informatica, calcul electronic și consultanța al Academiei de Studii Social-Politice, care nu se încadrează în prevederile art. 3, se pune la dispoziția centrului de perfecționare al Ministerului Economiei Naționale, trecut conform Hotărîrii Guvernului nr. 42/13.I.1990 la acest minister. Articolul 5 Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerul Finanțelor
HOTĂRÎRE nr. 64 din 22 ianuarie 1990 privind înfiinţarea Centrului de perfecţionare a cadrelor şi consultanţa în management. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106914_a_108243]
-
perfecționare al Ministerului Economiei Naționale, trecut conform Hotărîrii Guvernului nr. 42/13.I.1990 la acest minister. Articolul 5 Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerul Finanțelor vor stabili o cota din veniturile și beneficiile obținute de fosta Academie de Studii Social-Politice pe seama patrimoniului și activităților preluate în anul 1971 de la fosta CEPECA, care va fi transferata Centrului de perfecționare a cadrelor și consultanța în management, înființat prin prezenta hotărîre. Articolul 6 Structura de organizare, condițiile de funcționare, numirea personalului de conducere
HOTĂRÎRE nr. 64 din 22 ianuarie 1990 privind înfiinţarea Centrului de perfecţionare a cadrelor şi consultanţa în management. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106914_a_108243]