575,306 matches
-
Italia pe vremea lui Mussolini, revenit după șaizeci de ani din exil) descrie viața dusă în Siberia, alături de opozanții regimului sovietic. Comunist italian de bună-credință, nu numai antifascist, el se dusese de fapt în URSS să ajute la înfăptuirea noii societăți. Romanul ambițios, omnivor al Daciei Maraini, înțesat cu citate sau trimiteri la poeți și prozatori din timpuri și de pe meridiane diferite, nu lasă deoparte marile evenimente din istoria, nu numai recentă, a Italiei: consecințele imediate și pe termen lung ale
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
răsturnate regulile fără a pune altele în loc? Putea fi aruncată în aer, în felul acesta, școala, fără a lovi mortal în instituția învățămîntului? Exemplele ar putea fi înmulțite pentru că toate chestiunile abordate frontal sau aluziv țin de temele majore ale societății noastre, în descifrarea cărora istoria ar trebui să aibă și un rost premonitor. ...și în poezie Cărui cititor îi adresează Antonio Catalfamo cu volumul de versuri Colinele galbene și marea (Le gialle colline e il mare, Manni, Lecce, 2004)? Dacă
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
a fi "păcatul capital" al noii democrații românești. Setea patologică de putere a fostului comunist radical, abilitatea de a-și atinge scopurile fără a avea vreun scrupul în a folosi orice metodă, talentul de a-și asocia elementele declasate ale societății au constituit arme redutabile. Moștenitor al unei întregi tradiții de lupte violente pentru putere, Ion Iliescu a respirat de mic aerul fetid al nesfârșitelor comploturi, al înfruntărilor cu deznodământ sângeros din interiorul sectei comuniste. După decembrie 1989 el n-a
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
o infecție periculoasă: de a(-l) uita." Problema care apare inevitabil în asemenea situații este următoarea: dacă știa că scrisul lui Ion Simuț reprezintă ,o infecție periculoasă", de ce nu și-a făcut Horea Poenar datoria de a avertiza din timp societatea românească? de ce a păstrat secret acest adevăr cutremurător și l-a folosit numai atunci când a avut interes s-o facă, după clasica metodă ,pac la Războiul"? P.S. La Conferința Națională a Scriitorilor, din 17 iunie, de la București, un scriitor, tot
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
să stabilești, cu dispreț, judecându-i după cum arată, că sunt bătrâni? Mihai Goțiu are, într-adevăr, o figură de om tânăr. Dar la ce îi folosește? Comedie tristă cu statui Sarcastic, dar nu cinic, preocupat în mod real de evoluția societății românești după 1989, Vasile Dan publică sistematic în ARCA (după cum a publicat cândva și în revista 22, însă doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației politice și ale moravurilor din România de azi. În cel mai
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
Ca..., publicată anul trecut la Arvin Press. Citind-o, stai să te întrebi dacă meritul "potrivelii" e al naturii sau al culturii. Altfel spus, cine respectă, schimbînd ce e de schimbat, modelul. Florin Gabrea, în intenții și în stil, sau societatea. În intenții și în stil. Un pretins voievod al românilor, Constantin Valentin Tamburin (pricepeți aluzia...), înființează M.L.P.H. (acronim ambiguu), "sectă" politică în care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un român poet" (ca toți ceilalți români, de cînd se
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
Sigur, comparațiile sînt, din capul locului, inechitabile. țara, mai mult sau mai puțin, a rămas, Caragiale a plecat, cu tot cu talentu-i de portretist care n-a (prea) scris portrete. Însă avem, de pe urma lui (lasă "îndreptarul" de tipologii, un vademecum în politică, societate...), limbajul contaminat de tot felul de "parole", pe care Florin Gabrea le-ar fi putut folosi mai "artistic", nu doar din loc în loc, pentru culoare. Mai ales că, pentru a pune în scenă o "gargară", o întrunire (lipsită pînă și
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
Daniel Cristea-Enache Unul dintre cele mai vizibile (și mai dureroase) fenomene ce au marcat după 1989 societatea noastră a fost și este exodul tinerilor. La un capăt: un evantai de motivații personale, un spectru larg de ambiții individualiza(n)te; la celălalt: o aceeași, cunoscută, realitate și sentimentul dominant că împlinirea profesională și materială nu mai este
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
serială", descoperită și comunicată fragmentar, prin imagini (uneori contradictorii) fixate succesiv pe retina unui est-european care vrea să observe și să-și clarifice cât mai multe. Volumul nu prezintă așadar omogenitatea și direcția bine stabilită a cărților ce analizează o societate dintr-o anume perspectivă, pe care autorul o respectă și o ilustrează. Tânărul scriitor român încearcă să "prindă", la propriu și la figurat, o Americă de o enormă complexitate - și dibuielile lui, ezitările, incertitudinile sunt mai autentice și mai expresive
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de dinozauri. Calificarea societății românești lăsate în urmă e substituită prin observații critice asupra noului mediu, iar balcanismul (un cuvânt conotat peiorativ) e tot mai frecvent privit cu o ascendentă, irepresibilă nostalgie. Batonul cu proteine, un simbol al eficienței americane, se vede concurat, în
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
s-a potrivit cu cea din târgul american; și apoi, fiindcă modelele și contramodelele trâmbițate propagandistic de vechiul regim fac imposibilă, azi, o adevărată decantare critică. Limbajul însuși a fost alterat. A observa și a numi, cu deplină îndreptățire, deficiențe ale societății americane contemporane echivalează cu reacționarismul sau cu debilitatea intelectuală. și totuși, autorul nu cedează. Rămâne ferm, dacă nu pe convingerile lui (acestea glisând pe un vector al dezamăgirii), atunci pe ceea ce a văzut și a simțit cu ochii și cu
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
ajunși președinți în țările lor (Walesa, Havel), tot mai puțină lume își amintește de faptele lor din anii de rezistență. Lumea merge mai departe, oamenii privesc înainte, iar vechile mituri pălesc în fața pragmatismului care a devenit cuvîntul de ordine al societății contemporane. Trăim într-o lume care nu (mai) dă doi bani pe valorile morale și care este oricînd dispusă să parieze pe "realismul" unui fost, uns cu toate alifiile turpitudinii și ale cinismului, în detrimentul idealismului păgubos al vreunui caracter fără
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
basarabean e relativizată - nu negată, nu ignorată, dar un reper la care se raportează polemic, cu un acut sentiment de insatisfacție. E un simptom semnificativ al generațiilor mai tinere de scriitori: repudierea patriotismului, satira anti-regionalistă, manifestate ca replici ale unei societăți deschise și ale unor conștiințe europene mai largi. Nu e deloc neglijabil efectul dizolvant al postmodernismului: o despărțire, cu amărăciune și sarcasm, de spiritul limitat al propriei țări, percepută prin complexele, eșecurile și întârzierile ei. Postmodernism înseamnă, implicit, globalism, cosmopolitism
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
alcoolul și sexul pot oferi satsfacții cel puțin la fel de mari ca matematica și muzica, astfel încît viața sa a intrat într-o fundătură. Conștient de ratarea sa, devine tot mai convins că la originea acesteia stă dezordinea care domnește în societate și, ca un Rastignac postmodern, își propune să cucerească lumea și lansează la adresa țării sale, propriul său "entre nous deux, maintenant". Filip are de gînd să introducă Ordinea în societate și, pentru aceasta, începe prin a-și ordona propria sa
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
convins că la originea acesteia stă dezordinea care domnește în societate și, ca un Rastignac postmodern, își propune să cucerească lumea și lansează la adresa țării sale, propriul său "entre nous deux, maintenant". Filip are de gînd să introducă Ordinea în societate și, pentru aceasta, începe prin a-și ordona propria sa existență. Apoi își face un plan minuțios pentru reinstaurarea ordinii în societate: "Găsise! ŤVoi socoti patria mea o țară virtuală! Chiar o voi numi Virto! Pentru a-mi fi mai
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
lansează la adresa țării sale, propriul său "entre nous deux, maintenant". Filip are de gînd să introducă Ordinea în societate și, pentru aceasta, începe prin a-și ordona propria sa existență. Apoi își face un plan minuțios pentru reinstaurarea ordinii în societate: "Găsise! ŤVoi socoti patria mea o țară virtuală! Chiar o voi numi Virto! Pentru a-mi fi mai lesne să operez cu situații reale în scenariile mele... Secvențe, mai degrabă; acte ale piesei ce se va juca - sper - pînă la
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
dictaturi, chiar dacă sfîrșitul grotesc al eroului, sodomizat și apoi mort printre fecalele dintr-o latrină de arest, sugerează, în mod cert, dorința autorului de a se detașa net de personajul său. Învățătura acestei cărți este cu totul alta. Nu există societate perfectă. O dictatură poate avea și unele părți acceptabile (atîtea cîte sînt, unele dintre ele au fost reproduse într-un citat anterior), în vreme ce o democrație scăpată de sub control sau insuficient de consolidată poate degenera ușor într-o anarhie. Mai mult
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
insuficient de consolidată poate degenera ușor într-o anarhie. Mai mult, democrația și dictatura au, fiecare, în propria structură, germenii celeilalte. Pe măsură ce libertățile sporesc și aria lor se diversifică, situația devine tot mai greu de controlat, mecanismele de funcționare a societății se blochează, cresc șansele de instaurare a anarhiei. Legea junglei ajunge să fie cea care guvernează, iar sentimentul insecurității cetățeanului devine maxim. În aceste condiții, tot mai mulți devin cei tentați să sprijine reinstaurarea ordinii, iar un politician care promite
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
cîștige încrederea populației (Hitler a cîștigat puterea în Germania ca urmare a unui vot democratic). Din momentul în care ajunge la putere, potențialul dictator este însă tentat să strîngă tot mai mult robinetul libertăților cetățeanului (principala sursă de dezordine în societate), pînă cînd viața acestuia se transformă într-un coșmar de tipul celui trăit de români în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Disperarea îi scoate pe oameni din nou în stradă, urmează o altă revoluție menită să îl îndepărteze pe tiran
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
unul perfect circular, în care dictatura alternează cu democrația, iar excesul de ordine, cu haosul social. În ultimă instanță, ne demonstrează autorul, în fiecare dintre noi coabitează un posibil dictaor și un posibil luptător pentru valorile democratice. Depinde de mersul societății și, în mare măsură, de hazardul din viața fiecăruia dacă, pînă la urmă, va ieși la suprafață unul sau celălalt dintre cele două chipuri contradictorii. Dacă mai punem în balanță și micile interese conjuncturale, nu mai miră pe nimeni ușurința
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
filonul epic, Nicolae A. Alexi își formulează discursul ca pe un monolog cu tentă subtil moralizatoare, unde în spatele "poveștii" transpare, ironică, nostalgică, meditativă sau numai tristă, opțiunea artistului în fața contemporaneității. În viziunea sa, printr-un exercițiu de excesivă democratizare, o societate care își pierde norma, legea și implicit legătura cu trecutul (ceea ce se întâmplă în cultura europeană a ultimului veac), care pune accentul pe negație și pe o rău înțeleasă toleranță, riscă să se pulverizeze într-o formă goală de conținut
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
o dimineață de octombrie, în 2004, am avut o lungă convorbire pe această temă, cu sora ei, doamna Nicolina Eliza Mihaela. Andriana Fianu s-a născut la 19 septembrie 1928, la București, părinții săi fiind Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petrolieră "Prahova" din București, și Eliza Fianu (născută Tănăsescu), originară din Turnu Severin și profesoară de limba română și desen, iar după căsătorie ea însăși funcționară la societatea la care lucra soțul său. Urmase și Belle Arte, unde-i avusese
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
septembrie 1928, la București, părinții săi fiind Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petrolieră "Prahova" din București, și Eliza Fianu (născută Tănăsescu), originară din Turnu Severin și profesoară de limba română și desen, iar după căsătorie ea însăși funcționară la societatea la care lucra soțul său. Urmase și Belle Arte, unde-i avusese profesori, între alții, pe Francisc Rainer la anatomie și pe Jiquidi, acesta dăruindu-i un tablou. După studiile liceale la liceele bucureștene "I. Heliade Rădulescu" și "Regina Maria
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
ofițerul în retragere Liviu Rebreanu a fost ajutor de notar, este și mai aproape. Pe deasupra, Liceul din Năsăud, pe care l-ați urmat, îl absolvise și Coșbuc, doi ani îl frecventase și Rebreanu, iar liceanul Husar Alexandru a activat în Societatea "Virtus romana rediviva", în care se afirmase și viitorul autor al poemului "Nunta Zamfirei". Păstrați în memorie asemenea amintiri, de ce nu?, și întâmplări cu parfum de legende locale? - Da, și Coșbuc, și Rebreanu trăiau printre noi, într-un fel, ne
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și altele, au fost și sunt, pentru mine, porunci, alături de cele din Decalogul, învățat la religie. Mi-aș îngădui să evoc o scenă. Eram în cursul inferior al liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]