3,508 matches
-
a longevității. Sănătatea reflectă condițiile de viață și a bunăstării sanitare a unei națiuni. Aceasta influențează În mod direct productivitatea muncii, economia, climatul moral În societate, starea de spirit a oamenilor. Nivelul de sănătate depinde, la rândul său, de condițiile socio-economice și sanitar-igienice, de mediul ecologic, de nutriție, de modul de petrecerea a timpului liber, de cultură, de educație, de situația În care se află protecția sănătății și știința medicală și În mare măsură - de gradul de activitate fizică a omului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
instaurării, dat fiind că aceste două faze pot fi conduse de actori diferiți 52. Ágh (1998) a făcut în mod corect distincția între cele două abordări de studii asupra proceselor de democratizare: o abordare structuralistă (structural approach), care subliniază condițiile socio-economice și factorii de democratizare, și o abordare centrată pe actori (elite or actor approach), care vede în alegerile și deciziile luate de elite factorul crucial pentru democratizare. Autorul subliniază maniera în care abordarea structuralistă permite observarea aspectelor relevante în faza
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
există mari diferențe între țările implicate în SAP în privința satisfacerii criteriilor UE și că, în consecință, pentru unele dintre aceste, perspectiva de aderarese pune ca un obiectiv mai concret și mai tangibil în comparație cu celelalte. Aceste diferențe depind atât de condițiile socio-economice ale țării, cât și de atitudinea elitelor politice și birocratice în privința integrării europene. Începând cu 2003, UE a încercat să consolideze strategia față de Balcani în așa fel încât să sprijine și țările care prezentau mari dificultăți. Am afirmat deja că
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
moguli" (Antenă 1, 2, 3 Dan Voiculescu, Realitatea TV Sorin Ovidiu Vîntu). Traian Băsescu a folosit un discurs persuasiv, coerent și popular, într-o notă care alunecă de la rațional spre emoțional, cu o anumită tentă de ambiguitate, axat pe probleme socio-economice. Analiza discursului său politic din ambele tururi de scrutin nu prezintă difențe semnificative, ci doar o îngroșare a tonului acuzator în scrutinul al doilea 52. Rezultatele analizei de continut și ale analizei discursului oferă dovezi că design-ul și funcția
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
electorat neimplicat politic. Prin cele 63 de articole postate pe site, generatoare de comentarii receptate, 1229, website-ul lui Remus Cernea are caracteristicile tehnice necesare interactivității publicului, facilitând o comunicare three way. Discursul candidatului Remus Cernea este convingător, orientat către aspectele socio-economice de interes public, rațional, determinat și degajat. Limbajul folosit de candidat este total dezinhibat, clar ca mesaj și convingător în ceea ce privește conținutul și forma. Este un limbaj adresat tinerilor și care invită la dialog, conversație și implicare în proiectul candidatului. Este
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
in totală contradicție cu scopul implicit al site-ului și al blogului. Discursul candidatului UDMR la președinția României este centrat pe individ ca membru al societății, pe participarea acestuia la reformarea instituțională, invocând convingător principii de echitate socială, alături de caracteristicile socio-economice. Limbajul direct și neutru folosit de candidat a fost folosit în transmiterea datelor necesare formării unei percepții asupra identității acestuia, prin elementele biografice și platformă politică și ideologică. Prezenta doar accidentala a comentariilor utilizatorilor site-ului a făcut ca interactivitatea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de opoziție pe care acestea le atrag după sine (Rupert 2003: 181). Aceste abordări vin în sprijinul comentariului lui Halliday că "sistemul modern interstatal a apărut în contextul răspândirii capitalismului la nivel mondial și al subjugării societăților precapitaliste. Acest sistem socio-economic a sprijinit atât natura statelor individuale, cât și caracterul relațiilor dintre acestea: nicio analiză a relațiilor internaționale nu este posibilă fără a face trimitere la capitalism, la formațiunile sociale cărora acesta le-a dat naștere și la sistemul mondial care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau, mai bine spus, separarea între public și privat dar nu la fel se întâmplă și cu separarea sectorului politic de cel economic. Așadar, în literatura asociată "redobândirii bunurilor comune" ceea ce este evident este că înrădăcinarea instituțiilor politice în forme socio-economice concrete duce la practici sustenabile, pe când în ideea lui Eckersley despre democrație ecologică este evident că practicile deliberării democratice și practicile de producere a vieții cotidiene sunt mult mai clar separate una de cealaltă, lipsite de substanță, altfel spus. Oricum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
toți oamenii trăiesc în bunăstare, nu toți își dezvoltă capacitățile, nu toți sunt incluși social, economic ... Nici calitatea vieții și nici sărăcia din țările europene nu sunt la fel. Explicații Sărăcia și polarizarea socială în Bulgaria 165 au adânci rădăcini socio-economice și istorice, și se datorează dezvoltării disproporționate regional și sectorial (regiunea din jurul Sofiei e mai dezvoltată, în timp ce alte zone ale țării au rămas subdezvoltare; 52% din locuitorii satelor și orașelor mici sunt săraci etc.), discriminării educaționale pe baze etnice (76
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acestor activități. • Demers bazat pe urmărirea mai multor aspecte de ordin social, economic, ecologic. Posibilitățile reduse de ocupare, cuplate cu șomajul, au provocat în Llandysul și Point-Tywely, sate din ținutul Teifi (Țara Galilor) emigrarea în masă a tinerilor. Preocupate de declinul socio-economic, trei grupuri de lucru s-au axat pe coeziunea socială, calitatea vieții, afacerile economice, mediu și turism. A fost elaborat un plan de dezvoltare integrat, concretizat în numeroase obiective și acțiuni vizând reconstrucția atractivității celor două sate. Au fost create
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
abordare pot fi complementare). Mai exact, bolii i se pot da explicații naturale, dar și interpretări socio-culturale. Faptul că tuberculoza este cauzată de bacilul Koch nu este nicicum în contradicție cu marea ei incidență în rândul săracilor, al grupurilor defavorizate socio-economic... Sănătatea este și fapt social. În situații sociale concrete, imediate ale apariției bolii și suferinței, decizia trebuie luată rapid: cum a apărut boala? unde? de ce? de ce o anumită intervenție nu dă rezultatele așteptate? de ce reacționează oamenii în moduri diferite atunci când
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de pe atunci că tuberculoza lovea mai ales ... săracii, proletarii mahalalelor, fiind boala sărăciei și a mizeriei, a lipsei de igienă, boala ce reflecta degradarea și imoralitatea... Tuberculoza nu era însă ca marile epidemii ale trecutului. Bolnavii erau diferiți, în funcție de ... condițiile socio-economice și de stilul de viață: bogații puteau merge să se trateze în țări însorite, în sanatorii luxoase, organizate ca microsocietăți cu obiceiuri specifice: cură de aer, alimentație rațională, cu norme stricte, cu ritualuri și practici de sociabilitate (ruptura cu exteriorul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
decât italienii mai puțin cooperanți pe parcursul îngrijirii medicale 349; femeile au tendința mai mult decât bărbații să consulte medicul, fără să putem afirma cu certitudine că acest lucru se datorează ratei diferite a morbidității 350 sau socializării diferite 351...). • nivelul socio-economic și educațional au influență asupra recursului la îngrijire (medicală)352, ca și severitatea simptomelor, gravitatea bolii, ambiguitatea diagnosticului 353, au spus alții; oamenii nu sunt la fel, nu reacționează la fel în condițiile acelorași simptome; • mai mult, conceptulde rol este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de izolare socială, sărăcia, marginalizarea, declasificarea socială. Multe depind însă de caracterul specific al organizării interne a familiei, de relația dintre membri în cazuri de boală, de protecția socială de care se bucură în funcție de statutul juridic și nivelul de bunăstare socio-economică. Familia are tendința de a face efortul cel mai mare în caz de boală (sigur că ea poate combina eforturile tuturor membrilor pentru a face față bolii, pentru a o nega, pentru a o gestiona conflictual, pentru a ajunge la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
la luarea deciziilor în acest sens389, mai ales atunci când accesul bolnavului la îngrijire implică decizii importante cu privire la prioritățile familiei, alocarea timpului, cheltuielile de transport, cheltuielile medicale, alte cheltuieli; de aceea, în numeroase cazuri, "șeful" familiei poate decide necesitatea îngrijirii; • statutul socio-economic (salariat, patron, sărac, cu nivel ridicat sau scăzut de educație etc.) în funcție de care accesul poate fi la un sistem de îngrijire modern (spital privat, supravegheat, cu toate facilitățile etc.) sau la altele; • relațiile sociale în cadrul grupului în care cineva are
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
intervenția organismelor europene care cer ameliorarea sănătății copiilor). Indicatorii precizează variabilele, fiind referenți empirici mai preciși, identificați pe baza explorării terenului și a literaturii de specialitate. Pentru studiul stării de sănătate a copilului de până la doi ani în legătură nivelul socio-economic al familiei sale, putem avea în vedere: creșterea în înălțime și greutate, dezvoltarea psiho-motorie, bolile declarate, nivelul de educație al mamei, al tatălui, profesiile acestora, nivelul veniturilor etc. De multe ori, alegerea indicatorilor nu este explicită și există tentația construcției
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
geografică (mijloace de transport, costuri de transport etc.), resurse sanitare (vindecători locali, centre de sănătate, spitale). Se cere, de asemenea, relatarea unui episod recent privind boala unui copil din familie. a). Alegerea familiei (vom avea grijă să alegem familii diferite socio-economic, cultural, care au copil sub 5 ani și care s-a îmbolnăvit recent, în ultimele două săptămâni înaintea convorbirii). b). Prezentarea investigatorului la domiciliul familiei selectate în zilele și la orele convenite, pentru a afla acasă cel puțin mama și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
europene pentru a pricepe legatura dintre oferta locală, natională, europeana de formare și posibilitățile de ocupare pe piața muncii, -identificarea resurselor de informare și orientare din liceu, universitate, dinafara sistemului educativ, -ameliorarea imaginii pe care elevii o au despre mediul socio-economic. cunoașterea schemei generale a căilor de formare inițială, continuă, în alternanță etc. cunoașterea principalelor tipuri de diplome, cunoașterea organizării și funcționării liceelor, a școlilor posliceale, a universităților, a procedurilor de orientare și a competențelor așteptate de la elevi, cunoașterea resurselor locale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în grădinițe pentru fiecare copil, "obligativitatea învățământului" afirmată în texte de lege, dar și asigurarea condițiilor efective de frecventare, asigurarea calității educației, stimularea cererii de educație (exprimată prin rata de cuprindere). Aceasta ar presupune: ameliorarea influențelor educaționale prin schimbarea ambianței socio-economice și culturale a satelor, egalizarea condițiilor de acces la educație. Dacă sărăcia afectează populația (datorită deteriorării veniturilor, lipsei locurilor de muncă plătite, creșterii șomajului etc.) situația poate contribui la "prezența din când în când" la grădiniță, la creșterea absenteismului, a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
autorealizarea (prin acțiune). Pe parcursul socializării, individul își construiește identitatea și în funcție de felul în care se simte, se descrie, se evaluează, plecând de la interiorul lui, de la ceea ce arată altora 487. Identitatea evoluează în funcție de școala aleasă, de locuință, de ocupație, de statutul socio-economic, de familia proprie (căsătorie reușită, nașterea unui copil sau divorț), de rolurile asumate (inginer, medic, muncitor calificat, activist politic etc.), în funcție de afilieri ideologice sau religioase, în funcție de starea de sănătate. Individul interiorizează din grupurile de apartenență, dar și din cele de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
situareaîn teritoriu a localităților, distanța față de un centru regional dezvoltat, tipul locuințelor, modul de folosire a pământului etc.; demografici, medicali:numărul și densitatea populației, rata natalității și mortalității, dimensiunea familiei, accesul la îngrijire medicală, obiceiurile alimentare și calitatea hranei etc.; socio-economici: ocupațiile, resursele, oferta de locuri de muncă, dotarea locuinței copilului etc.; juridico-administrativi: autoritatea decizională a conducerii locale, infrastructura etc.; culturali: nivel de educație, proporția celor care continuă școala după absolvirea învățământului de bază accesul la servicii culturale, bugetul de timp
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acest sens, ideologia se constituie ca o interfață între cognitiv și social, ceea ce implică, pe de o parte, anumite principii de bază ale cunoașterii sociale, precum judecata, înțelegerea și percepția și, pe de altă parte, anumite principii sociale, precum interesele socio-economice sau politice ale unui grup. O ideologie este, din acest punct de vedere, un "context interpretativ"47 care oferă membrilor unui grup social un sens al identității și posibilitatea de a înțelege practicile sociale cotidiene și relațiile cu celelalte grupuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
translație a ideologiei dinspre clase înspre grupuri, la mijlocul secolului trecut: "Într-o anumită măsură, ideologiile corespund ele înseși atitudinilor de clasă, dar această corespondență nu este nici generală, nici absolută. Ideologiile nu sunt niciodată simple epifenomene în relație cu structura socio-economică, iar unele dintre ele sunt legate de clasă în modalități fie indirecte, fie de o importanță minoră"71. Mai departe, anumiți autori au subliniat trecerea de la ideologii ale grupurilor la ideologii asumate în mod individual, considerând că faptul neîmpărtășirii acestora
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evoluției persoanei aflate în dificultate. Cerințele Educaționale Speciale (CES) se referă la cerințele pe plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, fiziologică, psihomotrică, sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socio-economice sau de altă natură (absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului) care-l plasează într-o stare de dificultate în raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite valorificarea în condiții normale a potențialului intelectual
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
viitorul democrației a fost legat de șeful statului, care putea respecta regulile constituționale ale regimului democratic, sau pe cele ale regimului autoritar. -Marea criză economică din 1929-1933 a pus în dificultate democrațiile liberale, care s-au confruntat cu numeroase probleme socio-economice, cu implicații și asupra regimului politic. -Din punct de vedere al regimului politic existau două categorii de state: o state cu regim democratic: Marea Britanie, Franța Olanda, Belgia, Danemarca, Elveția, Norvegia, Suedia și Cehoslovacia; o state cu regim autoritar: Italia fascismul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]