KorAP: Find »[drukola/base=sol & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...2846 >

71,127 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

infecțioase și a rahitismul iar expunerea îndelungată la Soare este de natură să declanșeze o serie de afecțiuni, în special dermatologice și cardiovasculare. Umezeala aerului îndeplinește atât rolul general de moderare a temperaturii la suprafața terestrăziua împiedică încălzirea exagerată a solului, iar noaptea îngreunează pierderea, prin radiație terestră, a căldurii acumulată la sol - cât și un rol particular diferit de la o zonă la alta, în crearea stării de confort a organismului. Umezeala relativă este mai ridicată în apropierea suprafeței acvatice și

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
să declanșeze o serie de afecțiuni, în special dermatologice și cardiovasculare. Umezeala aerului îndeplinește atât rolul general de moderare a temperaturii la suprafața terestrăziua împiedică încălzirea exagerată a solului, iar noaptea îngreunează pierderea, prin radiație terestră, a căldurii acumulată la sol - cât și un rol particular diferit de la o zonă la alta, în crearea stării de confort a organismului. Umezeala relativă este mai ridicată în apropierea suprafeței acvatice și a vegetației și mai redusă în zonele urbane. De asemenea, umezeala are

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
prielnice, să ajungă proprietăți private, mai ales în vederea construirii de case de vacanță, fără a avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
și adăpostește o faună cinegetică invidiată de turiștii altor țări europene. Se adaugă o serie de produse naturale, precum ciuperci, flori și fructe de pădure. Diminuarea potențialului turistic este, adesea, efectul cumulării unor acțiuni distructive asupra elementelor naturale (vegetație, apă, sol), dar și asupra unor situri arheologice, istorice și de artă. Semnificative sunt degradările peisajului generate de prezența șantierelor hidroenergetice și a drumurilor pentru exploatarea unor minereuri, la care se adaugă exploatările abuzive a lemnului, frecvent prin tăierea completă a unor

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
completă a unor sectoare, problemele legate de depozitarea deșeurilor menajere, incendierea accidentală a unor areale forestiere, prelevarea unor specii ierboase rare, perturbarea habitatelor naturale ale unor specii faunistice ș.a. Tăierea pădurilor declanșează, adesea, o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari prejudicii sunt aduse și de circulația și camparea turistică necontrolată, în afara traseelor marcate, soldate, frecvent, cu distrugerea vegetației, colectarea unor specii protejate și braconajul. Cea

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

făcut referiri și la cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan și a satelor și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Ultima zi cu ninsoare, în medie, se înregistrează la sfârșitul lunii martie. Formarea stratului de zăpadă în general începe la câteva zile după prima ninsoare. În medie, stratul de zăpadă apare în a treia decadă a lunii noiembrie. La suprafața solului, stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului de zăpadă este un proces lent care începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de secetă aerul se încinge, solul aluvionar, nisipos iradiind puternic căldura solară, favorizând apariția, uneori, a fenomenelor optice din categoria mirajelor. Iarna, când apele îngheață și suprafața luncii este acoperită de zăpadă, temperatura aerului înregistrează valori foarte scăzute, la răcirea aerului provocată de intensificarea iradiației nocturne

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de soluri glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul de lăcoviștire a pânzelor puternic frământate de alunecări și dând naștere unui complex de soluri glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la sud de satul Tătărăni. Din izvoarele care se cunosc în această regiune, ca și din locurile care au multă apă la mică adâncime, foarte puține dintre ele sunt folosite. În întreg

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
carduelis), graurul (Strurnus vulgaris), cristeiul (Carex carex), vrabia (Passer domesticus) ș.a. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi (Coluber sauromatis) și șopârlele (Lacerta agilis), iar insectele prin cosași (Lacusta viridis), greieri (Liogryllus campestris), scarabei (Scarabeus affinis), numeroși fluturi de câmp ș.a. 3. SOLURILE. Deși asupra acestei mici unități naturale nu există studii speciale de pedologie, totuși din harta editată de Comitetul geologic la scara 1:2.500.000 privitoare la zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
campestris), scarabei (Scarabeus affinis), numeroși fluturi de câmp ș.a. 3. SOLURILE. Deși asupra acestei mici unități naturale nu există studii speciale de pedologie, totuși din harta editată de Comitetul geologic la scara 1:2.500.000 privitoare la zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
unități naturale nu există studii speciale de pedologie, totuși din harta editată de Comitetul geologic la scara 1:2.500.000 privitoare la zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag și stejar, care, întrecut avea, însă, o arie de răspândire mult mai mare decât acum. Rocile mamă pe care s-au format aceste soluri sunt cele din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
datorește excepționalei explozii demografice care a caracterizat aici secolul al XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
inul pentru ulei; c) cerealier - plante tehnice, specializate în culturi oleaginoase (soia, floarea soarelui), răspândite în cursul superior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă din cursul inferior. Fără a fi absente, celelalte plante tehnice dețineau ponderi mai reduse, iar solurile cernoziomice impuneau grâul ca cereală dominantă. După 1990, în contextul revenirii - lente și incomplete - la proprietatea funciară particulară și de mici dimensiuni, amenajarea agricolă precedentă - în mod inerent - s-a dezorganizat. Diversificarea culturilor, corespunzătoare unor circuite de achiziție și prelucrare

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
ca o prelungire, a întinsei podgorii hușene. Plantațiile viticole sunt situate atât în partea superioară a unui versant, cât și la baza sa. Acest fapt are însă consecințe, îndeosebi asupra timpului de coacere a strugurilor. De exemplu, datorită altitudinii, temperatura solului într-o plantație viticolă situată la baza versantului este mai scăzută decât cea dintr-o plantație situată în partea sa superioară; la fel frecvența brumelor și intensitatea gerurilor este mai mare la baza versantului. De asemenea, terenurile în pantă plantate

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
se seamănă, altul se lasă ca ogor negru, iar în anul următor se inversează). În regiunea viticolă din zona Dobrinei, mai ales acolo unde vița-de-vie ocupă terenuri cu înclinări mai mari de 15°, pentru a stăvili procesul de eroziune al solului au fost amenajate benzi înierbate, respectiv porțiuni dintr-un versant, paralele cu curbele de nivel, care s-au cultivat cu plante (graminee și leguminoase) astfel încât să rețină spălările de sol din amonte. Materialul ce se depune transformă, cu timpul, banda

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
mari de 15°, pentru a stăvili procesul de eroziune al solului au fost amenajate benzi înierbate, respectiv porțiuni dintr-un versant, paralele cu curbele de nivel, care s-au cultivat cu plante (graminee și leguminoase) astfel încât să rețină spălările de sol din amonte. Materialul ce se depune transformă, cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate a fragmentării reliefului mai redusă (1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]