11,061 matches
-
dumneata fapta nu seamănă cu vorba și ăsta a fost norocul meu. Știi ce cred eu? Că ții prea tare la ideile pe care le născocești. Dar, cînd ajungi să crezi că nu însemni mai mult decît altul, te simți solidar cu toți. Solidaritatea e drapelul nostru. - Lupta voastră înseamnă revoluție, asta ai vrut să spui. Dar revoluția e haos. Rolul ei e mărginit la a distruge o ordine veche. Pentru alta nouă trebuie să se treacă la contrarevoluție. De aceea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tot ce se abate de la linia morală, vor învăța să devină cetățeni cu atitudine corectă și combativă. Iar, atunci când vor prelua ștafeta, să gândească intens la folosul general al Țării și nu al lor personal. Am stăruit asupra acestui volum, solidar cu autorul care le-a fixat și stigmatizat caracterele odioase, spre o mai ușoară și mai profundă pătrundere a textelor. Alături de întreaga Țară, pe unii din cei stigmatizați i-am văzut la unele emisiuni TV judecați public de moderatorii emisiunilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adânc înfundate în buzunare, cu capul descoperit. Cu ochii pândalnici, ca o pasăre de pradă. El era decorul sumbru al copilăriei mele. Oare își mai amintește cineva de el? Priveam luna. Își trăsese un văl cenușiu peste față arătându-se solidară cu suferința mea. După mulți ani, m-am întors în paradisul copilăriei mele să-mi plâng plecații, prea mulți și prea devreme. Satul mirosea a pustiu și a moarte... Aud ecouri... glasuri cristaline de copii. Refac drumul spre iaz. Apa
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
A nimerit într-un „azil de suflete” ...Lumea îl numea „anticariat”. Aici zăceau vechii prieteni ai oamenilor. Unii plecați, alții emancipați, alții îndatorați. Marioneta asculta înmărmurită povestea fastuoasă a oricui. Părea că a nimerit în cercul „alcoolicilor anonimi”, unde sufletele solidare își varsă, pe umărul de lângă ele, amarul. Zâmbește trist, dar liber și simte voluptatea libertății ca pe o pasăre liberă a văzduhului. Păpușarul o zărește și-i strunește bine încheieturile. Aceeași impasibilitate i se reașază pe chip. Poveștile se mai
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
primit decât acele porții aburinde, presărate din belșug cu nucă pisată, din care se ridicau arome de vanilie, scorțișoară și coajă de lămâie. Un mic dejun neprotocolar, luat de-a valma, slugi și stăpâni, oameni simpli și boieri de viță, solidari prin împărtășirea aceleiași bucurii. În veselia generală, nimeni nu auzi sania cu muscal pe capră care intră pe poartă și trase la scară. Se treziră cu o scorțoșenie de furier de la cancelaria Marelui Komandir. Aștepta la ușa bucătăriei, în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
urle mai tare decât oricine și să vândă tone de ziare pe la demonstrații, că tot un rahat burghez rămâne. Scuzați. Mai luă o gură de bere. — N-am nimic cu burghezii, atunci când nu sunt fățarnici. Numai târâturile care se prefac solidari cu muncitorii mă calcă pe bătături. M-am gândit la toți cei pe care Îi cunoscusem la arte plastice și care, după numai câteva zile, Își lăsaseră baltă accentul fandosit, de copii de familie bună, și-și petrecuseră restul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mai ales drame sentimentale și desene animate, o campanie capabilă să emoționeze până la lacrimi, o campanie care să le facă să se căiască pe rudele care s-au abătut de la datoriile și obligațiile lor, care să-i facă pe oameni solidari, devotați, plini de compasiune, sunt convins că În foarte scurt timp familiile păcătoase ar deveni conștiente de cruzimea de neiertat a comportamentului lor actual și s-ar Întoarce la valorile transcendentale care nu demult constituiau temelia lor cea mai solidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
rafinăria, amândouă solid conectate, operară o rotație, executând în imensitatea spațiului o piruetă majestuoasă. Un fulger gigantic lumină scurt noaptea siderală la pupa remorcherului, atunci când motoarele secundare porniră. ― Orbita ecuatorială integrată, declară Ash. Sub ei mica planetă își urma drumul solidar fără grabă, nebănuindu-i pe intruși. ― Dați-mi citirea presiunii EC. Ash examină cadrele și răspunse fără se se uite la Dallas: ― Trei puncte patru cinci în separație em pătrat... aproape cinci psia, domnule. ― Strigă dacă se schimbă. ― Te temi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
simt tot mai de stînga, pentru că mă simt tot mai stîngaci în această lume care se declară tot mai creștină și contestă mai vocal evoluționismul, dar practică tot mai mult cel mai crunt darwinism social imaginabil. Mă simt tot mai solidar cu „săracii”, pentru că n-am fost învățat să disprețuiesc și deoarece mă știu la fel de vulnerabil ca și ei. Mă simt tot mai jidan, pentru că săracul, actual sau potențial, a devenit jidanul crizei (sau țiganul, dacă preferați, tot aia...). Mă simt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
profunde. În scopul realizării unei astfel de misiuni, de loc ușoare, filosofia oferă categorii explicative și hermeneutice, tehnici de demonstrare și de convingere, uneori chiar și idealuri morale. Partidul nu înseamnă însă doar ideologie, ci și o asociere de oameni solidari în lupta pentru putere, fie că doresc să o cucerească, fie că depun eforturi să o păstreze, în cazul în care o posedă deja. Agregarea are loc în numele ideologiei, dar nu rareori se realizează în numele puterii. Dată această situație de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ochilor adică acea putință de a vedea. El nu poate răzbate rostuindu-și un drum al pașilor săi printre lucruri și ființe, nu poate ieși din staționarea fără întovărășire, fără însoțitorul ce-i ține brațul într-un gest de compasiune solidară. Fără acest sprijin din preajmă, spunem că orbul bâjbâie adică își caută șovăielnic certitudinea unor prezențe pe care neputând să le vadă speră să le atingă. Gestul deschiderii brațelor sale se aseamănă cu o aruncare în îmbrățișarea vidului dar el
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
își apare drept o enigmă îndurerată și de ne-dezlegat pentru ceilalți. Aceștia sesizează suferința și o recunosc dar nu o pot trăi în profunzime deci îi ratează realitatea definitorie. Ei observă că un alt semen suferă dar oricât de solidari și-ar impune să fie cu el rămân pe lângă furtuna afectivă a acestuia, gravitează în jurul său atrași dar și respinși de nucleul dramei individuale. Astfel, suferindul se simte nu numai singur dar și neînțeles. El se percepe, într-adevăr, drept
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
democra ției, și o tradiție nu se creează într-o generație, două : de aceea ea nu știe să-și susțină revendicările, este gata să demobilizeze dintr-un nimic, se mulțumește, ca omul pățit, cu puțin... Dar mai ales nu este solidară, păcat pe care îl poți descoperi în mai toate straturile. Revenind deci, sper să înțelegi că nu te-am contrazis : da, chiar cred că mulțimea noastră poate fi dusă într-o direcție contrară dorințelor ei... — Poate chiar a și început
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dar numai față de o anumită situație și, întotdeauna în aceste cazuri, imaginea conducerii trebuie să rămînă curată, atenția masei focalizîndu-se pe situații și pe alți factori, dar nu pe persoanele conducătoare. În asemenea momente, conducerea sistemului va trebui să fie solidară cu trendul negativ al masei și, mai mult decît atît, va trebui să propună soluții de redresare. În momentul în care aceste soluții dau roade și redresarea e simțită de membrii sistemului, credibilitatea conducerii va crește exponențial, la fel și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
și de "relativism intelectual" în sensul pozitiv al termenului. Autorul este mereu atent să "simtă" (să înțeleagă) pulsațiile realității societale născânde în prezentul postmodernității, încât devenirea istoriei postmoderne și devenirea operei fac corp comun, integrându-se într-un "parcurs inițiatic" solidar, deopotrivă ontologic și epistemologic. Ceea ce înseamnă mai întâi că sociologia în viziunea sa necanonică nu se reduce la a reprezenta existența socială după modele prestabilite (cum este pozitivismul modernității); mai curând, menirea sociologiei este de a prezenta, prin comprehensiune, ceea ce
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
inutil să o negăm, căci acest "hoț" reapare mereu. În excesele lui, în expresia corpului social care îi permite să evadeze din iluziile slabe ale unei atmosfere aseptizate și într-un fel distrugătoare. Situații-limită Puterea și teama de moarte sunt solidare. Puterea politică sau simbolică își sprijină autoritatea, pe termen lung, pe fantasma eternității. Pe pretenția de a gestiona cum trebuie moartea, adică, posibil, de a o "depăși". Sentimentului tragic al vieții nu-i e teamă de moarte. Și când devine
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se instaurează. Vreau să spun prin asta că afectele și senzațiile circulă din nou și scurtcircuitează valorile stabilite. Amintind că dincolo de mântuirea lumii prin Bine (Dumnezeu, Progres, Istorie...) poate exista o alchimie misterioasă în care zeii și demonii multipli sunt solidari. Acest nou comerț pune accentul pe nebulozitatea vieții, pe clarobscurul ei. Pe faptul că dincolo sau dincoace de "conștiința de sine" există o uniune indisociabilă între autentic și inautentic, între adevăr și rătăcire. Și că această mixtură inextricabilă este cea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ne spune bătrânul Salustius (De diis et mundo IV), iată eterna reîntoarcere a cuvintelor și a lucrurilor umane: "Aceasta n-a fost o dată, ci este mereu". Biserica invizibilă Tot ce facem în profunzime este foarte solitar. Dar este mereu ceva solidar în fiecare atitudine cu-adevărat solitară. Cugetare cartusiană Ce altceva este mereu și din nou actual, dacă nu constituirea, în sânul oricărei instituții, de adevărate societăți secrete, în care este încurajată această legătură de interacțiune făcând din fiecare ceea ce este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ca substrat al oricărei societăți. Elaborând ale sale Legi ale imitației, Gabriel Tarde se inspira din lectura misticilor (Thomas Kempis, Tereza de Ávila)95. Or specificul misticii este chiar de a aminti că putem fi solitari fiind în același timp solidari. Că solitarul nu este izolat, ci în comuniune constantă cu celălalt (grup, zeitate, natură). Mimetismul tribal contemporan este de același ordin. Pune accentul pe corespondența socială și cosmică, pe acordul dintre mediu și solidaritățile de bază. El (re)valorizează comuniunile
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
De ce să nu se fi înțeles? Doar fiindcă numele de Melisa era mai ciudat? De altfel, Dănilă își închipuia că trebuiau să fie unite spre a putea înfrunta ostilitatea lumii. Și fostul magistrat trebuie să fi fost la rândul lui solidar cu fiicele sale, indiferent dacă or fi avut sau nu vreo vină. Niciodată un tată nu se leapădă de fiicele sale, nu? În mijlocul detașamentului încolonat, colegul lor, Marcu, tot cu ochii la casa celor două Iepe, se poticnea de călcâiele
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Muzeul reconstituie urmele materiale de civilizație și este un simbol al unor forme utilitaro-estetice-magico-mitice de viață. Muzeul reprezintă un loc al redescoperii semnificațiilor "urmelor" de civilizație, a memoriei obiectelor ce se impune ca necesitate a recuperării trecutului. Muzeul devine astfel solidar cu "memoria colectivă" a obiectelor. Muzeul este "un atelier al spiritului uman" cum spunea abatele Grégoire, în momentele Revoluției de la 178924. Muzeul ca agent al socializării propune o legătură strînsă între cultură, roluri, grupuri, instituții și societate în ansamblu. Acesta
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
la rândul, lui emană Sufletul. Fiecare nivel al realității conține toate lucrurile, însă în grade diferite de complexitate (I, 5, 8; V, 3, 15): Divinitatea le cuprinde pe toate fără nicio distincție, Intelectul conține și el toate ființele distincte, dar solidare, adică fiecare ființă le conține pe toate celelalte în potență (Macrob. I, 6, 9 mens ... innumeras tamen generum species et de se creat et intra se continet); în Suflet, natura unitară, armonioasă I, 6, 9, simplicem... naturam) lucrurile tind să
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
dimensiuni care realizează volumul matematic se adaugă cele patru elemente și se obține corpul fizic în plenitudinea realității lui sensibile. Proporția ( 31c, competentia I, 6, 24) este tipul de legătură dintre elemente, termenii ei nu sunt doar juxtapuși, ci uniți solidar de vreme ce trei termeni oarecare ai unei proporții permit determinarea cu exactitate a celui de-al IV-lea; proporția este o unitate formală, un tot care este rezultatul unei combinări de elemente oarecare, dar care își determină propriile elemente. Platon a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
titlului de proprietate cu autor necunoscut. Poziția ei ca atare și față de organele ales este evident incomodă, ceea ce și explică ceea ce s-ar impune. Pe de altă parte asigurăm și pe această cale lectorii avizați că și autorul se face solidar din punct de vedere penal cu personajele de aici, produse prin clonare de propria sa persoană și nu de societatea noastră prosperă și în plin avânt de redresare redresare redresare redresare redresare re 2. P. Sufla-ți ? J. Nu. P.
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
consolare. În unele dimineți îmi instruiam procesul până la capăt și ajungeam la concluzia că sentimentul în care excelam era mai cu seamă disprețul. De obicei îi disprețuiam cel mai mult tocmai pe cei pe care-i ajutam. Politicos, arătându-mă solidar și emoționat, scuipam zilnic în obrazul tuturor orbilor. Sincer vorbind, există vreo scuză la toate astea? Da, există, dar una atât de jalnică, încât mi-e cu neputință s-o invoc. Totuși, iat-o: n-am putut niciodată să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]