12,011 matches
-
spume gaz gaz soluții (amestecuri moleculare) 3. după interacțiunea dintre particulele fazei disperse și moleculele mediului de dispersie, se disting coloizi liofili și liofobi. La sistemele liofile, interacțiunea este puternică și particulele dispersate leagă un număr mare de molecule de solvent. În sistemele liofobe, interacțiunea este foarte slabă sau nu există. Dacă mediul de dispersie este apa, sistemele se numesc hidrofile și hidrofobe. Dispersiile liofobe, formate din micro sau macromolecule, interacționează slab cu mediul de dispersie. Coloizii micelari de asociație și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hidrofile și hidrofobe. Dispersiile liofobe, formate din micro sau macromolecule, interacționează slab cu mediul de dispersie. Coloizii micelari de asociație și cei moleculari au interacțiuni puternice cu mediul de dispersie, sunt stabili și nu pot fi distruși prin modificarea naturii solventului. 4. după forma particulei fazei disperse. Această formă influențează mult comportarea sistemelor. Astfel, cei mai mulți biocoloizi din sistemul circulator la plante și animale sunt sferocoloizi (glicogen, globuline, hemoglobină etc.), deoarece sub această formă pot exista în concentrații mai mari, având vâscozitate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hemoglobină etc.), deoarece sub această formă pot exista în concentrații mai mari, având vâscozitate mai mică. Coloizii liniari (cu o suprafață de contact mai mare) interacționează mai mult cu mediul înconjurător. 121 5. după natura mediului de dispersie (apă sau solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o soluție suprasaturată. De exemplu, prin răcirea unei soluții alcoolice de sulf se obține coloidul de sulf. Prin evaporare îndelungată, unele soluții, devenind suprasaturate, se transformă în soluții coloidale (exemplu: hidrosolul acidului molibdenic). O metodă clasică este cea a înlocuirii solventului. Substanța solidă se dizolvă într un lichid potrivit, iar soluția formată se toarnă într-un alt lichid, miscibil în orice proporție cu primul, dar care nu dizolvă substanța solidă. Astfel se prepară din soluțiile alcoolice de colofoniu, mastic, acid palmitic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin frecare a substanței solide între un rotor și un lăcaș conic, sau pe lovirea substanței în morile cu bile. 124 Dispersarea substanței solide poate avea loc în procedeu uscat, în vederea obținerii pulberilor sau în procedeu umed, cu flux de solvent, când se formează în mori direct solurile dorite. 2 Mori coloidale 2.2.2.2. Metoda ultrasunetelor Dacă o substanță solidă se introduce într-un câmp de ultrasunete, în urma trepidațiilor produse de acestea, ea se fragmentează. Prin această metodă s-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din colodiu. În figura 2.1., s-a notat 1 - soluția coloidală dializată; 2 - lichid exterior (apă); 3 - membrană semipermeabilă. În vasul prevăzut cu membrană se introduce coloidul pentru purificat, apoi vasul se introduce în alt vas, mai mare, cu solvent (apă). Procesul de dializă constă în difuzia prin membrană a moleculelor sau ionilor. Particulele coloidale nu pot difuza deoarece sunt prea mari și nu se pot deplasa prin porii membranei semipermeabile. Viteza de dializă este proporțională cu suprafața specifică a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
purificării se poate accelera dacă peste procesul de difuzie a ionilor prin membrană se suprapune acțiunea unui câmp electric continuu. Procesul se numește electrodializă, iar dispozitivul folosit se numește electrodializor (fig. 2.2.), având următoarele componente: 1,3 - compartimente cu solvent; 2 - compartiment cu coloid; 4, 5 - membrane semipermeabile; 6, 7 - electrozi;8 agitator Fig. 2.1. Dializor simplu Fig. 2.2. Electrodializor 127 În compartimentul 2 se introduce coloidul, iar compartimentele 1 și 3, prin care circulă continuu apă, sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
membrane (4) fixate vertical pe pereții celulei 2. Particulele încărcate electric ale unui coloid care intră prin orificiul (5) se deplasează sub influența unui potențial spre polul pozitiv (6) sau negativ (7), iar după formarea microstratului, cad în rezervorul (3). Solventul pur se ridică la suprafață și este recuperat prin orificiul (8). Prin această metodă se pot obține coloizi extrem de puri și foarte concentrați, ca de exemplu solii de sulfură arsenioasă, de aur, platină, sulf, acid silicic. Metoda se aplică și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de dimensiunea, forma și flexibilitatea moleculelor constituente ale membranei, precum și de condițiile de exploatare. Pentru scopuri practice, se cere ca membranele de ultrafiltrare să manifeste reținere selectivă pe un domeniu relativ îngust de greutăți moleculare și un flux mare de solvent la diferență mică de presiune. Pentru epurarea apelor uzate, de exemplu, separarea selectivă nu prezintă importanță decât în cazul în care concentratele separate pot fi valorificate. În acest caz, ultrafiltrarea are un efect echivalent cu cel realizat prin coagulare, floculare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Experimental, această proprietate a fenomenului de electroforeză se verifică prin fenomenul invers, numit curent de sedimentare sau efect Dorn (1878). Aparatul în care se realizează curentul de sedimentare se numește Quist - Washburn (fig. 2.11.). 1, 2, 3 - electrozi;4 - solvent;5 - coloid. În aceste aparate, curentul de sedimentare se realizează prin cădere liberă a particulelor și este măsurat la electrozii respectivi. Potențialul curentului de sedimentare este proporțional cu viteza de sedimentare; electrozii primesc curentul format fără a veni în contact
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Sistemele coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1.1. Suspensii Sunt sisteme disperse formate din particule insolubile, cu dimensiuni de 10-7 - 10-5 m, dispersate într-un anumit solvent. Particulele fazei disperse sunt vizibile la microscopul optic obișnuit. În funcție de natura mediului de dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul de obținere se adaugă și stabilizatori. Deși au particule mai mari decât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai pot fi suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de solvent. Pastele se deosebesc de geluri prin faptul că nu își modifică volumul la uscare sau îmbibare. Ca aplicații practice, pastele pot fi întâlnite în cosmetică și industria farmaceutică (pasta de dinți, creme variate etc.), în construcții (ciment, pasta de var
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pe taler; în timpul cântării, ușile balanței se închid; masele etalonate se manevrează numai cu penseta. 181 Prepararea soluțiilor de diferite concentrații Exprimarea concentrațiilor soluțiilor Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După concentrație, se deosebesc soluții concentrate, ce conțin cantități mari de substanță dizolvată și soluții diluate, cu cantități mici de substanță dizolvată. 1. Concentrația procentuală (% ; C%) Poate fi exprimată în unități de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
masele etalonate se manevrează numai cu penseta. 181 Prepararea soluțiilor de diferite concentrații Exprimarea concentrațiilor soluțiilor Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După concentrație, se deosebesc soluții concentrate, ce conțin cantități mari de substanță dizolvată și soluții diluate, cu cantități mici de substanță dizolvată. 1. Concentrația procentuală (% ; C%) Poate fi exprimată în unități de masă sau în unități de volum Concentrația procentuală
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichide, efectuând o cântărire cu patru zecimale; se trece substanța cântărită cantitativ (integral) de pe sticla de ceas sau din pahar în balonul cotat ales pentru prepararea volumului dorit de soluție; transvazarea se face cu ajutorul unui jet de apă distilată sau solvent potrivit, având grijă ca toată cantitatea sau volumul de substanță să ajungă în balonul cotat fără a depăși două treimi din volumul acestuia; se omogenizează conținutul balonului cotat până când substanța s-a dizolvat complet; se aduce la semn cu apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ca toată cantitatea sau volumul de substanță să ajungă în balonul cotat fără a depăși două treimi din volumul acestuia; se omogenizează conținutul balonului cotat până când substanța s-a dizolvat complet; se aduce la semn cu apă distilată sau cu solventul respectiv; se determină factorul de corecție volumetrică al soluției nou obținute prin metode specifice pentru a verifica exact concentrația acesteia. 186 Metode de purificare a substanțelor: dizolvarea, filtrarea, cristalizarea Cristalizarea este una dintre tehnicile cele mai folosite în purificarea substanțelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exact concentrația acesteia. 186 Metode de purificare a substanțelor: dizolvarea, filtrarea, cristalizarea Cristalizarea este una dintre tehnicile cele mai folosite în purificarea substanțelor solide. În principiu, metoda se bazează pe proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se înțelege cantitatea maximă de substanță care la o anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se înțelege cantitatea maximă de substanță care la o anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului potrivit; 2 dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului potrivit; 2 dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în ceeace privește toxicitatea și inflamabilitatea. Apa întrunește cele mai multe din condițiile de mai sus, de aceea este folosită ori de câte ori este posibil. 187 Dizolvarea. Substanța de purificat pulverizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță cantitatea necesară de solvent care la temperatura de fierbere să asigure trecerea în soluție a substanței, cu excepția impurităților insolubile. Este important să nu se toarne dintr-o dată prea mult solvent, deoarece la o diluție excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pulverizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță cantitatea necesară de solvent care la temperatura de fierbere să asigure trecerea în soluție a substanței, cu excepția impurităților insolubile. Este important să nu se toarne dintr-o dată prea mult solvent, deoarece la o diluție excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald nu sunt de preferat, din cauza tendinței prea rapide de cristalizare, care are loc chiar în timpul filtrării. Filtrarea la cald. Pentru îndepărtarea impurităților insolubile, soluția se filtrează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]