3,952 matches
-
coama de cireși sub nori eu n-am să plâng adeseori ci am să mă ascund sub drumul dus e ceasul buzelor prea coapte de gustul macilor ades eu am să-ți scriu iubite de prin câmpuri acolo unde doar sonetele mai ies Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 10 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
eu n-am să plâng adeseori ci am să mă ascund sub drumul dus e ceasul buzelor prea coapte de gustul macilor ades eu am să-ți scriu iubite de prin câmpuri acolo unde doar sonetele mai ies Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 10 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; „Azur”, Editura Augusta, Timișoara, 2002; „Câte-s visele, multele...”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „Coloana Infinitului”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „De-a alba - neagra”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Roată de olar”. Sonete, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Vernale ploi”, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Un câmp minat, urcușul”. Sonete. Editura Pro Transilvania, București, 2010. Citind, recitind poemele lui Nicolae Mătcaș constatăm că fiecare lectură aduce un spor de cunoaștere, întrucât valoarea creației
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
Transilvania, București, 2003; „Coloana Infinitului”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „De-a alba - neagra”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Roată de olar”. Sonete, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Vernale ploi”, Editura Pro Transilvania, București, 2008; „Un câmp minat, urcușul”. Sonete. Editura Pro Transilvania, București, 2010. Citind, recitind poemele lui Nicolae Mătcaș constatăm că fiecare lectură aduce un spor de cunoaștere, întrucât valoarea creației crește cu fiecare nouă interpretare și cu deschiderea de noi orizonturi în înțelegerea ei. Este o certitudine
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
tău.” („Auzi?...”). Concluzia întregului discurs liric este exprimată într-o asociere măiestrită de epitete și comparații cu valoare metaforică, și grație puterii miraculoase a Logosului, în ipostaza sa de limbă maternă. Nicolae Mătcaș surprinde lumea literară și prin volumele de sonete a căror temă devine un concept deschis pentru semnificația universului. Tendința de purificare, de autodepășire, prin iubirea ca formă de cunoaștere și autocunoaștere, este evidentă. Imaginarul poetic nu iese din tiparele clasice, dar impresionează îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
pagina de titlu, „ /versuri încărcate / cu un semn de grație / penru Ruxandra Ioana / în care cred și sper /” Poetul Teodor Barbu își grupează poeziile din volum în patru cicluri, fiecare având un titlu care dezvăluie, sugerează mesajul liric al autorului: „Sonete, Poeme, Rondeluri, Șoptiri” (34 de poezii); „Anotimpuri vesperale, Pasteluri” (34 de poezii); „Mărturii, Oferte, Tăceri” (26 de poezii) și „Peregrinări, Destinații” (32 de poezii). Privit sub acest aspect, volumul de poezii pare a fi o antologie lirică, o selecție riguroasă
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
poetului, fiori de neliniște, de bucurie, de melancolie, de reverie, de revolotă, de nesiguranță, adică, toată gama de sentimente de care poate fi cuprinsă ființa umană: „Mă duc să cumpăr liniște de-un pol / Din târgul cu perdele de mătasă” („Sonet cu ploi”-pag. 17) Sigur, poeziile din volum le-am ascultat citite de poet în ședințele Cenaclului „Gib Mihăescu”, unde veneau mulți tineri talentați, care-l iubeau pe Eminescu, pe Blaga citindu-i și dorind să semene cu ei și
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit”, autentică „ars poetica”: „căci poet să te socoți / îți trebuie melancolie, / neliniște și lacrimi /( ... ) și patimi și dogmă și mit / să savurezi momentul / nedefinit / ... / și să nu ceri
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > DESPRE FARMECUL SONETULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Fără teama de a greși, pot spune că sonetul este un gen de poezie la care poetul trebuie să scrie cu „mâinile legate”, dată fiind
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > DESPRE FARMECUL SONETULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Fără teama de a greși, pot spune că sonetul este un gen de poezie la care poetul trebuie să scrie cu „mâinile legate”, dată fiind forma fixă de creație a acestuia, dar și structura sa aproape inflexibilă. Poetul nu are decât posibilitatea de a folosi cât mai puține cuvinte
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
ce conduce la folosirea bogățiilor lingvistice. Drept urmare, autorul este permanent în căutarea acelor cuvinte bogate în înțelesuri cât mai profunde, care să exprime foarte mult și, în acest fel, să ofere cititorului cât mai multe tablouri imaginare. Spre deosebire de alte poezii, sonetul are o regulă (pe lângă cele referitoare la rimă și numărul versurilor) peste care nu este permis a se trece: ritmul iambic. Aceste reguli stricte, în mod paradoxal, la prima vedere, stabilesc o relație deosebit de interesantă între sonetul literar și muzică
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
Spre deosebire de alte poezii, sonetul are o regulă (pe lângă cele referitoare la rimă și numărul versurilor) peste care nu este permis a se trece: ritmul iambic. Aceste reguli stricte, în mod paradoxal, la prima vedere, stabilesc o relație deosebit de interesantă între sonetul literar și muzică. În acest sens, George Călinescu definea sonetul ca fiind „o compunere muzicală”, ia Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu, definea muzica drept o „metaforă a simțurilor”. Poate că tocmai de aceea și strâns legat de structura
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
la rimă și numărul versurilor) peste care nu este permis a se trece: ritmul iambic. Aceste reguli stricte, în mod paradoxal, la prima vedere, stabilesc o relație deosebit de interesantă între sonetul literar și muzică. În acest sens, George Călinescu definea sonetul ca fiind „o compunere muzicală”, ia Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu, definea muzica drept o „metaforă a simțurilor”. Poate că tocmai de aceea și strâns legat de structura sa greoaie, aproape inflexibilă, sonetul se naște și se afirmă
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
se trece: ritmul iambic. Aceste reguli stricte, în mod paradoxal, la prima vedere, stabilesc o relație deosebit de interesantă între sonetul literar și muzică. În acest sens, George Călinescu definea sonetul ca fiind „o compunere muzicală”, ia Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu, definea muzica drept o „metaforă a simțurilor”. Poate că tocmai de aceea și strâns legat de structura sa greoaie, aproape inflexibilă, sonetul se naște și se afirmă prin suplețe și farmec. Grație acestor calități el își adjudecă titlul
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
acest sens, George Călinescu definea sonetul ca fiind „o compunere muzicală”, ia Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu, definea muzica drept o „metaforă a simțurilor”. Poate că tocmai de aceea și strâns legat de structura sa greoaie, aproape inflexibilă, sonetul se naște și se afirmă prin suplețe și farmec. Grație acestor calități el își adjudecă titlul de rege al poeziei. Atras de caracteristicile generale și particulare ale poeziilor cu formă fixă de creație, domnul Marian Malciu a încercat și a
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
aspect profesional, cu reguli stabile și obligatorii cuprinse în dispoziții, regulamente și legi. În acest sens, amintesc cititorilor că a publicat în Revista „Confluențe Literare” pantumuri (”Iarnă la munte”, „Pantum Luceafărului”), rondeluri („Toamnei”,, „Adio, toamnă”, „Rondelul ispitei”, „Cerșind amor”) și sonete („Sonet Luceafărului”, „Așteptăm”, „Îți amintești”, „Destin”). În lucrarea de față am ales, nu întâmplător, să vă prezint cel mai recent sonet publicat în paginile revistei amintite: „Metamorfoză”. Este o poezie deosebită din mai multe puncte de vedere, autorul reușind să
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
profesional, cu reguli stabile și obligatorii cuprinse în dispoziții, regulamente și legi. În acest sens, amintesc cititorilor că a publicat în Revista „Confluențe Literare” pantumuri (”Iarnă la munte”, „Pantum Luceafărului”), rondeluri („Toamnei”,, „Adio, toamnă”, „Rondelul ispitei”, „Cerșind amor”) și sonete („Sonet Luceafărului”, „Așteptăm”, „Îți amintești”, „Destin”). În lucrarea de față am ales, nu întâmplător, să vă prezint cel mai recent sonet publicat în paginile revistei amintite: „Metamorfoză”. Este o poezie deosebită din mai multe puncte de vedere, autorul reușind să ofere
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
în Revista „Confluențe Literare” pantumuri (”Iarnă la munte”, „Pantum Luceafărului”), rondeluri („Toamnei”,, „Adio, toamnă”, „Rondelul ispitei”, „Cerșind amor”) și sonete („Sonet Luceafărului”, „Așteptăm”, „Îți amintești”, „Destin”). În lucrarea de față am ales, nu întâmplător, să vă prezint cel mai recent sonet publicat în paginile revistei amintite: „Metamorfoză”. Este o poezie deosebită din mai multe puncte de vedere, autorul reușind să ofere cititorilor săi o gamă largă de imagini bogate în lumină și muzică. Eul liric ne reliefează starea iubirii împărtășite, a
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
prin senzații și situații comune sufletului oricărei ființe umane. În acest context, lectorul are ocazia să trăiască emoții intense în timp ce vizualizează, cu ochii minții, tabloul iubirii cu inocența și uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
Felicit autorul pentru idee și pentru eul liric, poezia fiind, poate, singura ce are puterea de a imortaliza iubirea, de a păstra amintirea și a exprima, neîncorsetat, sentimentul pur. Cu prețuire și respect, Olguța Luncașu Trifan Referință Bibliografică: DESPRE FARMECUL SONETULUI / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
se-mbracă de ducă Și face un ultimul popas În câmpuri mănoase și-n luncă. În susurul blând de izvoare Și-n clopotul tainic al vremii În ritmuri de ploi și ninsoare De frunzele și florile lumii. Am scris un sonet pentru cer Să te apere de tot ce e rău În clipe când totul pare incert... Și cumpănă-s toate și hău. Cu mână de lacrimi și dor Am pictat în culori și iubirea Să citească-n Cuvânt cei care
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
iubite! Și-ascultă ce-ți scriu! Cu litere mari sau cu litere mici... Și printre rânduri să citești Să poți înțelege mai bine Ce am în suflet pentru tine. La mine magnoliile înfloresc Mereu de dragul tău. Și lumina îmi scrie sonete cu mâinile albe ale dragostei. Citește! Citește în razele de soare În câmpia plină de flori... Ele sunt o dedicație pentru sufletul tău. Ascultă râul ce murmură a visare și a liniște Acolo ne putem spune fără cuvinte Că iubirea
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
Sonet ÎI Când patruzeci de primăveri pe frunte ierni chema-vor Shakespeare traducere adaptată Mihaela Tălpău Când patruzeci de primăveri pe frunte ierni chema-vor din tinerețea ta lumină vor fură cu ochi triști frumoasă ta făptura cu riduri transforma-vor
CÂND PATRUZECI DE PRIMĂVERI PE FRUNTE IERNI CHEMA-VOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370389_a_371718]
-
durere Și hoinăresc spre nicăieri, Mi-e luna clară mângâiere. Lângă fereastra ta m-așez Și văd cum bruma desenează Un chip... apoi te-mbrățișez Dar tu dispari, sublimă rază! La tâmpla nopții-ngenunchez: Tu, vino, rana de-mi veghează! SONET XIII A fost de-ajuns iubirii să-i dau arme Să lupte-n timp și spațiu... Fără margini Povestea ta rescrisă-n sfinte pagini Sub streașina tăcerii veșnic doarme. Vântul albastru-nlănțuie imagini, Un glob de amintiri vrea să îmi
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de trăire mistică. Crea ușor ca o adiere de vânt, îmi povestea o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]