2,017 matches
-
pot orna relațiile cu semenii decât cu un sictir suveran. Cinismul poate fi o armură în fața răutății lumii. În fața mediocrului lingușitor nici un drum nu este închis. Critica autentică are irizări tandre. Negativismul înseamnă ură. Bârfă există peste tot. Cea de sorginte balcanică li se pare tuturor mai strălucitoare. De regulă, semenul te vrea subordonat, nu partener. Se pare că au fost defrișați toți pomii opriți. Aroganții nu se tem de moarte. Abia așteaptă să ne privească de sus. Lipsa de ideal
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
învățământ obligatoriu fără precedent, care arunca la coșul de gunoi credințele „mistice”, ce asigurau omului de rând liniștea sufletească, (că odată, cândva se va plimba fără griji prin Grădina Domnului), spălându-ni-se creierul de moștenirea culturală a trecutului de sorginte „burghezomoșierească”, pentru a deveni un „om nou”, supus, ascultător, gata săși sacrifice viața pentru cauza nobilă a colectivității, să îndure fără crâcnire privațiunile tranziției spre prosperitatea de pe „Insula soarelui”, - am devenit niște automate fără gândire personală, ce răspundeam cu urale
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
mai puternice inteligențe, le considera ca fiind necesare și inviolabile temeiuri ale demonstrării existenței lui Dumnezeu, ale spiritualității și nemuririi sufletului și ale realității obiective a lumii exterioare. Este nespus de trist că acest scepticism doctrinar adoptat dinafară și de sorginte protestantă, a putut să fie acceptat cu atâta deschidere într-o țară cunoscută pentru dragostea sa față de claritatea ideilor și a limbajului». Ceea ce contează, așadar, este întoarcerea la filosofia adevărată și sănătoasă. Iar filosofia adevărată și sănătoasă, subliniază Leon al
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
identificăm care sunt factorii interni care au incidență asupra eficienței strategiilor implementate de UE. Utilizând ca referință modelul teoretic de interacțiune între factorii externi și interni ca mecanism care explică succesul proceselor de democratizare și de armonizare cu normele de sorginte supranațională, vom încerca să punem în lumină care sunt mecanismele interne ale statelor naționale care fac în așa fel ca strategiile UE să fie mai mult sau mai puțin eficiente în introducerea proceselor de reformă în cele două sectoare de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
mai interesant prin discuțiile pe care le-a suscitat în plen. Acestea exprimă întru câtva un anumit curent de opinie și o mentalitate existente în secolul al XIX-lea. Atitudinea liberală, profund reformatoare, se opune atitudinii moralizatoare și protectoare de sorginte creștină: "Reglementarea și prigonirea divinației ar constitui o atingere a libertății profesiunilor, și dacă ar fi să pedepsim pe toți cei care-și fac o meserie din exploatarea credulității publice, unde ar trebui să ne oprim? Se exploatează la Bursă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu adevărat. Am început să ghicesc în cărți și în cafea colegelor mele și prietenilor" (M, 37 ani, Iași). Pentru persoanele mai instruite imaginea divinației și a magiei este prezentată sub forma unui sincretism în care conviețuiesc laolaltă cunoștințe de sorginte folclorică, capacități înnăscute și o anume pregătire științifică. Practic este vorba de un fenomen de aculturație între elemente aparținând unei culturi populare și cultura modernă. Firește că în astfel de situații nu putem vorbi de o cunoaștere științifică (accentul cade
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
freamătul se desprinde acel susur final al răsfirării ca o scurtă bucurie a Împlinirii. În toate astea pătrunde și o sumă de intuiții mitice ancestrale legate de stihia acvatică și de imensitatea mării. Și, de ce nu, și acea cunoștință de sorginte științifică cum că marea este leagănul vieții. Valurile care se sting la liman par să fie o pildă vie a permanentei Încordări care-și găsește mereu, cu fiecare respirație, Împlinirea. Este ca un Sisif condamnat la o fericire istovitoare. Fiecare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
argumentarea presupune implicit sau explicit o intenție polemică alături de o dimensiune ilocutorie a cărei ambivalență este asigurată de cuplul susținere-respingere. Teoria argumentării subliniază trăsăturile derivate din caracterul polemic al argumentării: autocenzura demersului argumentativ, dimensiunea spectaculară și dimensiunea conflictuală. Distincția de sorginte aristotelică între dictum și modus, aplicată conținutului argumentării, evidențiază ceea ce se spune de cum se spune, punând în lumină atitudinea locutorului față de conținutul transmis. În acest sens, se delimitează propozițiile asertorice (dictus) de cele modale (dictus + modus) și, de asemenea, sunt
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se pot lămuri privind dincolo de scris, la experiența diurnă care l-a generat. Dacă, în cazul lui Eminescu, proza jurnalistică, privită global ca expresie a unei proiecții utopice asupra istoriei, ca viziune grandioasă asupra trecutului și, totodată, ca revoltă de sorginte romantică asupra prezentului și viitorului poate fi cercetată și independent de biografia sa, nefiind ombilical legată de aceasta, la Arghezi lucrurile stau cu totul altfel. Într-o proporție impresionantă, gazetăria lui se sprijină pe un fundament empiric, pe exploatarea artistică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
conceptul primind, drept urmare, o semnificație negativă, întrucât trimitea la o reprezentare falsă asupra realității, ceea ce, în mod evident, nu este compatibil cu adevărul științei), la Mannheim el poate servi, într-o manieră neutră, la recuperarea proiectului pe care epistemologia de sorginte iluministă l-a ratat: anume, acela de a reconstrui ordinea unică a lumii, dar nu prin apel la fundamentarea cunoașterii la nivelul capacităților intelectuale ale subiectului cunoscător, ci prin reconstrucția categoriilor de bază ale teoriei filosofice a cunoașterii în acord
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
economice a ofertei, deși au propus Înlocuirea politicilor economice conjuncturale printr-o politică economică structurală, consideră că impozitele constituie un factor (variabilă) cu efecte multiple ce trebuie luate În considerare pentru Înfăptuirea obiectivelor de politică generală, fie ea și de sorginte liberală. În consecință, conceperea și aplicarea impozitelor se află În raporturi de interdependență față de opțiunile privind dezvoltarea economică și socială, inclusiv În planul creșterii echilibrate, admițând 165 necesitatea adaptării acestora la condiții specifice de timp și spațiu. Aceasta a adus
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de teorie. Explicația acestor neconcordanțe Își găsește originea În contextul creării teoriei financiare românești actuale 222. Deși la momentul introducerii unor mecanisme de analiză financiară caracteristice economiei de piață În România, curentul general de opinie era orientat spre analiza de sorginte franceză, modul general a fost influențat puternic, În ultimii ani, de spiritul lucrărilor de specialitate anglo-saxone; or, Între cele două școli apar de multe ori diferențe semnificative În modul de calcul al indicatorilor. În principiu, CAF se calculează pornind de la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pieței unice. În principiu, este admis că armonizarea fiscală poate fi realizată, fie sub incidența funcționării pieței unice prin Înlăturarea barierelor fiscale, fie prin negocieri de tip administrativ Între organisme ale statelor membre și cele comunitare. Prima variantă este de sorginte liberală și presupune reacția liberă a actorilor pieței la „condițiile fiscale” oferite de diferitele state, 403 ceea ce favorizează producerea de inechități și avantajând „pasagerul clandestin” care devine beneficiar de utilități publice oferite de un stat la altul, fără a suporta
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
în Țara Galilor. Ideea lui a avut un succes enorm, așa încît în 1874 Wingfield și-a brevetat-o. El a dat acestui joc cu mingea vechiul nume grecesc și a adoptat o serie de cuvinte preluate din "tenisul regal" de sorginte franceză (v. supra). De exemplu, cuvîntul deuce pe care arbitrul de scaun (umpire) îl folosește atunci cînd ambii jucători au ajuns, într-un moment al jocului, la egalitate de puncte provine (se spune) din sintagma franceză à deux le jeu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
desființarea consiliilor școlare și înlocuirea lor cu consilii ale autorității locale (Local Education Councils, LEA). Acestea sînt abilitate să organizeze învățămîntul secundar pe plan local. Legea stipulează construcția de școli secundare; multe "școli de gramatică" (grammar schools, de denumire și sorginte renascentistă) primesc granturi de la bugetele locale. 1907: Toate școlile secundare primesc granturi de la bugetul autorității locale cu scopul de a rezerva un procent de 25-40% de locuri fără taxă pentru absolvenții școlilor primare. 1918: Legea Fisher‡‡‡‡‡‡‡‡‡ introduce obligativitatea școlarizării pînă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
arătat S. Pușcariu, (referitor la SohodolValea Seacă), toponimele (sau formele) străine funcționau mai bine ca repere denominative, pentru că nu mai erau înțelese de populația majoritară, care era cea romînească, și ca apelative, ne provocînd deci ambiguități. Printre puținele nume cu sorginte latinească sau veche romînească „expuse“ devoalării ca elemente străvechi pot fi consemnate cele „pierdute“ ca apelative, în faza latină sau romînă veche, deci „neînțelese“ astăzi în romînă. Un astfel de nume este Vădastra, (un sat din Olt), format, probabil, din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Munții Sebeșului sau Munții Orăștiei, Munții Cindrelului se mai numesc și Munții Cibinului sau Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etc.) Se pare că -ui și -lui sunt, de fapt, sufixe diferite, chiar dacă pot fi întîlnite variante probabil contaminate (Văsui-Vaslui, Bărui- Bîrlui, Bohui-Bahlui, Țugui-Țuglui). Dr. Moldovanu crede chiar că sufixul toponimic de origine turcică era doar -lui, paronimul avînd altă sorginte. Unanimitatea existentă pentru o bună perioadă în legătură cu identitatea pseudosufixului (rezultat din formantul turcic) a făcut ca analiza radicalului să nu mai pară importantă. În cazul lui Covurlui, ca și a alte cîteva, s-au propus anumite radicale, dar restul, majoritatea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rar, valahă) numai pentru locuitorii vechii Dacii (termenul romansch, cu referire la limba și populația retoromană, provine indirect din romanus, prin adverbul romanice), respectiv pentru limba lor, sunt complexe. Decisivă din punct de vedere psihosocial a fost izolarea populației de sorginte romană între populații neromanice, care a impus distingerea de ceilalți prin originea etnică. Nu trebuie uitate apartenența și legăturile economice, politice și culturale cu Imperiul Roman de Răsărit, a cărui civilizație se bucura de un mare prestigiu în aceste regiuni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sensul „sus-sus“, „peste munte“. O dedublare asemănătoare întâlnim în formele derdeluș, alandala. Toponimele vechi din landșaftul romanității orientale aparțin bazei traco-latine prin care ele se înscriu în spațiul preindoeuropean euro-afro-asiatic. Ele își au geneza în lexicul comun. Sunt comparabile ca sorginte formele: rom. olat (provincie, moșie), rs. volostĭ (regiune, stăpânire), alb. kullotë (pășune, imaș), lat. villa (moșie) - cu rom. oraș, rs. gorod, alb. varosh (spațiul din jurul cetății, loc de pășunat), magh. város (oraș). În această perspectivă își găsesc explicația denumiri precum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a componentelor, au crescut toate fenomenele etnolingvistice din sud-estul, centrul și estul Europei. Este vorba de romanitatea orientală, de etnia albaneză, de lumea slavă și de fenomenul etnolingvistic maghiar. Baza traco latină a romanității orientale explică ceea ce au comun prin sorginte, și nu prin influența reciprocă, limbile română, albaneză, slavă și maghiară. De aici decurge principiul etimologic conform căruia orice cuvânt vechi din fiecare dintre aceste limbi trebuie raportat la baza traco latină, chiar dacă aparența lui formală este, în română de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
căruia Roma îi plătea cândva tribut. Totodată această etimologie a anulat latina vie care a contribuit, pe substraturi zonale specifice dar unite prin continuitate globală a materialului lingvistic, la devenirea limbilor spaniolă, franceză, română, italiană etc., și a luat ca sorginte a limbilor romanice latina scrisă din antichitate, o limbă artificială, prelungită până târziu ca limbă de cultură și chiar până în prezent ca limbă de cult. Etimologia neogramatică a limbii române este fundamentată pe două falsuri: scheletul latinei clasice și inexistența
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
formule distincte de comunicare. De aici rezultă zădărnicia eforturilor de reconstituire a latinei dunărene și de descoperire a limbii tracilor. 11. Apelarea la latina clasică, atestată în scris, și uneori chiar la latina medievală, ca la un reper palpabil al sorginții limbii române, apelare corelată cu respingerea substratului, care ar fi neidentificabil, a blocat de la început și blochează și în prezent perceperea evolutivă a limbii ca produs al societății umane și al progresului cunoașterii. Rectificarea ce s-a făcut, în limitele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și populară sau dunăreană, este lăsată singură să devină română pe un spațiu drastic limitat și în condițiile izolării totale de celelalte structuri etnolingvistice născute din aceeași bază traco-latină. 12. Scoaterea limbii române din relația genealogică latină → română prin identificarea sorginții ei în simbioza traco-latină schimbă radical perceperea fenomenului etnolingvistic românesc în două privințe. Mai întâi se impune acordarea aceleiași atenții ambelor laturi implicate în constituirea bazei traco-latine a romanității orientale, întrucât ambele sunt în egală măsură părtașe la istoria limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Cercul literar era o parte din Societatea științifică și literară Iași (președintele secției literare era A.D. Xenopol, iar al celei științifice, Grigore Cobălcescu) care între 1889 și 1940, cu mici întreruperi, a scos revista Arhiva. Studiul audiției colorate își are sorgintea în activitatea din cadrul acestui grup de intelectuali ieșeni. Fără dubiu, cel mai reușit portret al său este realizat de către Arthur Gorovei în lucrarea sa memorialistică Alte vremuri. Amintiri literare, din 1930. Stânga: Cartea lui Artur Gorovei Alte vremuri important document
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]