2,695 matches
-
mai aproape de noi, s-ar putea spune că în ele filozofia ni se înfățișează considerabil mai imaginativă și, în acest sens, mai ambițioasă. Ambițioasă însă într-un cu totul alt fel decât a fost ea în marile sisteme de metafizică speculativă. Drury povestește că odată, în anul 1936, Wittgenstein i-a citat cu multă însuflețire un pasaj din Lessing: „Dacă Dumnezeu ar ține în mâna sa dreaptă toate adevărurile, iar în cea stângă doar năzuința neobosită spre adevăr, chiar dacă cu adaosul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ce exprimă adevărul ?" Acest adevăr nu poate rămîne însă unilateral (numai al poetului), ci se instituie în adevăr către care tinde ființa umană în general și pentru care rațiunea face îndelungate și repetate eforturi. Totuși, arată Heidegger, dacă între creația speculativă (= gîndire) și creația poetică (= poezie) există o înrudire prin faptul că valorifică ("slujesc") limba, atribuindu-i valențe ontologice, între ele există un abis și rămîn total despărțite 149. Limbă populară și limbă literară Cei vechi credeau că limbile populare sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Totuși, istoria filozofiei relevă, fără posibilitate de îndoială, faptul că filozofia se realizează printr-o mare varietate de opere, diferite prin obiect, prin opțiunile metodologice, prin principiile pe care se sprijină și, îndeosebi, prin concluziile la care se ajunge. Ingeniozitatea speculativă, spiritul de observație și geniul personal al fiecărui cugetător stau la baza unei diversități aproape nelimitate de concepții care explică, uzînd de diferite limbi, problemele fundamen-tale ale lumii. Din acest motiv, este pe deplin admisibilă constatarea lui Charles M o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
punct de vedere semantic, este acceptabil. În textul original, se întîlnește propoziția: Daher ist die Transzendental-Philosophie eine Weltweisheit der reinen bloss spekulativen Vernunft, pe care Eminescu o transpune în formularea: De aceea, filozofia transcendentală este o înțelepciune a rațiunii pure speculative, traducînd, prin urmare, cuvîntul compus Weltweisheit (literal, înțelepciune a lumii) prin înțelepciune, termen care a circulat în textele sapiențiale ale vechii culturi românești. În versiunea din 1969 însă, Weltweisheit este redat prin filozofie, încît propoziția devine: De aceea, filozofia transcendentală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a lumii) prin înțelepciune, termen care a circulat în textele sapiențiale ale vechii culturi românești. În versiunea din 1969 însă, Weltweisheit este redat prin filozofie, încît propoziția devine: De aceea, filozofia transcendentală nu este decît o filozofie a rațiunii pure speculative. În acest mod, cuvintele germane Philosophie și Weltweisheit au fost traduse prin același cuvînt, anulîndu-se diferența dintre ele, diferență care există totuși în limba-sursă. Desigur, se pot face numeroase constatări și se pot emite aprecieri în legătură cu soluțiile date de Eminescu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
că filozofia este de fapt o "trăire" (sau "o formă de viață"), care este fie exprimată în textul filozofic, fie disimulată. Din acest motiv, Tudor V i a n u considera că filozoful poate manifesta două atitudini în demersul său speculativ: o retragere din lume (ca René Descartes) sau o implicare în lume (ca Fr. Nietzsche)337. Ambele atitudini presupun însă opțiuni de fundamentare și de tip argumentativ care antrenează resorturile individuale ale filozofului, atît sub aspect rațional, cît și sub
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, ca atare, textul filozofic este și el particular, iar nu unul neutru, nemarcat, precum cel al științei. Dintr-o altă perspectivă, Paul R i c o e u r urmărește să demonstreze inoportunitatea conceperii unei distanțe mari între discursul speculativ (al filozofiei) și discursul poetic (al poeziei) care nu ar ține cont de prezența metaforicului (de tip analogic) în orice construcție ontologică, deși rămîne diferența dintre metafora filozofică și metafora poetică 348. Posibilitatea de a crea lumea cum ar trebui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poetice), iar nu a unei lumi etichetate poetic (unei interpretări poetice), ca la alți scriitori. Este, deci, o lume de idei, iar nu de impresii, căci viziunea poetului are la bază idei filozofice, încît discursul său se învecinează cu cel speculativ, permițînd și cultivînd contaminarea reciprocă. Despre limbă, Eminescu nutrea o concep-ție asemănătoare aceleia formulate mai tîrziu de Martin Heidegger, bazată pe "sălășluirea în limbă", căci valorificînd realitățile și posibilitățile limbii, el valorifică de fapt realitățile și posibilitățile modului de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două realități spirituale. De aici, la Noica s-a născut ideea că există o necesitate a eludării adevărului (științific) în analizarea limbii în favoarea investigației filozofice (speculative), pentru a evada dintr-un universalism construit (și, prin aceasta, nenatural, artificial) într-un complex al vieții reale. Fundamentat pe această perspectivă, textul lui Noica lasă numai posibilitatea unei valorificări stilistice, ca discurs particular, neintegrabil unui limbaj de specialitate și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
monetare este deosebit de necesar în scopul păstrării sub control a inflației, datorită faptului că, un nivel ridicat al acestui indicator descurajează investițiile, diminuează puterea de cumpărare și implicit cererea, care reprezintă motorul dezvoltării și nu în ultimul rând favorizează activitățile speculative în detrimentul celor productive. Cea mai mare parte a perioadei de tranziție, datorită atât factorilor aferenți cererii cât și ofertei, canalul creditului și implicit și al ratei dobânzii s-a situat într-o poziție preponderent inactivă. Din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
poate fi uneori o trădare a faptelor". În integralitatea sa, Infernul, astfel conceput, e monologul unui gânditor în tensiune, aproape un desperado oscilând între exteriorități și introspecție, vizând omenescul în genere, torturat însă de propriul Eu. Mai degrabă cerebral și speculativ decât liric și plasticizant, dispersiv și năzuind spre sistematizare, asediat de "puteri diavolești" și apropiat de îngeri, căutătorul copleșit de prezența realului se zbate între limite și nemărginit, sacralizând firea dar invocând tulburat moartea. Locul natal îl aprovizionează cu simbolisme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
asistat la o adevărată furie a fuziunilor, la formarea de mari conglomerate, apoi economia s-a financiarizat, iar mutațiile de pe piețe s-au repercutat asupra investițiilor firmelor. În fuziunile, cumpărările, vînzările de firme a început să prevaleze logica financiară, preponderent speculativă. Capitalurile flotante, singura logică fiind maximizarea profitului, au început să zburde spre "țările calde", devenind principalul factor. Această sferă financiară s-a deconectat treptat de la economia reală, concomitent cu dereglementarea domeniului, ridicarea controlului schimburilor, estomparea barierelor vamale. Para disele fiscale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
doar integrări pe verticală și pe orizontală, ci s-a ajuns la grupări impresionante, agresive, cu scopuri esențialmente financiare. Aceste entități au produs o restructurare profundă a întregii economii mondiale. Titlurile de valoare au intrat într-un vîrtej amețitor, preponderent speculativ, împrumuturile bancare, sau direct de pe piață, au explodat. Guvernele au fost rechemate abia după izbucnirea crizei, cînd era deja foarte tîrziu. Epoca actuală este una de corporate killers, ce impune mari restructurări și o competiție acerbă. Gînditi-vă numai la efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
se pot înșela, că pot fi selective în alegerea indicatorilor, nereținînd decît ceea ce predomină la un moment dat. Dar ele nu persistă în greșeală pe termen lung, chiar dacă pentru asta e nevoie uneori de cîte o criză. Spargerea celebrelor bule speculative e un semn că totuși piața își corectează erorile, chiar dacă uneori costurile sunt mari și victimele numeroase. Aceste riscuri trebuie integrate de către investitorii instituționalizați, e nevoie de mult sînge rece și de capacitate de anticipare, de intuiții. Crizele mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Ce fel de spiritualitate este aceasta în care statele pot să moară, dar băncile nu, în care banul a devenit mai important decît omul? Ce fel de spiritualitate este aceasta în care peste 90% din tranzacțiile bursiere au caracter pur speculativ? Da, omul vrea să fie respectat. Dumneavoastră, bancherii, aveți sentimentul că o faceți? Autorul e convins că a găsit optimul reglemen tărilor, plecînd ca și K. Menger, fondatorul primei școli austriece de economie, de la psihologie, școală care avea să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
interioară, nu judecați, aveți încredere și speranță, milă și iubire. E vital. Arhitectura sistemului financiar-monetar nu s-a schimbat fiindcă nu a avut cine să o schimbe; piețele dictează acum regulile jocului și nu statele. Dar asta înseamnă că baloane speculative se creează în continu are și se pot sparge oricînd. În general, America îmi pare mai vulnerabilă ca oricînd și pe alte planuri. Ceea ce au dezvăluit documentele Wikileaks, apoi cele ale lui Snowden dezvăluie amploarea lui Big Brother și febra
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
opt secole de sminteală financiară" (Reinhart and Rogoff, This Time is Different), ar trebui ca economiștii să aibă totuși niște soluții, deși astăzi dimensiunile și complexitatea sunt desigur mult mai mari, atît cele ale investițiilor, cît și cele ale bulelor speculative, ale contractelor, ale prețurilor activelor, ale riscurilor, ale produselor financiare ș.a., administrate, cum spunea Lucian Croitoru, cu emoții oscilînd între panică și euforie. După șapte ani de criză se poate spune că politicile monetare și cele fiscal-bugetare, bazate mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
toate domeniile. Viitorul se prăbușește peste noi. Băncile centrale, aceste adevărate vedete răsfățate ale noii economii, și-au schimbat politicile, înlocuind țintele clasice, cum ar fi țintirea inflațiilor, cu stabilizarea prețurilor activelor și evitarea instabilității financiare, mai ales a bulelor speculative și a supraîndatorării. Noua politică a căpătat numele de "forward guidance" și este una pro-activă, în contradicție cu vechile politici reactive. Inflația aproape că nu mai există și se vorbește din nou despre ținte de creștere economică pri amintita alimentare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru a elabora politici economice sănătoase, o provocare teribilă, avem nevoie de noi sisteme de pensii, de prestații sociale și de multe alte instituții, construite pe principiul distribuirii riscului între generații, dar cu reguli actualizate, care să evite celebrele "bule" speculative. Credința că prețurile nu pot să scadă a provocat un fenomen de contagiune în masă, dar ea trebuie abandonată. Asemenea bule trebuie detectate la timp și dezamorsate înainte să infecteze întreaga economie. Modelele de stabilire a prețurilor la activele de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
le este, parțial, adresată și, desigur, tuturor celor care mă citesc și apreciază, într-un mod sau altul, eforturile mele. Autorul I. CRIZA PĂMÎNTULUI PLAT Criza financiară din Statele Unite, in-cluzînd prăbușirea pieței imobiliare și criza creditului, deficitul extern și supraîncălzirea speculativă a burselor, s-a răspîndit în mai toate țările și amenință cu un crah de proporții globale. Administrația americană a lansat un plan de stimulare economică în valoare de peste 800 miliarde de dolari, iar Sistemul Federal de rezerve nu contenește
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
întreprinderile, ridicînd foarte mult pierderile. Există și un sistem bancar paralel, format din instituții financiare nebancare, care acordă împrumuturi lichide sau fac plasamente cash pe termen scurt, dar oferă credite și investiții pe termen lung în instrumente nelichide. Sunt fonduri speculative care pot fi retrase peste noapte și altele care au rămas blocate pe termen lung în tot felul de plasamente riscante. Acest sistem paralel nu se supune regulilor băncilor centrale și nici nu poate apela la ele după ajutor, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
împrumuturile cu dobîndă sau camătă și sistemul bancar a prins contur (vezi Max Weber Etica protestantă și spiritul capitalismului). O altă instituție cu o contribuție decisivă la îndepărtarea economiei de realitate este bursa, unde peste 90% din tranzacții au caracter speculativ. Oamenii au constatat că pot să se îmbogățească și fără muncă, inventînd tot felul de instrumente cvasimonetare, păcălindu-și semenii, speculînd pentru a cîștiga bani fără muncă și exploatîndu-i pe cei mai naivi. Banul producător de bani a devenit rege
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o scădere a salariilor, deci a cererii globale, de asemenea cu potențial deflaționist. Transformarea Chinei în noul "atelier al lumii" și a Indiei în țara relocalizării serviciilor informatice a dat frîu liber "finanțelor carnivore", a căror expresie au devenit fondurile speculative cu grad înalt de risc, multe fiind filiale ale băncilor. Acumularea de către aceste țări, pre-cum și de către altele, furnizoare de materii prime, a unor importante excedente comerciale și rezerve valutare, constituite cu precădere în dolari, le-a ajutat să cumpere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
țări, pre-cum și de către altele, furnizoare de materii prime, a unor importante excedente comerciale și rezerve valutare, constituite cu precădere în dolari, le-a ajutat să cumpere masiv obligațiuni de stat, obligațiuni private și acțiuni pe piața americană, întreținînd febra speculativă, ceea ce a întreținut indici bursieri grăsuți pe Wall Street, l-a ajutat pe Bush să ducă războaie în Orient și să reducă impozitele, dar a dus deficitul extern american la cote fără precedent. Riscurile unor astfel de operațiuni și potențialul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
putea să întîrzie, ea face parte din mecanismul intrinsec al pieței și-și face apariția ciclic în toată "splendoarea". O soluție ar fi dedublarea politicii mone-tare, prin practicarea de rate ale dobînzilor diferențiate pentru economia productivă față de cele destinate economiei speculative. Deci o separare cît mai ermetică între economia reală și cea monetară, pentru a împiedica transmisia crizelor financiare către economia reală, prin intermediul creditului. Reușita constă în asigurarea unei cît mai bune etanșeități între cele două sfere ale economiei. Prezenta criză
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]