2,618 matches
-
între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici negre dispuse în șiruri scurte . Septoria nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 1-2,5 mm brună-negricioasă. țesuturile parazitate se necrozează înainte de apariția picnidiilor; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete brune-închis cu picnidii negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 1-2,5 mm brună-negricioasă. țesuturile parazitate se necrozează înainte de apariția picnidiilor; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete brune-închis cu picnidii negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
brunifică și ca urmare tulpina se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de Gäumannomyces graminis. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar cariopse mici, ușoare, șiștave. Agentul patogen Pseudocercosporella herpotrichoides (Fron.) Deight., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în timpul ciclului ei evolutiv o formă sterilă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fără cereale păioase, asigură o limitare a pagubelor produse de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se depășește PED-ul care este stabilit la o frecvență de 25 % plante atacate, se recomandă tratamente foliare. 5.6.10. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum. Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de Gäumannomyces și Pseudocercosporella sau doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau facultativ parazită
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea (1997). Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi confluente, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe tegumentul cariopselor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului. Din cariopsele negre, care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară. Agentul patogen - Cladosporium herbarum
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au fost alese plante reprezentative și anume: grâul, cartoful, tomatele, mărul și vița de vie. 5.1. Combaterea integrată a agenților patogeni la grâu Boli principale: 1. Făinarea grâului - Blumeria graminis f sp. tritici, f. c. Oidium monilioides 2. Fuzarioza spicelor - Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător - Ustilago tritici 4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
4. Puccinia recondita f.sp. tritici - rugina brună 5. Puccinia striiformis - rugina galbenă 6. Puccinia graminis - rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum - pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoidespătarea în ochi a bazei tulpinii 9. Cladosporium herbarum - înnegrirea spicelor Pentru o bună protecție a culturii grâului este necesară aplicarea măsurilor de prevenire și combatere în complex, ceea ce mărește eficiența metodelor, cât și reducerea consumului excesiv de pesticide. Măsurile de prevenire În tehnologiile agricole fiecare verigă tehnologică reprezintă și o măsură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
kg/ha, Bravo 500 SC 1,5 l/ha, Carbendazim 500 SC 0,6 l/ha, Mirage 45 EC 1 l/ha; 3. Al treilea tratament și al doilea în vegetație se aplică înainte de înspicare pentru boli foliare și ale spicului cu unul din produsele de mai sus, însă să nu fie același ca la primul tratament, pentru a nu determina rezistența patogenilor la acea baza toxică. 5.2. Combaterea integrată a agenților patogeni la cartof Cartoful prezintă un număr mare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
născut ea, pământul s-a acoperit cu o rază de soare, ghioceii și-au scos capul din fulare, iar pomii râdeau de înfloriți ce erau. Pe cea de-a doua fată a numit-o VARA, fiidcă avea părul de culoarea spicului de grâu și ochii ca albastrul cerului senin. Când a venit pe lume VARA, pământul s-a îmbrăcat în holde, iar soarele și-a prins cercei de cireșe la urechi. VARA este mândră și frumoasă și pe unde trece aduce
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
călduț îl alungă și primăvara strălucește din nou în toată splendoarea ei. Cât farmec e în jur! "Primăvară, minunată ești! Cu flori albe te împodobești Frumoasă ești chiar ca o zână Ai mii de flori în a ta cunună!” VARA Spice multe și bogate Pe câmpii stau înălțate Și la munte și la mare Merg copii să stea la soare Soarele dogorește Teiul înflorește Cred că-i ușor de ghicit Ce anotimp a sosit? Vara este cea mai strălucitoare fiică a
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
încoace fără încetare. Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind mereu iar unele rămân pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă combinele. Iar după muncă oamenii se
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Prof. Șt. Oprea, prefectul județului conf. Dan Gâlea, Prof. I. Ungureanu, ministrul Culturii, ing. I. Amihăiesei, dr. Vlad Bejan. 1-IV conferință de presă cu tema: Situația învățământului și culturii la românii sud-dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la Uzdin-Voevodina „Drumuri de spice” 25-26-IV Participarea la Simpozionul sub egida Vetrei Bănățene: Totul pentru Patrie. 13-V La școala generală nr. 3, într-un cadru festiv asigurat de directorul școlii, Prof. E. Maximiuc, s-a înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
27-28 aprilie - Am primit vizita unui grup de 27 de personae din raionul Stefan Vodă din Basarabia care au susținut trei spectacole la școlile din Iași. 29-30 aprilie - La festivalul de teatru și folclor ediția a II -a “Drumuri de spice” - Uzdin, Voivodina, din partea noastră au participat d-na Valentina Ilaș. Ni s-a acordat diploma “Mențiune specială”. 11-14 mai - Ne-a vizitat un grup de 30 persoane de la Scoala generală din Nisiporeni în schimb de experiență cu casa Corpului Didactic
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
medalion cu vas ceramic, deasupra căruia, pe marginea medaliei, este inscripția arcuita PRIMĂRIA CUCUTENI JUDEȚUL IAȘI. În registrul de jos, inscripția CUCUTENI 5000 este așezată pe un ornament alcătuit din vită de vie cu frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Față cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
franța în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe banda, în partea de sus, este inscripția semicirculara ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub formă spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după machetă lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
90 de ani de învătământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr-o inspirată perspectiva care-i sporește notă de măreție, de edificiu simbol, încadrat într-o coroană alcătuită din spice de grâu stilizate. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă, putin reliefata, mărginita de cerc liniar exterior, pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de la o santinelă, care auzise de la o bandă de hoți, că fetele ce i-au fost răpite de zmeu, îi vor fi aduse înapoi numai de către feciorul pe care împărăteasa îl va naște, dacă va lua din grădină, dimineața, "ce spic de grâu o fi mai înalt, în lanul de grâu, să-l frece în palmă și să-l mănânce." "Și cât a crește un om mirean în douăzăci dă ani, el a crescut în douăzăci dă zâle. A fost un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o fi mai înalt, în lanul de grâu, să-l frece în palmă și să-l mănânce." "Și cât a crește un om mirean în douăzăci dă ani, el a crescut în douăzăci dă zâle. A fost un băiat năzdrăvan" [Spic de grâu, Oprișan, II. Bogata iconografie creștină ne arată prin nenumărate exemplare imaginea lui Iisus sub aspecte agrare. Asocierea Sa cu grâul (și cu vinul) a dat un nimb de sfințenie grâului, singularizându-l în lumea vegetală. Busuiocu 1 este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ajunge în casa Soarelui. Aici, Păsărilă întârzie dimineața (împăratul păsărilor, care le poruncea să meargă doar la cei bogați să le mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se într-o altă grădină de aur, "îl zgâlțâie" și pe Brumarul-cel-Mare ("stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber"), pentru că i-a înghețat într-o noapte hrișca în pământ. La amiază, l-a așteptat pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
București, 1958; La comisia de împăciuire, București, 1960; O vizită cu tâlc, București, 1962; Inima unei femei, București, 1964. Traduceri: Nagy Sándor, Împăcare, București, 1951; F. Gladkov, Energia, București, 1956 (în colaborare); Kakassy Endre, Logodnă furtunoasă, București, 1959; Simon Magda, Spic de grâu, București, 1962. Repere bibliografice: Mihai Petroveanu, „Oameni sub patrafir”, VR, 1950, 10; Mihai Gafița, „Întâmplări din pragul veacului”, GL, 1954, 10; Radu Popescu, „Sub pajura împărăției”, GL, 1954, 35; Liliana Pavlovici, „Sub pajura împărăției”, VR, 1955, 2; V.
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
să apară „Lamura” (1919). Lăsând la o parte inițialele și prescurtările numelui, pseudonimele lui V. sunt numeroase: Ada, Alecu, L. Ascar, Ave, I. Baltă, Baltazar, Decor, Jehovah, Lupu (Lup), Lupan, Mamilis, Minuzio, Mirmidon, Neagoe, Plivitor, Radu (Rad), Rareș, Sandu, Selișteanu, Spic, Stanca, Vale, Vlahul, Vluzzo. Debutul editorial se produce cu volumul Nuvele (1886), urmat de placheta Poezii (1887). Și-a strâns versurile și în cărțile Poezii vechi și nouă (1894), Poezii (1899), Poezii (1909), Poezii (1915; Marele Premiu al Academiei Române). A
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]