1,910 matches
-
În tren, miros de motorină sub canapeaua lungă, capăt de vagon etajat, conductorul cercetează și reține unul dintre cele două bilete, nu zice nimic, Ciurea cald, noapte, pește în apă în legănatul trenului, genul literar al călătoriei via Buhăești Roman spontaneitate față de sine, geam cu fala negru-verde de castan bătut în lumină, atingi limita în fiecare lucru care te pune în raport cu sine, lucrurile limitează, faptele limitează cu profilul lor arhaic, toate exponatele de azi sînt cele de ieri, dar omul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
răspândește ușor în farmecul cadrelor temporale pe care le-a reînviat și apoi le lasă să se desfășoare sub ochii noștri. În fine, diferența de generații dintre cei doi interlocutori face din întreg demersul o maieutică inversă, una în care spontaneitatea și ingenuitatea jucată sau reală uneori pe care o datorăm lui Sorin Bocancea moșește renașterea sensurilor unei lumi pe care "Înțeleptul" se abține să o judece, să o claseze, să o interpreteze. Efectul de expresivitate este unul de excepție, iar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
despre care vorbește Gadamer). Astfel, "jocul" la care suntem participanți potrivit chiar și perspectivei hermeneutice -, cel social, intersubiectiv, public, are propriile reguli, iar fiecare dintre noi are șansa de a se raporta la regulile jocului într-un mod "liber", folosind spontaneitatea proprie ființării care de fiecare dată are sensul ființării omenești. În plus, jocul însuși se reproduce pe sine, asemenea și cel care participă la el, jucătorul, ceea ce înseamnă că este asigurat astfel un sens ontologic al acestora (joc și jucător
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirea se recunoaște continuu ca avându-se pe sine ca "obiect" privilegiat, fără a scăpa din vedere "lucrurile însele". Demersul se proiectează ca o "fenomenologie" (simplu, rostire despre fenomen) și pentru că are de-a face numai cu ceea ce, prin proprie spontaneitate, prin lipsa constrângerii, se arată a fi ceea-ce-este, chiar în clipa în care acesta poate fi preluat și priceput ca atare. De aceea, demersul ce se prefigurează aici cuprinde, întâi, o libertate esențială referitoare la "subiectul" său: acesta poate, ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
componenta sensibilă a cunoașterii (a sensibilității, ca prim nivel al facultății de cunoaștere) nelipsită, în forma intuiției (care poate fi și pură, adică neamestecată cu vreo senzație), din nicio cunoștință; b) și o teorie despre componenta propriu-zis logică, dependentă de spontaneitatea gândirii; cercetarea se va încheia cu o "metodologie transcendentală", ocupată cu câteva probleme "formale", toate referitoare la posibilitatea unui sistem complet al rațiunii pure. Analitica și dialectica, părțile logicii transcendentale, ocupă o parte din proiectul critic; și este vorba despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
minor, de obicei nesocotit în spațiul public; totuși, este vorba despre un fenomen, adică despre un fapt intrat, din când în când, în sens. Dar care este sursa sa? De unde își trage el rostul, care îi este obârșia? Doar din spontaneitatea logos-ului, am putea răspunde acum, care, din partea sa non-formală cea care a generat toată ordinea judicativ-constitutivă -, trece în unele evenimente de gândire, rostire, făptuire. Implicațiile publice ale autorizării vor fi cercetate odată cu cele aparținând părtinirii și ordonării, adică atunci când
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un amestec de procese și de semnale orientate într-o anumită direcție. Tabloul lumii newtoniene, reprezentând o lume masivă, durabilă, solidă, impenetrabilă, formată din particule mișcătoare, se destramă și ne apare în schimb o lume în care domnesc indeterminarea și spontaneitatea. Indeterminarea este prezentă în biosferă dar și în semiosferă, așa cum este și ordinea, ceea ce asigură o totală determinare și distingere. Organismele indeterminate au capacitatea de a-și desfășura sau deschide marginile (limitele), ceea ce le permite să-și continue creșterea și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să ai limbaj dublu, să-ți educi copiii în așa fel încât, de mici, să deosebească, prudent, între adevă rul de-acasă și cel din afara casei. Dictatura încurajează deprinderea de a minți, de a te preface, de a-ți cenzura spontaneitatea. Dictatura schimonosește, în noi, omul întreg. Cei care, la un moment dat, nemaiputând trăi divizați, nemaipu tând accepta să fie exilați în afara lor înșiși, nemaisuferind să-și multiplice chipul până la disoluție, decid să iasă din rând pentru a se regăsi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
străvede însă o cauză despre care se vorbește mai puțin și care, tocmai de aceea, este mult mai eficace: ignoranța, o ignoranță care arborează, după împre jurări, cele mai perfide deghizamente. Există o „ignoranță“ a inimii, o învârtoșare care anulează spontaneitatea și frăgezimea afectelor, și există sărăcia mentală, care nu știe să separe accesoriul de esențial, aparențele de realitate. Există torpoarea discernământului, acțiunea nereflectată, nerăbdarea opțiunii facile, obnubilarea comunicării cu semenii, inadecvarea, prostia, prostia pură și simplă, anticameră privilegiată și îngrășământ
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trebuie să te gândești de două ori înainte de a face un gest sau de a participa la un tip de manifestare care nu ți se potrivesc. Puțină sfială, puțină rezervă nu strică. Dimpotrivă. (Adaug, totuși, că autenticitatea e altceva decât „spontaneitatea“ naturii fruste, inapte de autocontrol, negrădinărite, dezvol tate numai pe palier psihofiziologic. Și dl Vanghelie, și dl Becali sunt autentici. Dar nu sunt decât autentici. Chiar și așa, sunt însă mai ușor de prizat decât dl Dan Diaconescu, de pildă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de povara veacului. Prietenie, iubire, căsătorie sunt abordate fără a ocoli teme precum iubire și senzualitate sau femeia dincolo de relația ei strict trupească. La fel și căsătoria de probă, dar și cea „albă”, singurătatea și avortul toate sunt tratate cu spontaneitate și deschidere. Este un adevărat tratat de sexologie creștină, atât de necesar într-o epocă asaltată de desfrânare. FILME DOCUMENTARE 1. „La aniversară” Portret Părintele Justin Pârvu Ciclu: Repere Spirituale Românești Descriere: Unul dintre cei mai iubiți duhovnici români, Pr.
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
operă cu atât de bogată și de dificilă încărcătură filosofică. Merită cercetate de astă dată de către folcloriști și culegerile lui Taniac din lirica populară. O primă impresie: nu și-a îngăduit intervenții în piesele adunate din nordul Bucovinei, păstrând autenticitatea, spontaneitatea și naturalețea unor creații puțin ori chiar deloc cunoscute specialiștilor. În fine, se pare că Filimon Taniac a fost petrecăreț și vesel. Dacă a meditat pe tema "sic transit...", nu-i străin nici de "carpe diem". A scris sumedenie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
armăsar. Or, timpul a așezat și ordonat fiecare creator pe o anumită treaptă valorică. Rar, extrem de rar se mai pot face schimbări, modificări esențiale în ierarhia valorilor. Se admit, în schimb, corectări și completări. Credem însă că autorul, procedând cu spontaneitate, a vrut să arate marea densitate și diversitate de creatori, de visători, de făuritori de valori persistente, pe un spațiu atât de restrâns. El reconstituie o realitate. Oare vârfurile înalte nu sunt întotdeauna ivite și sprijinite pe câmpii, dealuri, munți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Lucian Blaga, George Enescu, Constantin Brăiloiu sau George Brătianu" (p. 148). Corespondența autorului cu o parte din eroii cărții, includerea în volum a unor scrisori ale Cazabanilor către el, conferă acestei ample "cronici de familie" o notă de intimitate, de spontaneitate, de sinceritate cuceritoare. Theodor Cazaban, bunăoară fiul cel mai mic al vecinului său de pe strada Germană de la Fălticeni, plecat din România în 1944, în Occident și stabilit în Franța, patria înaintașilor, odată cu invazia sovietică, "an în care scrie Eugen Dimitriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
referă la drepturile individuale (intimitate, demnitate), al treilea set se referă la interesul financiar (thriftiness), grija pentru bani, tendința de a profita de orice situație favorabilă și cel de-al patrulea se referă la lipsa controlului (a acționa din impuls, spontaneitate). Rokeach a clasificat cele 80 de valori în două tipuri de valori: valorile finalități, reprezentate de idealuri sau scopuri, și valori instrumentale, desemnate de moduri de conduită, conform tabelului 1. Pentru mai multe decenii, această sistematizare axiologică a constituit cea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
730). Argumentul se bazează pe teoria personalității construită de A. Maslow, actualizarea fiind cel mai înalt nivel al stării de bine psihologic. Nivelul de actualizare poate fi caracterizat prin percepția eficientă a realității, autonomie, acceptare de sine și a celuilalt, spontaneitate ridicată, detașare și nevoia de distanță interpersonală, apreciere, relații interpersonale pozitive și caracter democratic. Conceptul de bine psihologic nu conține însă numai dimensiunea de actualizare a sinelui, ci cuprinde și raportarea individului la "celălalt" și la lume. A. Adler, de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-a produs o contrarevoluție, practic o preluare a puterii de către triunghiul acesta: Iliescu-Militaru-Brucan. M. M.: Întrebare: de la cine a preluat? S. B.: Da, de fapt nimeni nu preluase încă puterea de la Ceaușescu. M. M.: Cine a inițiat? Chiar atâta spontaneitate au dovedit dintr-o dată ai noștri acolo în Piață că au zis: "Hai, să-l terminăm"? De aceea trebuie mai multă analiză din partea tuturor: spontan, spontan dar pentru ce? S. B.: Cine a organizat spontaneitatea asta? M. M.: Aia e
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Cine a inițiat? Chiar atâta spontaneitate au dovedit dintr-o dată ai noștri acolo în Piață că au zis: "Hai, să-l terminăm"? De aceea trebuie mai multă analiză din partea tuturor: spontan, spontan dar pentru ce? S. B.: Cine a organizat spontaneitatea asta? M. M.: Aia e! Care-i era scopul? Ce s-a urmărit? Deci, aici e toată chestiunea. Din ce zonă au fost, că dacă era spontaneitate începea dintr-o dată aici și era gata. Închideau aeroportul să nu se întoarcă
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
analiză din partea tuturor: spontan, spontan dar pentru ce? S. B.: Cine a organizat spontaneitatea asta? M. M.: Aia e! Care-i era scopul? Ce s-a urmărit? Deci, aici e toată chestiunea. Din ce zonă au fost, că dacă era spontaneitate începea dintr-o dată aici și era gata. Închideau aeroportul să nu se întoarcă Ceaușescu. S. B.: Ați fost informați de problema deschiderii granițelor? Cum vi s-a părut această măsură, chiar în noaptea Revoluției, că granițele sunt deschise? De regulă
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt caracterizate de: - spontaneitate; - diversitate;ritmurile suple și combinate; - ample valențe interpretative; - natura transpozitivă;folosește așa-numita „gamă țigănească”. Astăzi meseria de muzician a fost preluată și este dezvoltată, aproape În exclusivitate, de rromii din neamul ursarilor. Un număr Însemnat de rromi-ursari, lăutari, au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă 1 Șerban Cioculescu - Aspecte literare contemporane, București, Editura Minerva, 1972, pp. 611-614 2 idem, p. 612 3 ibidem, p. 613 4 ibidem 89 complementaritatea: „Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu „dublete” temperamentale dintre cele mai neașteptate, d-sa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet în critică, prin distilarea prețioasă a scrisului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
exprimare spontană, stări de puritate, de elevare, simplitate, trăirea plenară a stării de copil, intuiții, hrană spirituală, starea de egalitate - fraternitate; - NIVELUL AFECTIVcompatibilitate pe plan afectiv: stări de empatie, iubire, de comuniune sufletească, armonie;NIVELUL VOLITIV-SOCIAL - compatibilitate pe plan social-volitiv: spontaneitate, preocupări legate de impunerea în plan social, familial, dominare, manifestarea influenței, a dorinței de a urca în ierarhia socială, de a dobândi respect; NIVELUL CREATIV - SEXUAL - compatibilitate pe plan sexual - manifestări creative: preocupări legate de satisfacerea plăcerilor (estetice - îmbrăcăminte, imagine
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
diverse situații creative, incitarea la folosirea funcțiilor intelectuale. Abordări teoretice ale creativității inspirate din aceasta orientare: Maslow distinge o creativitate primară (spontană) și o creativitate secundară (controlată); A. LTaylor diferențiază cinci niveluri de creativitate: 1- creativitate expresivacaracteristica principală o constituie spontaneitatea și libertatea (desenele spontane ale copiilor); 2. creativitatea productivă implica punerea În funcțiune a talentelor sau aptitudinilor dezvoltate și controlate și astfel persoana dezvoltă un nivel superior de comportament; 3. creativitatea inventivă caracterizată prin surprinderea unor noi relații și utilizarea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
seama de condițiile specifice unei asemenea Învățări: - ponderea crescută a unor tipuri de solicitări care angajează permanent sarcini de ordin constructiv, de elaborare creativă și situații-problemă de tip divergent; atmosfera psiho- permisivă, care să angajeze și să stimuleze independența și spontaneitatea elevilor; - adoptarea unui tip de dirijare a Învățării În spiritul metodelor bazate pe problematizare: - tratarea, Înțelegerea și abordarea corespunzătoare a elevilor creativi; angajarea elevilor În activități curente de tip creativ, care includ solicitări similare celor din activitățile social-productive. Problema fundamentală
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului este măsura pregătirii psihologice a copiilor pentru o Învățare creativă, pentru o reală dezvoltare a spontaneității și creativității actului Învățarii și formării creației propriu-zise. "Cel mai bun mijloc de a Învăța este să explici și altuia ceea ce ai Învățat! LLOYDS C. DOUGLAS 3. MODALITĂȚI DE DISCUTARE, CORECTARE ȘI EVALUARE A COMPUNERILOR Discutarea, corectarea și evaluarea compunerilor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]