3,241 matches
-
din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXXVI de David Sofianis reeditare 6.09.2015 (A.D.) Ino.rogi de tămâie Ino.rogi de tămâie plăsmuiți din neant ne preumblă visările adâncindu-ne-n noi toată teama de moarte spulberată de clipă refăcându-ne suflete din aripe si ploi... Pădurile Duhului deschise în taină renasc împreună în buze de crini Citadela iubirii ne cuprinde în haina de crist.ale poeme în adânc viețuind Sanctuar de tăcere ni-i icoana iubirii
POEM HIERATIC XXXVI -INO.ROGI DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381221_a_382550]
-
explic și motivația exercițiului meu de comentator al cărții doamnei Becart, fără a avea vreo legătură cu branșa celor autorizați să o facă. Nu sunt la prima “abatere” de acest gen, ceea ce înseamnă că mă aflu într-o situație... “agravantă”, spulberându-mi singur (poate nu și... sigur) șansa ca onor instanța - cititorul, specializat sau nu - să adauge “verdictului” indulgența rezultată din circumstanțele atenuante. Desigur, e un risc asumat, întreținut de sentimentul recunoștinței pentru cel (în cazul de față, cea) care-mi
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
imaginat vreodată în ce tăcere solemnă se învăluie pădurea când simte pașii delicați ai toamnei apropiindu-se?” (“Ultima toamnă). Prima întrebare, pusă în sine, ca un preludiu la citirea volumului, a fost legată de prezența „demonilor” din titlu . Ca să-mi spulber nedumerirea, n-a fost însă o condiție obligatorie să ajung cu lectura la povestirea „Demonii serii” unde autoarea răspunde explicit la întrebarea preliminară: “Nu știam că zac în mine atâția demoni. Pentru fiecare gând, fiecare trăire, câte unul: mai incisiv
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ACUM CÂND SE PETREC PETALE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului acum se duc se duc mereu în spulber de nori peticite petale e vara întoamnei trecut la apus e vara cireșului sub nuc să te duc e doina suspinului corn la păscut din seri dimineți sărut petrecut e bocet dzmăț din ospăț petrece-mă tu din cununi cu
ACUM CÂND SE PETREC PETALE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381444_a_382773]
-
martie 2017. Te-aș fi strâns la piept, uitându-mă la marea albastră, știind că mai târziu, ne-am fi putut iubi, zâmbetul tău, motiv să nu regret nimic, reflexie, ajustată de timp, iubire, găsită într-o mie de cuvinte, spulberate într-o secundă, furia nepăsării, provocând furtuna, abonată, la starea sufletului meu, jucând, după niște reguli, ce mă frământă, vorbind despre tine, aplecat peste lume, aruncându-le cărțile, imprimate cu ... Citește mai mult Te-aș fi strânsla piept,uitându-mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
de evacuare Lup. Am lansat deja vehicolul cu provizii. Lup Katak formă un număr de telefon și pe unul din monitoare apăru un bărbat. -Nu spune nimic, zise el, mai sunt trei minute până când o rachetă de fabricație necunoscută va spulbera locul în care sunt. Iată datele! Sunt în fața ta. Dacă în două minute nu rezolvi ecuația sărim în aer. Fă-o repede! -E un cod care dacă îl schimbi după prima nepotrivire se schimbă și softul, spuse calm bărbatul de pe
FORTĂREAŢA, PARTEA A II-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380847_a_382176]
-
pot trece Și furtuni polare de suspine. (Gând hibernal) Vin neguri dătătoare de angoasă, decor stresant, în zale de grimasă: Iubirea se sparge în cioburi de gheață Topindu-se-n neguri, fumuri și ceață; Zâmbetul cald se preface-n grimasă, Spulberă-n gânduri chinuri de-angoasă. (Neguri) Poetul își alină, totuși, supărarea din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu mulți ani în urmă, Gangrena l-a mistuit. Era poate cel din urmă Dintr-un leat care-a pierit. În Italia un fiu, după altul dispărut, A fost spulberat pe zebră. Și, din lanț o verigă s-a mai rupt - Fetița - care-o mai ținea în... vervă. Ce greu i-au mai trecut anii... Ultimii i-au luat puterea, Iar, dintotdeauna, banii I-au lipsit precum vederea. Citește mai
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
ban,Că de trei zile flămândăA zăcut într-un canal.Pe soț, cu mulți ani în urmă,Gangrena l-a mistuit.Era poate cel din urmăDintr-un leat care-a pierit.În Italia un fiu, după altul dispărut,A fost spulberat pe zebră.Și, din lanț o verigă s-a mai rupt -Fetița - care-o mai ținea în... vervă.Ce greu i-au mai trecut anii...Ultimii i-au luat puterea,Iar, dintotdeauna, baniiI-au lipsit precum vederea.... XVIII. VIS DE
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
mai la vale. Duhul S-a ridicat înmiresmând văzduhul. Îngerii l-au întâmpinat Și l-au plimbat în Carul Mare Prin Grădina Domnului și, Înspăimântat de cele nevăzute, S-a așezat pe covor de verdeață. O mângâiere caldă I-a spulberat durerea și tristețea. Își găsise locul. Eu, de-acum, Mă despărțisem de mine, Dar ca leguma, floarea sau copacul Mi-am lăsat rădăcinile în pământ, ... Citește mai mult SinucigașulMă simt sinucigaș.Mi-am spintecat trupul din humăși l-am pus
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
În aceeași materie,Puțin mai la vale.DuhulS -a ridicat înmiresmând văzduhul.Îngerii l-au întâmpinatși l-au plimbat în Carul MarePrin Grădina Domnului și,Înspăimântat de cele nevăzute,S-a așezat pe covor de verdeață.O mângâiere caldăI-a spulberat durerea și tristețea. Își găsise locul.Eu, de-acum,Mă despărțisem de mine,Dar ca leguma, floarea sau copaculMi-am lăsat rădăcinile în pământ,... XXI. BĂTEAU ZORILE-N FEREASTRĂ, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1986 din 08
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
CA UN TORENT DE PATIMI Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului E iarna grea ca un torent de patimi E iarna grea ca un torent de patimi, Respir și vântul spulberă un gând, Gerul cumplit se-așează peste lacrimi, Dar ard cu tine un infinit plângând. Tăcerea în copaci de ger se-mbată Lăsând durerea-n jugul nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
se prăpădește tot făcând planuri de prăpădit, dar nu este în stare să organizeze o acțiune cu rezultate imediate. Nor Vânăt aleargă prin hăurile cerului ca un besmetic sau chefuiește cu nespălații săi în turnul cel mare al palatului. Viscorilă spulberă zăpada pe crestele munților după capre negre. Nămețilă sforăie tolănit în Valea Troienelor Uriașe. Babele moțăie prin cotloane ascunse. Și tu, Cloanță Cotoroanță, te-ai covrigat după sobă în chilia ta, ai pus mătura-n cui și-ți hrănești potaia
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
umplu burdihanele nesățioase, că nu vă mai săturați. Ce vreți, să alerg eu? Voi să vă zbateți, ciumelor! Tu, Nor Vânăt, aruncă-ți țolul peste toată zarea, întunecă pământul și lovește-n toată lumea cu bulgări de zăpadă! Tu, Viscorilă, bezmeticule, spulberă toți bulgării lui Nor Vânăt și aruncă-i în ochii și în capul oamenilor și viețuitoarelor întâlnite în cale, smulge acoperișurile caselor, rupe firele de curent electric, răstoarnă toate mașinile de pe șosele, smulge copacii și prinde toate păsările în zbor
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
02 martie 2012 Toate Articolele Autorului Tu, iubito, să-ți scoți bluza din prag s-ating umerii, iradiați de remușcări; părul alintat de două mâini cu drag să-mi aducă liniște și înduioșări. Cu coapsele feline și sânii tăi avari, spulberă-mi nimicnicia din casă, o, cât ești de scumpă, în taina ce apari, minunea mea dorită și frumoasă! Și mă regăsesc bine, și devin poet, în sărăcia-mi lucie de visător; purificându-mi sufletul de orice regret, din trecut, prezent
MINUNEA MEA FRUMOASĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374551_a_375880]
-
Articolele Autorului Te-aș fi strâns la piept, uitându-mă la marea albastră, știind că mai tarziu, ne-am fi putut iubi, zâmbetul tău, motiv să nu regret nimic, reflexie, ajustata de timp, iubire, găsită într-o mie de cuvinte, spulberate într-o secundă, furia nepăsării, provocând furtună, abonata, la starea sufletului meu, jucând, după niște reguli, ce mă frământa, vorbind despre tine, aplecat peste lume, aruncându-le cărțile, imprimate cu chipul tău, rămânând în gândurile lor, agățata de dragostea mea
NE-AM FI PUTUT IUBI de COSTI POP în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374585_a_375914]
-
a fost grea la umblet Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și bucuriile Mi-au zgâriat atât de dureros în piele ridurile... Iar în deșertul vieții, cu nisipul spulberând, Privesc... departe... ca un Sfinx eternizând...eternizând... Prof. Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: CHIP / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI, 29 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
pe boltă, falnic, se mai ține Și luna își trimite argintul către noi, Apele-nmărmuresc iarna când vine, Iar primăvara toate o pornesc șuvoi. După furtuni și ploi apar și curcubee, Zăpezile ne troienesc încet, albindu-ne, Iar toamnele ne spulberă perfid pe-alee Frunzarul clipelor, înfiorându-ne... Balanța Lumii veșnic se înclină, Când înspre Bine, dar mai ales spre Rău... Glasul Mulțimii râde zilnic, sau suspină, Uitând, sau amintindu-și des numele Tău.... Pe cerul nostru-înalt sunt păsări, o mulțime
RAPORT ASUPRA STĂRII PĂMÂNTULUI... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374616_a_375945]
-
mărfuri fade, ușurele,/ Ce au uitat pân’ și a noastră limbă,/ Pretind a fi pe cerul țării noastre: stele. (Ai noștri tineri...). În van cercați a-i drege căci răi rămân de-a valma/ Și trebuie ca soarta să-i spulbere cu palma. (Preot și filozof). Ce părere aveți despre tinerii poeți ai secolului XXI, generic vorbind? Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi,/ Care-ncearcă prin poeme să devină cumularzi,/ Închinând ale lor versuri la puternici, la
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ne frământă Cu veșnica trădare, printr-o damnare cruntă. De ce-ai uitat de visul care ți-a-nfrânt tăcerea? Ai condamnat speranța, destinul, mângâierea, Ai încastrat trăirea expusă prin cuvinte, Te-ai renegat pe tine, călcând pe lucruri sfinte, Te-ai spulberat în vânturi, ți-ai păcălit privirea Când te-ai pierdut de tine, ți-ai încălcat menirea Cu aroganța minții, te-ai scurs printre păcate, Ai dezmembrat un suflet pavat cu nestemate. Referință Bibliografică: Uitat de vis / Carmen Popescu : Confluențe Literare
UITAT DE VIS de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374625_a_375954]
-
SLOVELOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului LINGURA, CANA ȘI SĂCĂTEUL -La ce priviți? se ițise curios lângă bunici în amiaza de Cireșar grăbit. După somnul cuminte și trebuincios, nepotul năvălise, spulberându-le cu drag tihna după-amiezii aceleia. Era duminică și se lăcomea la vorbă. Venea, de obicei, doar în vacanța mare la Băbeni. Firesc era să râvnească la taină cu ei, nu?! Acum tată-său călătorise încoace la rugămintea unui amic
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ascultată, pur și simplu se culcă cu fața la perete, precum un copil bosumflat că a fost certat de părinți. Se făcuse dintr-o dată liniște în cameră. Se auzea doar foșnetul plopilor din grădina de vară. Furtuna se mai liniștise. Nu mai spulbera nisipul. Ana privea din balcon în grădină. Ospătarii schimbau fețele de masă pline de praful fin și nisip adus de pe plajă de rafalele vântului, cu altele curate. Se pregăteau pentru programul normal al serii. Trebuiau să profite de fiecare clipă
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
sărbătoare. Lumea toată-i bucuroasă. Ea privește tristă-n zare Cu lumina stinsă-n casă. ........................................ Ai plecat de mult iubite Și totuși astăzi chipul tău Vine-n gânduri risipite Să-mi umple-al nopții negru hău, Când vântul șueră nebun Spulberând pe drum zăpadă Și mulți copii pe Moș Crăciun Treji așteaptă ca să-l vadă. Știu de mult că e poveste, Dar tot sper că Moșul vine Și-așa bun cum cred că este, Mi te-aduce-n dar pe tine. Și am
TRISTEŢE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373328_a_374657]
-
însă corespunzătoare transportului, datorită formei cisternelor. Erau de preferat cele cu cereale. Și, în sfârșit, Ema găsi vagoanele cu grâu. Ĩn ele se putea ascunde fără probleme. Și nimeni nu le controla. Vântul pătrundea însă prin crăpăturile vagonului și le spulbera grâul în ochi. Temujin începu din nou să plângă. Călătoria nu dură prea mult. Orașul era aproape. Când trenul se opri, se sfârși și calvarul lor. Coborără din tren cu repeziciune fără a fi văzuți. Unde este portul? întrebă Ema
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
ieri e viața de azi, Cu noduri ce-atarna greoaie, Din ite-ncalcite trecutu-mi se-ntrupa Și ițele trupu-mi-ncovoaie. Pe fata-mi de azi e urzeala de ieri, Iar clipă de-acum se ivește grăbita, Dorinte-mi innabusa, îmi spulberă vise, Îmi zguduie inima rănită. Deși curcubeie apar după ploaie, Cerul meu nu e încă albastru. Deși pe mare furtună a-ncetat, Corabiile-mi în derivă se-neaca. Aproape ieri, aproape mâine, aproape nicicând, Întrupare de fum și foc e destinul
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]