5,301 matches
-
lor dragoste de Țară și grija nețărmurită față fde popor dând astfel dovadă de un tulburător sacrificiu personal ! Ciudățenia survine însă în următoarea jumătate de oră când, ajungând în fața unei alte săli în care reprezentanții celuilalt partid își clamează cu spume la gură dragostea pentru Țară și Popor înfierând astfel cu maxilarele încleștate de furie tâlhăriile, furturile și oribilele infracțiuni săvârșite de patrioții celuilalt partid îți faci cruce înfiorat și mulțumești Domnului că poate scapi de hoții și de tâlharii care
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
ea corul brotăceilor și-apoi să mergi pe malul Bucovului pe sub sălciile pletoase s-adune maci și brebenei și lăptucă de baltă... Și când trecu cu trăsura prin dreptul porții, îl aștepta lângă gard o fată frumoasă, ruptă din rai: spuma laptelui de bălaie, toată îmbrăcată într-o rochie albă de crep satin și pe cap cu o pălărie tot albă cu boruri largi să n-o ardă soarele. Norocel rămase împietrit când o văzu, o luă frumușel de mână și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
în baie, a observant că Săndica trăsese perdeaua din plastic ce proteja restul băii de stropii de apă și, din cauza zgomotului apei ce țâșnea cu presiune din pâlnia dușului, nu a auzit când el a pătruns în intimitatea sa. Cu spumă abundentă de șampon ce se scurge din păr pe față, încerca să deschidă ochii să vadă ce se întâmplă. Doar când l-a simțit pe Mircea intrat în cadă lângă ea și-a dat seama că nu mai este singură
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
inelul meu, strigă Stela, încercând să-și smulgă brațul drapt din strânsoarea mustăților care acum îi cercetau mâna. Mi-a fost dăruit la naștere de nașa mea, Zâna Scoicilor! - Ce convenabil, clămpăni regele racilor din clești, Zâna Scoicilor e demult spumă de mare, nu are cine să susțină minciunile tale! - Eu nu mint! Eu sunt stăpâna stelelor de mare care nu mint niciodată, dar niciodată! - Ești o hoață și o mincinoasă! - Ai grijă ce scoți pe gură, îl avertiză regele peștilor
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
el la câțiva pași de căpitan și de câini, reuși să vadă pe cineva jos, care se scutura pe asfalt. Căpitanul rămăsese prima data cu ochii mari și cu gura căscată, văzându-l pe om cum făcea și plin de spume la gură, care i se întinseseră și pe haine, după care strigă: - Doamne, ia-mă, Sile! Ce-are ăsta, mă? - Nu știu sigur căpitane, dar cred că e bolnav de epilepsie, boala copilului! - Auuu! Păi hai să-l luăm, să
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
am ieșit în larg dintre munții înzăpeziți înalți aici de peste 1.400 metri. Pe apă era furtună de gradul doi spre trei, cu valuri de un metru înălțime, iar când prova navei călca peste valuri, se împrăștia în jur o spumă multicoloră de la razele luminii solare, însoțită de un zgomot puternic de bușitură. Mi-am epuizat memoria aparatului cu filmulețul, așa că am revenit cuminte în salon înainte de a ajunge la Melbu. Nici plăcut nu mai era de stat, fiind vânt puternic
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
l-a tăbărât Rănindul pe bietul amărât, Au sosit și oamenii din sat, Văzând ce urme i-a lăsat! Fața spre a-și-o apăra, Pe urs a nu-l supăra, Repejor pe burtă se pune, Ursul face la bot spume. Și întocmai precum i-a plăcut, O mulțime de răni i-a făcut, L-a aranjat în mod iscusit, Când ghiarele le-a folosit. A supraviețuit ca-n povești Că l-a dus Smurdul la București, Ulterior s-a pensionat
URSUL PRINS ÎN LAŢ de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380314_a_381643]
-
fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]
-
în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dorință Măcar o singură dată, să apuc să privesc soarele și să simt cum adierea brizei, îmi va umple plămânii cu oxigen. Voi lupta pentru această himeră apărută din spuma mării, numită iubire și-ți promit că nu voi cădea răpus, chiar dacă voi fi tentat să mă las pradă acestei pasiuni. Numai atingerea buzelor tale îmi pot tăia răsuflarea. Dar la fel de bine, cum buzele mă pot sufoca, știu și faptul
DORINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380396_a_381725]
-
STELE ( LUI EMINESCU) Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Necuprinsa mi-e zarea Când răsari printre stele Tu, luceafăr în noapte, Rătăcind printre ele. Te zăresc pe-nserat Când pe dealul în spumă Turme încă-l străbat Buciume încă mai sună. Tremurând peste ape Nuferi galbeni se-aprind Și în luntre, în joacă, Azi la pieptu-mi te strâng! Mă-nfior când Copoul Te adună-n cuvinte Pe sub tei strigă dorul Și-amintirile-s sfinte. Ți-aud
RĂTĂCIND PRINTRE STELE ( LUI EMINESCU) de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380426_a_381755]
-
să spună mai nimic. Dar e o fată descurcăreață. Merge la duș. Un duș destul de rapid de data aceasta, că e în întârziere. De obicei, îl prelungește destul de mult. Îi place ca apa fierbinte să-i mângâie trupul plin de spumă și de alte loțiuni cu arome năucitoare. Cu părul încă ud se-ndreaptă spre bucătărie. Acolo o așteaptă o altă surpriză plăcută de la Vic. Găsește micul dejun și cafeaua pregătite și încă un bilet. „La cină, o surpriză!” În mintea
SURPRIZA... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380459_a_381788]
-
iar DOMNIȚA NEAGRĂ era, cum altfel: „tristă, încruntată și rece la suflet”...ceva ce ar putea fi numit, eventual, cu un termen generic și sintetizator: „iohannică”...). În lumea PĂDURII FERMECATE existau „ultimii inorogi din lume”: „Erau doi inorogi albi ca spuma valurilor de mare...erau frumoși, delicați și iubiți de toți” - iar Mama-Inorog a adus pe lume un Prunc-Inorog. Singurul căruia DOMNIȚA NEAGRĂ i-a permis să fie „roșu”, de unde și numele de ROȘIUȚ (de fapt, i-a „permis”... ANOMALIA! - căci
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
vor RE-ANDROGINIZA, întru HIEROGLIFA HERMAFRODITULUI!) - ci și îndemnul, adresat nouă, TUTUROR (nu doar copiilor!), de a retrăi NOSTALGIA PARADISULUI, prin NOSTALGIA POVEȘTILOR SACRE: „Încetul cu-ncetul, totul s-a colorat, pe când Roșiuț se transforma într-un inorog alb, alb ca spuma laptelui, la fel ca Inorogul Tată și Mama Inorog. În depărtare, spuma roșiatică a zorilor croșeta dantele, spre răsărit. Cei trei inorogi și-au luat rămas-bun de la toți și, cu lacrimi în ochi, s-au făcut nevăzuți pe o poartă
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
doar copiilor!), de a retrăi NOSTALGIA PARADISULUI, prin NOSTALGIA POVEȘTILOR SACRE: „Încetul cu-ncetul, totul s-a colorat, pe când Roșiuț se transforma într-un inorog alb, alb ca spuma laptelui, la fel ca Inorogul Tată și Mama Inorog. În depărtare, spuma roșiatică a zorilor croșeta dantele, spre răsărit. Cei trei inorogi și-au luat rămas-bun de la toți și, cu lacrimi în ochi, s-au făcut nevăzuți pe o poartă apărută, de nicăieri, în trunchiul Marelui Stejar. Au dispărut în lumea basmelor
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Clasic țărm elen Se logodește marea cu uscatul, mărgeanul roș în maci a izbucnit, picură-n stropi alene din înaltul văzduhului căldura la zenit. Val după val își susură chemarea prin spuma transparentă lângă mal, țin zeii sfat de taină lângă marea schimbând culori, ca piatra de opal. Cu spuma-n aripi, stingând asfințitul, săgeată pescăruși spărgând tăcerea, iar Afrodita-n val și-admiră chipul orbind cu albul trupului vederea. Nesățioși și
CLASIC ȚĂRM ELEN de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379322_a_380651]
-
roș în maci a izbucnit, picură-n stropi alene din înaltul văzduhului căldura la zenit. Val după val își susură chemarea prin spuma transparentă lângă mal, țin zeii sfat de taină lângă marea schimbând culori, ca piatra de opal. Cu spuma-n aripi, stingând asfințitul, săgeată pescăruși spărgând tăcerea, iar Afrodita-n val și-admiră chipul orbind cu albul trupului vederea. Nesățioși și muritorii își scaldă privirea, cu instinctele la pândă pe necuprinsa pânză-a mării caldă, ce țărmul cu dorințe
CLASIC ȚĂRM ELEN de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379322_a_380651]
-
a mea frunte, Cu aura de liniște și tihnă, Mă înconjori blajin fără odihnă. Din primordialul sacru, în profan, Tu ai primit poruncă, lut, menire, Să luminezi al lumii viu altar, Dând vieții prunci, curată primenire. Din coastă sau din spuma mării?... Dor... Ne înfrumusețezi pașii și gândul, În aspre veri sau hibernal decor, Dai pietrei zbor, împărățind Pământul. Nu aștepta să-ți mulțumesc... Nu știu!.. Te necăjesc, îmi pare rău, ades, Trăirea, versul, cântul, pana mea, Sunt deseori al suferinței
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
la mașină autografe! - Unde..., 'nea Metrix?, întrebă, plină de emoție, cea plinuță. - La parcare!... Mercedesu' ăla alb cu numere de Franța! Hai!... Una era țigancă iar cealaltă româncă. Vesele și puse pe distracții, invitate în jacuzzi, se dezbrăcară și cu spuma până în dreptul sânilor, se mișcau ritmat pe muzica lui Bregovici. De data asta: ,,Gaz, Gaz”. Cu apa până la gât, Metrix își aprinse jumătatea de trabuc nefumată. Se strădui să toarne în trei cupe, aflate pe un suport, șampanie. Viață! Pusese
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
spate, închise ochii, sauvurând momentul. Fără mare inspirație, cealaltă fată îl sărută pe chelie, atingându-i fața cu sânii ei rotunzi și mari. La un moment dat lui Metix îi căzu paharul din mână. Nu se putu abține. Plină de spumă, Mirela se ridică și ieși din cadă, lăsând să i se vadă trupul tânăr și pielea arămie, deosebită. Ridică capacul de la W.C. și scuipă de câteva ori. Trase apa. Apoi se clăti cu șampanie și scuipă din nou. De data
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PE-NSERAT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe-nserat, când blânda-lună Se-oglindește-n luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna falnică iși cerne, Vise
PE-NSERAT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379482_a_380811]
-
o lasă acolo, s-adoarmă cuminte. Arzânde mirări se dezghioacă în suflet Și caută vise, să-nece necazul În marea iubirii ce tremură-n unde, Atunci când urgia-i înalță talazul. Mă-ntorc înspre mine, să-mi văd îndoiala Născută din spuma ascunsă în valuri, Sirene mă cheamă spre tainice-adâncuri Dar trupul refuză, sedus de-albe maluri. Speranța - o floare de lotus matură, Deschisă în faldurii inimii mele Se zbate întruna, să urce o treaptă Pe scara ce duce,-anevoie, spre stele
ÎNVIEREA SPERANȚEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379607_a_380936]
-
tot ce-a trecut? De câte ori nu ne-am decis Să o luăm de la început.. Așa cum se termină noaptea Și zorii noi bat la fereastră... Așa cum pe o rămurică Un mugur înflorește în glastră.... Cum după apriga furtună Marea își alină spuma... Cum după vânturi, frig și ger Soarele topește bruma.. Iarnă, vară, primăvară, Toamnă...orice anotimp... Natura veșnic se renaște... Fără a ține cont de timp... Așa trecem și noi prin viață... Cu iluzii, cu iubiri... Cu decepții sau cu lacrimi
FARMEC ŞI PASIUNE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379612_a_380941]
-
pleca... Prea puțin m-am bucurat De mângăierea ta... Rămâi o clipă lângă mine Când zorile apar... Când izvoru-mi spală visul Cu parfum de chihlimbar... Rămâi o clipa lângă mine Când grădina-i toată-n floare... Când marea , pasionată-n spumă Dă malului o sărutare... Rămâi cu mine-n pragul serii Când vântu-și cântă serenada... Când felinarele se-aprind Și liniștea cuprinde strada... Rămâi cu mine și când Luna Zâmbește la fereastră... Când crinul alb, îmbătător Se deschide-n glastră... Rămâi
ALE VIETII VALURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379609_a_380938]
-
tot la fund... Să mă rotesc în val de ape Secretul mării să-l pătrund... Îngeri, demoni și iluzii... Adunate-n palma vieții... Le voi lăsa să zboare-n noapte În căutarea tinereții... Voi izbucni apoi din valuri Învăluită-n spumă... Și voi zbura spre înălțimi Să-mi fac din nori cunună... Stele, raze, curcubee... Să strâng într-un clondir.... Să servesc la "cina vieții" Al agoniei elixir..... Va arde totul împrejur, Ca lava în vulcan.... Și se va cerne-ncet
ALE VIETII VALURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379609_a_380938]
-
mereu și se-ntreabă... oare cine-s eu și cel de lângă mine? Bătrâni, mai văd, acoperind, cu-a anilor povară, băncuțe din lemn, murdare, făcute parcă de ei, odinioară, birje trase de cai, nechezând, acoperind râset de marinari, plini cu spume de bere, la gurile arse de sete și de soarele mării, găsindu-și fericirea, pe uscat, e alta, în brațe firave, sau țări, de femei iubarețe, purtând pălării de vară, cu boruri, ce se ondulează, după vântul pornit, mereu dinspre
ESPLANADA AMINTIRILOR MELE de COSTI POP în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381339_a_382668]